Cel puţin cinci adrese transmise de Liviu Nicolae Dragnea organizaţiilor judeţene ale PSD, preşedinţilor şi directorilor de campanie, înainte de referendumul de suspendare din 29 Iulie 2012 au lipsit atât din rechizitoriul trimis în instanţă cât şi din dosarul referendumului, dezvăluie, într-un material NUCLEAR, Sorina Matei pe Blogul său!
Este vorba despre adresele nr. 690/ SG/16.07.2012, 692/SG/17.07.2012, 694/SG/18.07.2012, 698/SG/ 23.07.2012 şi 716/ SG/ 27.07.2012, emise în perioada 16-27 Iulie 2012 de la cabinetul secretarului general al PSD, ştampilate şi semnate „cu prietenie, Liviu Dragnea, secretar general”.
În instrumentarea dosarului referendumului, ca „probe cu caracter de certitudine” pe învinuitul Liviu Nicolae Dragnea, procurorii DNA au folosit doar trei adrese: 683/SG/12.07.2012, 687/SG/13.07.2012 şi 688/SG/14.07.2012, emise perioada 12-14 Iulie 2012, la începutul lunii, procurorii care au instrumentat speţa nesolicitând PSD toate adresele emise în perioada lunii Iulie a anului 2012 pentru a creiona întreaga complexitate a speţei.
În rechizitoriul trimis în instanţă, procurorii au susţinut că semnătura lui Liviu Dragnea pe toate cele trei adrese incluse în dosar este “indescifrabilă”, în condiţiile în care aceasta coincide cu semnătura olografă a lui Liviu Nicolae Dragnea din declaraţiile publice de avere şi din interpelări depuse şi semnate la Parlament.
Instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a făcut judecata pe fond a dosarului vorbeşte şi ea despre alte greşeli în instrumentare: “Reţinerea unei situaţii de fapt contrară probelor administrate, în cursul urmăririi penale, obligă procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în această cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmaţiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînţeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje ( pentru a verifica dacă şi cum a fost posibilă cunoaşterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Liviu Nicolae Dragnea”.
Probele cu „caracter de certitudine”: adresele. Procurorii au inclus doar trei adrese din totalul de 34 emise în acea perioadă
În rechizitoriu şi în dosarul referendumului, procurorii DNA au folosit ca probe directe, „cu caracter de certitudine” în instrumentare şi ca elemente de probatoriu doar trei adrese emise în perioada 12-14 Iulie 2014 şi nu şi pe cele emise până pe 29 Iulie 2012.
Astfel, în actul trimis în instanţă, procurorii au susţinut că Liviu Nicolae Dragnea “a emis două adrese destinate organizaţiilor judeţene ale PSD, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, precum şi primarilor PSD din ţară, prin care, pentru creşterea participării la vot a alegătorilor, li se ordonă să ia măsuri incriminate în Legea nr.3/2000 (promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, totodată, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ- teritoriale”.
Ca atare, “în concret”, spun procurorii, “ca un prim pas, învinuitul Liviu Nicolae Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a emis adresele nr. 683/SG/12.07.2012 şi 687/13.07.2012”, motiv pentru care în document au prezentat şi conţinutul celor două adrese care “intră în conţinutul elementului material al laturii obiective prevăzută de art. 13 din Legea nr.78/2000”.
“Cele două adrese reprezintă în mod vădit acte de folosire a autorităţii învinuitului în scopul de a determina persoanele implicate în mecanismul pe care îl coordona ( coordonatori judeţeni de campanie, primari PSD, consilieri judeţeni, consilieri locali PSD, militanţi PSD) să folosească mijloace interzise de lege pentru a aduce alegătorii la vot, în vedera obţinerii în mod necuvenit a folosului urmărit (…). Folosirea unor sintagme precum “folosirea mijloacelor legale” nu este de natură să înlăture caracterul ilicit al demersului, în condiţiile în care Legea nr. 3/ 2000 interzice în mod expres promisiunea oricăror foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze, astfel încât tipurile de activităţi la care face referire învinuitul sunt întotdeauna nelegale”, mai susţin procurorii în rechizitoriul dosarului referendumului, făcând referire la aceleaşi două adrese.
“Ulterior, conştientizând că acest demers, care ajunsese la cunoştinţa opiniei publice, era de natură să atragă eventuale consecinţe penale, învinuitul a emis adresa nr.688/SG/14.07.2012 cu următorul conţinut”, se scrie în rechizitoriul procurorilor, care prezintă şi cea de-a treia adresă- nr.688, aceasta fiind şi singura referire la adresa nr.688/SG/14.07.2012. Despre emiterea acestei adrese din urmă, procurorii au mai susţinut că “nu este însă de natură a înlătura caracterul penal al faptelor, având în vedere că activitatea de folosire a influenţei se consumase iar urmarea prevăzută în conţinutul infracţiunii se produsese”.
“Trebuie remarcat şi că noua comunicare se referă exclusiv la organizarea tombolelor, nu şi la celelalte tipuri de foloase care urmau să fie oferite pentru a determina participarea alegătorilor la vot”, mai menţionează procurorii.
Pe lângă cele trei adrese folosite în dosar ca probe forte directe, o altă categorie de probe în economia probatoriului din dosar a reprezentat-o “schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicate 1855 ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr”, “o aplicaţie internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane ( aşa numiţii “coordonatori judeţeni” sau “coordonatori”) să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare” şi şase discuţii telefonice purtate în ziua referendumului incluse şi ele în rechizitoriu.
Numai că un exerciţiu de aritmetică elementară arată că în perioada 12-27 Iulie 2012, de la cabinetul secretarului general al PSD s-au emis nu mai puţin de 34 de adrese, cea din 12 Iulie 2012 purtând numărul 683 iar cea din 27 Iulie 2012 ajungând să aibă numărul 716, în totalul de 34 fiind incluse, evident, şi adresele emise în zilele respective.
*** Ce a lipsit din dosar: cel puţin 5 adrese. 4 erau esenţiale ***
Cel puţin 5 adrese, dintre care 4 esenţiale, ştampilate şi semnate, emise de la cabinetul secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, şi destinate organizaţiilor judeţene ale PSD, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, în perioada 16-27 Iulie 2012, au lipsit din instrumentarea dosarului şi a rechizitoriului procurorilor.
Adresa lipsă 690 din 16 Iulie 2012. Revine tombola: “Vă rog să ne comunicaţi stadiul organizării la nivelul fiecărei localităţi din judeţ a tombolei pentru participarea cetăţenilor la vot”
Aşa se face că pe data de 16 Iulie 2012, de la cabinetul secretarului general al PSD, cu ştampilă şi semnătură, este emisă adresa nr. 690/SG/16.07.2012, în care secretarul general al PSD cere din nou organizaţiilor PSD să comunice “stadiul organizării la nivelul fiecărei localităţi din judeţ a tombolei pentru participarea cetăţenilor la vot, acţiune solicitată prin adresa nr.687/ SG/13.07.2012, conform tabelului de mai jos”. Adresa 690/SG/16.07.2012 nu a fost inclusă în instrumentarea probatoriului, nici a rechizitoriului şi nici în dosarul cauzei.
Adresa lipsă 692 din 17 Iulie 2012: “Revenim cu rugămintea să ne comunicaţi stadiul organizării tombolelor înainte de solicitarea de a renunţa la această acţiune”
Pe data de 17 Iulie 2012, de la cabinetul secretarului general al PSD, cu ştampilă şi semnătură, este emisă adresa nr. 692/SG/17.07.2012, în care secretarul general al PSD “revine cu rugămintea să ne comunicaţi stadiul organizării tombolelor înainte de solicitarea de a renunţa la această acţiune, conform adresei nr. 688/SG/14.07.2012 şi să ne confirmaţi că nu aţi distribuit niciun talon de participare la astfel de concursuri”. Nici această adresă nu a fost inclusă de procurori în instrumentarea probatoriului, nici a rechizitoriului şi nici în dosarul cauzei.
Pe data de 18 Iulie 2012, de la cabinetul secretarului general al PSD, cu ştampilă şi semnătură, este emisă adresa nr. 694/SG/18.07.2012, în care secretarul general al PSD vine cu precizări în conformitate cu două hotărâri ale Biroului Electoral Central.
Adresa lipsă 698 din 23 Iulie 2012: “MĂRIM ritmul campaniei (…) Recomand ca vineri, 27 Iulie, să organizeze în toate oraşele “Maratonul referendumului””
27 Iulie, să organizeze în toate oraşele “Maratonul referendumului””
Pe data de 23 Iulie 2012, tot de la cabinetul secretarului general al PSD, cu ştampilă şi semnătură, este emisă şi adresa nr.698/SG/23.07.2012, în care secretarul general al PSD transmite preşedinţilor şi directorilor de campanie, că “este vital ca în această săptămână să MĂRIM ritmul campaniei” şi, în plus, “recomandă ca vineri, 27 Iulie, să organizeze în toate oraşele “Maratonul referendumului” la care să invitaţi cât mai multă lume. Pe tricourile participanţilor se va prinde o hârtie care, pe lângă numărul de participare, va avea înscrisă şi sintagma “DA PENTRU REFERENDUM””, arată adresa nr.698/SG/23.07.2012.
Adresa lipsă 716 din 27 Iulie 2012: “La videoconferinţă trebuie să participe, din partea organizaţiei judeţene, preşedinţii organizaţiilor judeţene PSD şi PNL, directorii de campanie şi secretarul executiv. Prezenţa este obligatorie. Vă rog să nu fie prezente alte persoane în afara celor menţionate”
Iar pe 27 Iulie 2012, cu două zile înainte de referendum, de la cabinetul secretarului general al PSD şi pentru “preşedinţii de organizaţii judeţene ai PSD, spre ştiinţa directorului de campanie judeţeană şi a secretarului executiv”, cu ştampilă şi semnătură, este emisă adresa nr. 716/SG/27.07.2012, în care secretarul general al PSD anunţă că a doua zi, la ora 11.00 are loc o videoconferinţă cu organizaţiile judeţene “pe teme de campanie electorală”. “La videoconferinţă trebuie să participe, din partea organizaţiei judeţene, preşedinţii organizaţiilor judeţene PSD şi PNL, directorii de campanie şi secretarul executive. Prezenţa este obligatorie. Vă rog să nu fie prezente alte persoane în afara celor menţionate”, se arată în aceeaşi adresă.
Niciuna dintre aceste adrese însă nu a fost inclusă de procurori în instrumentarea dosarului, în probatoriul, nici în rechizitoriu şi nici în dosarul cauzei, în condiţiile în care infracţiunea principală pentru care a fost inculpat Liviu Dragnea a fost aceea de “folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”, aşa cum este reţinută ea de legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Surse juridice susţin că includerea celorlalte adrese emise în perioada 16-27 Iulie 2012 în probatoriu şi în instrumentarea dosarului ar fi fortificat/ întărit cu certitudine speţa penală din punct de vedere juridic pentru că arătau o altă complexitate a cazului, o desfăşurare pe o perioadă mai îndelungată de timp a acuzaţiilor care erau aduse (existenţa şi a adresei 690 sau 698), mai ales că incriminarea s-a făcut pe art.13 din legea 78/2000 iar adresele ce au lipsit din dosar arătau exact acest lucru: modul de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid (adresa 716).
Memoriul lui Liviu Dragnea către DNA: „Am transmis în teritoriu instructaje şi adrese”
În documentul trimis în instanţă , se precizează că învinuitul nu a dat declaraţii în cauză însă, după notificarea acuzaţiei ce i s-a imputat, pe 19 Septembrie 2012, învinuitul Liviu Nicolae Dragnea, a formulat un memoriu în care, în esenţă, precizează: „Precizez că sunt Secretar General al PSD iar în luna Iulie am fost desemnat de către forurile de conducere coordonator al campaniei PSD pentru referendumul din Iulie 2012. În această calitate, am urmărit mobilizarea structurilor judeţene ale Uniunii la organizarea în cele mai bune condiţii a plebiscitului. Pentru aceasta, am transmis în teritoriu instructaje şi adrese care vizau tocmai desfăşurarea, în conformitate cu legea, a referendumului…În cadrul strategiei stabilite de USL, atragerea unui număr cât mai mare de votanţi a fost dezideratul fundamental”
În documentul trimis în instanţă , se precizează că învinuitul nu a dat declaraţii în cauză însă, după notificarea acuzaţiei ce i s-a imputat, pe 19 Septembrie 2012, învinuitul Liviu Nicolae Dragnea, a formulat un memoriu în care, în esenţă, precizează: „Precizez că sunt Secretar General al PSD iar în luna Iulie am fost desemnat de către forurile de conducere coordonator al campaniei PSD pentru referendumul din Iulie 2012. În această calitate, am urmărit mobilizarea structurilor judeţene ale Uniunii la organizarea în cele mai bune condiţii a plebiscitului. Pentru aceasta, am transmis în teritoriu instructaje şi adrese care vizau tocmai desfăşurarea, în conformitate cu legea, a referendumului…În cadrul strategiei stabilite de USL, atragerea unui număr cât mai mare de votanţi a fost dezideratul fundamental”
Cum a ajuns o semnătură descifrabilă… “indescifrabilă”
În acelaşi rechizitoriu, procurorii au susţinut că cele trei adrese – 683, 687 şi 688 din 12, 13 şi 14 Iulie 2012, emise perioada 12-14 Iulie 2012, conţin o semnătură “indescifrabilă”.
Numai că o analiză atentă a tuturor semnăturilor de pe toate cele 8 adrese semnate în perioada 12-27 Iulie 2012, arată că această semnătură coincide cu semnătura lui Liviu Dragnea de pe interpelări publice parlamentare postate chiar pe siteul Camerei Deputaţilor sau chiar cu semnăturile olografe de pe declaraţiile publice de avere completate de Liviu Dragnea pe 2 Iulie 2008 şi 12 Iunie 2009. În plus, de pe adresele emise de secretariatul general al PSD în acea perioadă, se poate vedea că nu toate semnăturile puse pe aceste adrese sunt identice. Semnăturile de pe adresele 694 sau 698 sunt puţin mai scurte decât cele de pe adresele 693, 687, 688, 690, 692, 716. Aşadar, se poate presupune că nu toate au fost scanate.
Miza dosarului: adresa şi semnătura. Greşelile procurorilor, exact apărarea lui Liviu Dragnea în instanţă
Pentru că procurorii au folosit în probatoriu doar 3 din cele 34 de adrese emise în perioada 12-27 Iulie 2012, susţinând şi în rechizitoriu că semnătura lui Liviu Dragnea este “indescifrabilă”, iar adresele au fost considerate „element de probatoriu cu caracter de certitudine”, în mod constant, apărarea lui Liviu Dragnea s-a bazat pe faptul că adresa 687 din 13 Iulie 2012 referitoare la organizarea de tombole nu a fost transmisă şi întocmită de el pentru că nu s-ar fi aflat în sediul PSD, deşi aceeaşi adresă a fost continuată prin adresa 690 din 16.07.2002 care cerea “comunicarea stadiului organizării la nivelul fiecărei localităţi din judeţ a tombolei pentru participarea cetăţenilor la vot, acţiune solicitată prin adresa nr.687/ SG/13.07.2012, conform tabelului de mai jos” ( adresă care nu s-a aflat la dosar) şi adresa 692 din 17 Iulie 2012, care nici ea nu s-a aflat în rechizitoriu.
În plus, Liviu Dragnea a spus că şi semnătura i-a fost “scanată”.
5 Februarie 2015: Stadiul dosarului: fond, la Curtea Supremă. Liviu Dragnea: “Adresele transmise de secretariatul general al PSD aveau o adresare colegială. Începeau cu “stimate coleg” şi se încheiau “cu prietenie”. Adresele erau transmise prin mail.Semnătura mea era scanată şi pusă în mail. Unele adrese au fost transmise fără ştirea mea. Spre exemplu, cea despre organizarea de tombole. Nu ştiu cine a transmis-o şi nici cine a avut iniţiativa ei (…) Echipa de campanie a conceput adresa adresată primarilor PSD prin care erau rugaţi să solicite prefecţilor să organizeze secţii de votare în staţiunile turistice. Discuţia s-a purtat între 10-15 membri ai echipei de campanie, nu ştiu de la cine a pornit iniţiativa”.
23 Noiembrie 2015. Stadiul dosarului: apel, la Curtea Supremă. Liviu Dragnea: “Concluzia a fost că tineri voluntari, care au lucrat în sediul de campanie şi care veneau cu tot felul de idei ar fi conceput şi trimis adresa. La întrebarea mea cum au avut acces la sistemul informatic şi cum au trimis adresa cu semnătura mea scanată pe ea, au răspuns că sistemul informatic era accesibil multora din sediul de campanie.(…) A doua zi, am anulat acea adresă gândindu-mă că nu poate avea efecte. (…) După ce s-a declanşat ancheta DNA care a dus la acest proces, mi-ar fi fost imposibil să cred că cineva va mai recunoaşte sau îşi va aminti că a expediat acea adresă”. (click declaraţie Liviu Dragnea, 23 Noiembrie 2015)
8 Aprilie 2016. Stadiul dosarului: apel, la Curtea Supremă, ultimul termen. Marian Nazat, avocatul lui Liviu Drangea: “instanţa de fond face doar o deducţie logică atunci când afirmă că Liviu Dragnea avea cunoştinţă despre transmiterea unor adrese în teritoriu. Instanţa a răsturnat sarcina probei. Inculpatul a dispus anularea acelei adrese. La dosar nu există nicio probă protrivit căreia Liviu Dragnea ar fi ştiut dinainte de transmiterea adresei. Inculpatul nu a cunoscut conţinutul mesajelor care urmau să fie transmise în teritoriu”.
22 Aprilie 2016, ieri, după decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, Liviu Dragnea a declarat: “Eu am fost condamnat în prima instanţă pentru două lucruri: pentru o adresă de organizare a tombolei transmisă în timpul campaniei de la referendum de aici din sediu, într-o zi în care eu nu eram aici în sediu, şi sunt declaraţii în sensul acesta, sub jurământ, adresă pe care a doua zi eu am anulat-o şi pentru încă ceva pentru care eu şi acum sunt curios şi nelămurit. Nici măcar nu am fost acuzat în rechizitoriu, am aflat abia când s-a publicat motivarea. Şi anume că SMSurile transmise de un grup de tineri de aici, de la etajul 1, în timpul zilei referendumului, ar fi putut determina militanţii partidului să studieze listele electorale permanente şi prin asta s-ar fi încălcat legea protecţiei datelor cu caracter personal în condiţiile în care listele permanente sunt publice, aşa cum ştiţi cu toţii. Aceste două acuzaţii au dus la concluzia primei instanţe că prezenţa la vot reprezintă un folos necuvenit pentru PSD”.
Ce a reţinut Curtea Supremă, instanţa de fond: adresa cu caracter “de autoritate”, „răspunderea inculpatului în conceperea şi transmiterea adresei 687”, procurorului i-au „lipsit total argumentele”, “este de neînţeles” de ce procurorul nu a audiat “nici măcar o singură persoană” dintre semnatarii mesajelor tip SMS şi „de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Liviu Dragnea”
Pe 15 Mai 2015, completul format din judecătoarele Corina Jijie, Lavinia Lefterache şi Lucia Rog de la Curtea Supremă de Justiţie, l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului. În motivarea deciziei pe fond, instanţa a reţinut următoarele:
Despre fapta penală: “În drept, fapta inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, care cu ocazia campaniei electorale pentru demiterea preşedintelui, pe care o coordona, precum şi în ziua votului, şi-a exercitat influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul PSD, în scopul de a obţine succesul demersului electoral (validarea referendumului) prin utilizarea de mijloace interzise de lege ( solicitarea adresată resprezentanţilor PSD din teritoriu de a organiza, în ziua votului, tombole şi concursuri cu premii condiţionate de dovada prezentării alegătorilor la vot. Solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din secţiile de votare de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot, pentru ca pe baza acestora militanţii de partid să se deplaseze la domiciliile lor şi să-i determine să participe la referendum), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.13 din legea 78/ 2000”.
Despre adresa 687 din 13 Iulie 2012 referitoare la tombole: “Adresa îndeamnă la iniţierea unor acţiuni de tipul tombolei cu premii sau accesului gratuit la evenimente care presupun, în mod obişnuit, plata unei taxe, participarea cetăţenilor fiind însă condiţionată de dovedirea prezenţei lor la vot în ziua referendumului. Art. 54 din legea nr. 3/2000 incriminează infracţiunea constând în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului, pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la 6 luni la 5 ani. În consecinţă, folosirea influenţei şi a autorităţii sale în partid pentru a determina organizaţiile teritoriale să iniţieze astfel de acţiuni menite să stimuleze prezenţa la vot s-a făcut de către inculpatul Liviu Drangea cu încălcarea dispoziţiilor legale arătate mai sus. Caracterul de autoritate al acestei adrese reiese, cu evidenţă, din modul de concepere a frazei de debut, precum şi a celei finale care folosesc forma verbală imperativă:”vă solicit ca în cel mai scurt timp să ne comunicaţi măsurile pe care le-aţi dispus în acest sens””, se arată în motivarea speţei pe fond a dosarului.
Despre semnătură şi autorul adresei 687 din 13 Iulie 2012 referitoare la tombole:”Deşi prin declaraţiile martorilor se încearcă exonerarea de răspunedere a oricărei persoane şi se conturează imaginea unei activităţi dezordonate, chiar haotice, necontrolate ierarhic a staffului de campanie al PSD, sugerându-se ideea că orice persoană care deţinea parola şi username-ul ar fi putut interveni în procesul de luare a unor măsuri foarte importante pentru mersul campaniei electorale, Înalta Curte reţine că răspunderea asupra conceperii şi transmiterii adresei nr.687/SG/13.07.2012 îi revine inculpatului. Este total exclus a se accepta ideea că un astfel de document, prin care se trasează sarcini amănunţite pentru activele de partid la nivelul întregii ţări să fi fost iniţiat şi transmis de către o persoană necunoscută, un voluntar sau un simplu membru de partid, aflat în secretariat, cu acces nelimitat la calculator, fără ca acesta să informeze persoana care conducea stafful campaniei electorale, adică însuşi inculpatul Liviu Dragnea Nicolae. Astfel de iniţiative ce priveau strategia naţională de campanie electorală, în mod logic, nu puteau aparţine decât coordonatorului sau nu puteau fi luate decât cu cunoştinţa acestuia”.
De observat că instanţa se referă exclusiv la adresa 687 din 13 Iulie 2012, nu de exemplu şi la adresa 690 din 16 Iulie 2012 care tot problema cu tombolele o viza şi stadiul organizării la nivelul fiecărei localităţi de judeţ. Adresa 690 din 16 Iulie 2012, ca şi cele din perioada 16-27 Iulie 2012, nu s-au aflat în dosar.
Despre greşelile procurorilor: “Reţinerea unei situaţii de fapt contrară probelor administrate, în cursul urmăririi penale, obligă procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în această cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmaţiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînţeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje ( pentru a verifica dacă şi cum a fost posibilă cunoaşterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, întrucât presupune desigilarea urnelor de mai multe ori pe parcursul zilei pentru numărarea voturilor ( faptă ce constituie infracţiunea prevăzută de art.57 din legea 3/2000), sau nedepunerea buletinelor de vot în urne, neputând fi imaginate alte modalităţi în care în mod obiectiv să fie posibil ca asemenea fapte să se petreacă”.
Cine şi cum a instrumentat dosarul. Lucian Papici: “Eu am preluat dosarul în faza lui cea mai grea, respectiv formularea acuzării în sarcina lui Dragnea”
La o săptămână după trimiterea dosarului referendumului în judecată, Lucian Papici, procurorul şef recent demis în acele zile de la şefia secţiei I a DNA a povestit, pe 14 Octombrie 2013, într-un interviu pentru Revista Kamikaze, cine şi cum a făcut instrumentarea dosarului referendumului.
“V-aş spune cum a pornit acest dosar, geneza lui, că să înţelegeţi mai bine ce vreau să spun. Eu eram în concediu, în vara lui 2012, când Daniel Morar m-a sunat că trebuie să mă întorc neapărat din vacanţă căci sunt informaţii copleşitoare din partea serviciilor cum că se pregăteşte o fraudă de proporţii la referendum şi că va trebui să facem o investigaţie preliminară. Nu mi-a prea convenit, dar am venit, eram şeful secţiei. În acest dosar au fost angrenaţi, dacă nu mă înşel, şase procurori, adică jumătate din efectivele secţiei I. Dintre aceştia, cel mai destoinic părea domnul procuror Gheorghe Bocşan, avea o viziune, părea foarte determinat. Încet-încet ceilalţi procurori au renunţat să se implice şi am rămas doar colega Mariana Alexandru, adjuncta mea şi procurorul Bocşan. Şi procurorul Bocşan l-a pus pe Dragnea sub acuzare, a făcut învinuiri în dosar, ba chiar i-a zis lui Morar la un moment dat că oare n-ar trebui să-l ducă pe Dragnea la arestare preventivă. Deci părea foarte determinat să-şi facă bine cercetarea. Peste ceva timp însă, Morar mă cheamă şi-mi spune: “Vezi că Bocşan nu vrea să meargă mai departe, s-a întâmplat ceva ciudat cu el, dă înapoi”. Bocşan a condus foarte bine dosarul până la Dragnea. Fraudele de la secţiile de votare sunt investigate de el. Dar lipsea clu-ul acestui dosar, cine i-a influenţat pe aceşti aranjori de la secţiile de votare, implicarea lui Dragnea. La scurt timp, chiar Bocşan m-a anunţat că renunţă, pentru motive personale, pe care nu are sens să le discut aici. Să zicem că şi-a pierdut benzina pe parcurs. Eu cred că mai degrabă i-a găurit cineva rezervorul. Şi atunci m-a chemat Morar pe mine să preiau dosarul, în faza lui cea mai grea, respectiv formularea acuzării în sarcina lui Dragnea”, a declarat procurorul Lucian Papici.
Surse din mediul juridic susţin că în privinţa adreselor transmise de la cabinetul secretarului general PSD, acestea ar fi trebuit solicitate toate din perioada lunii Iulie a anului 2012 ( cât timp a durat campania pentru referendum) de la PSD de către procurorul Lucian Papici, cel care a formulat acuzarea în acest caz, iar dacă PSD refuza să transmită toate adresele din acea perioadă, procurorul avea la îndemână instrumentele Codului de Procedură Penală, respectiv percheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri. Însă ca şi în cazul lipsei audierilor- fapt semnalat de instanţă- nici solicitarea tuturor înscrisurilor din acea perioadă sau ridicarea lor, pentru conturarea întregii activităţi presupusă a fi încălcat legea, formularea acuzării şi întemeierea unui probatoriu solid, nu s-au întâmplat.
Deşi căutat pentru a explica de ce nu au fost audieri a semnatarilor de mesaje tip SMS, de ce a lipsit argumentaţia pe unele acuzaţii, de ce nu s-au solicitat toate înscrisurile din acea perioadă emise de secretariatul general al PSD sau de ce nu s-a dispus ridicarea acestora, având în vedere că a declarat public faptul că a formulat acuzarea în sarcina lui Liviu Dragnea, procurorul Lucian Papici nu a putut fi găsit.
Timeline: dosarul referendumului
6 Iulie 2012. Parlamentul României votează pentru suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, preşedinte la acea vreme, şi organizarea unui referendum de demitere pe 29 Iulie 2012.
12 Iulie 2012- 27 Iulie 2012. De la cabinetul secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, coordonator al campaniei pentru PSD, se emit cel puţin 34 de adrese către organizaţiile judeţene ale PSD din ţară, preşedinţi de campanie şi şefi de coordonatori de campanie. Doar trei din adrese ajung ulterior în instrumentarea probatoriului dosarului referendumului.
3 August 2012. DNA începe urmărirea penală in rem (pe faptă) sub aspectul posibilei săvârşiri a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13 din legea 78/2000 şi a articolului 55 alin 1 din legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
3 Septembrie 2012. DNA începe urmărirea penală faţă de Liviu Dragnea, în calitate de secretar general PSD, preşedinte al CJ Teleorman, coordonator al campaniei electorale din partea PSD privind referendumul, pentru 4 infracţiuni: asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, folosirea influenţei şi autorităţii de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
6 Septembrie 2012. DNA îi aduce la cunoştinţă acuzaţiile lui Liviu Dragnea.
19 Septembrie 2012. Liviu Dragnea adresează un memoriu DNA în care susţine că „a transmis în teritoriu instructaje şi adrese (…) în conformitate cu legea”.
9 Octombrie 2012. DNA comunică faptul că s-a început urmărirea penală faţă de 67 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea, Gorj şi observatori din partea unor organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid.
16 Mai 2013. Se schimbă şeful DNA. În Monitorul Oficial al României nr.276 din 16 Mai 2013 este publicat decretul preşedintelui României nr.483/2013 pentru numirea în funcţie a noului procuror şef al DNA pe o perioadă de 3 ani.
23 Septembrie 2013. Lucian Papici, procuror şef al Secţiei I a DNA, este delegat de procurorul general al Parchetului General de la acea vreme, Tiberiu Niţu, să ocupe încă trei luni, până pe 23 Decembrie 2013, funcţia de şef al secţiei I a DNA.
27 Septembrie 2013. Lucian Papici, procuror şef al Secţiei I a DNA semnează rechizitoriul în dosarul referendumului (dosar 280/P/2012), ca procuror şef secţie, ca probatoriu direct fiind doar trei adrese transmise de la cabinetul secretarului general al PSD, schimburile de mesaje tip SMS prin telefonul dedicate 1855 şi şase discuţii telefonice purtate în ziua referendumului. De asemenea, în rechizitoriu se precizează că semnătura lui Liviu Dragnea este “indescifrabilă”.
2 Octombrie 2013. La scurt timp după ce în presă a apărut informaţia că dosarul referendumului în care era inculpat Liviu Dragnea a fost finalizat, la ora 17.09, DNA este informată prin fax că delegarea lui Lucian Papici ca şef al Secţiei I a DNA a încetat exact în acea zi, dată la care funcţia începe a fi ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de 6 luni. Încetarea delegării pe funcţie îl vizează pe Lucian Papici la o săptămână după ce fusese delegat pentru următoarele 3 luni pe funcţie şi o vizează şi pe adjuncta lui Papici de la acea vreme, Mariana Alexandru.
7 Octombrie 2013. DNA anunţă oficial trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea doar pe una dintre cele 4 capete de acuzare pe care se începuse urmărirea penală, respectiv “infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinereii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”- art.13 din Legea 78/2000.
14 Octombrie 2013. Lucian Papici în interviul dat pentru publicaţia Kamikaze povesteşte detaliile instrumentării dosarului referendumului şi declară că ministrul Justiţiei de atunci, Robert Cazanciuc, îl chemase la o discuţie despre şefia secţiei I. “Şi eu am fost chemat, şi Mariana Alexandru, şi Gheorghe Popovici”, a declarat Papici spunând că informase conducerea DNA despre asta, că procurorii Bocşan şi Bendeac, deşi chemaţi şi ei la discuţii, nu anunţaseră şi şefii DNA.
Mai mult, Papici declară în acest interviu că avusese o scurtă discuţie cu Liviu Dragnea: “De altfel, mie mi s-a transmis ceva în sensul ăsta de către împricinat, într-un mod subliminal, onctuos, pe sub mustață. Aflase că urma să fiu chemat de Cazanciuc în biroul de la minister și-mi zice: „Domnul Papici, ce părere aveți de Robert?” (chiar așa i-a spus lui Cazanciuc, ca să arate ce apropiați sunt) Eu, ca să fiu civilizat, dar și ironic în același timp, îi răspund: „Da, e un om grozav.” La care Dragnea zice: „Să știți că Robert e un om care chiar se ține de cuvânt.” Ce a vrut să-mi transmită el în subtext? Că dacă o las moale, aș putea să obțin o altă funcție. Or, eu nu pot să fac așa ceva”.
Tot în interviu, Lucian Papici recunoaşte că a fost coleg şi cu Victor Ponta la Parchetul General: “Nu m-a impresionat cu absolut nimic Ponta în 2000, la Parchetul General. Era un procuror care nu sărea cu nimic în evidență. În șase ani cât a fost procuror acolo nu a arătat nimic și acum vine să ne dea lecții…”.
15 Noiembrie 2013. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară primul termen din dosarul referendumului.
20 Noiembrie 2013. Lucian Papici, fost şef al secţiei I a DNA, este avizat de CSM pentru a fi numit şef serviciu pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul şecţiei I, o poziţie inferioară şi diferită de şefia secţiei I pe care o deţinuse până atunci.
20 Noiembrie 2013. Exact în aceeaşi zi, preşedintele României semnează decretul pentru numirea lui Gheorghe Popovici, ca şef al secţiei I a DNA ( recomandat la acea vreme inclusiv de Lucian Papici, Popovici- şi el fost coleg al lui Victor Ponta la Parchetul General) şi a Marianei Alexandru, ca adjunct al secţiei a II-a a DNA.
3 Decembrie 2013. Procurorul Gheorghe Bocşan cere secţiei de prorcurori a CSM încetarea activităţii în DNA şi continuarea activităţii sale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CSM aprobă cererea procurorului.
10 Septembrie 2014. Mariana Alexandru, procuror şef adjunct al Secţiei a II-a a DNA cere CSM eliberarea din funcţie prin pensionare. CSM aprobă cererea.
5 Februarie 2015. La al 15-lea termen al judecăţii pe fond al dosarului de la Curtea Supremă, Liviu Dragnea începe să susţină că singura adresă din cele trei aflate în probatoriu, rechizitoriu şi dosar, care se referea la organizarea de tombole, nu a fost iniţiată, transmisă sau semnată de el, iar semnătura a fost scanată.
15 Mai 2015. Liviu Dragnea este condamnat pe fond de completul Curţii Supreme la 1 an de închisoare cu suspendare, pe art.13 din Legea 78/2000. Decizia nu e definitivă.
26 August 2015. Lucian Papici, şef serviciu pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul şecţiei I, cere CSM ca începând cu data de 31 August 2015 să îşi desfăşoare activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timis. CSM îi aprobă solicitarea, Lucian Papici plecând din funcţia de procuror şef al serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul secţiei I a DNA.
28 Septembrie 2015. Începe judecata apelului în dosarul referendumului, tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
23 Noiembrie 2015. Liviu Dragnea susţine, în apel, în faţa judecătorilor Curţii Supreme, că “tinerii voluntari” care au lucrat la sediul de campanie al PSD au conceput şi trimis adresa. Susţine în continuare că semnătura i-a fost scanată.
8 Aprilie 2016. În ultimul termen din apel, în faţa judecătorilor Curţii Supreme, avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, susţine că Liviu Dragnea nu a cunoscut conţinutul mesajelor care urmau să fie transmise în teritoriu.
22 Aprilie 2016. Ieri, completul de judecători ai Curţii Supreme, majorează pedeapsa principal aplicată inculpatului Liviu Dragnea, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art.13 din legea 78/2000, de la 1 an de închisoare cu suspendare, la 2 ani de închisoare cu suspendare. Menţine modalitatea de executare a pedepsei şi majorează termenul de încercare de la 3 la 4 ani. Respinge ca nefondat apelul declarat al inculpatului Liviu Dragnea şi obligă apelantul inculpate la plata sumei de 550 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Decizia este definitivă.
22 Aprilie 2016. Ieri, după decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, Liviu Dragnea a declarat că a fost condamnat pentru o “adresă de organizare a tombolei transmisă în timpul campaniei de la referendum de aici din sediu, într-o zi în care eu nu eram aici în sediu”, şi “pentru încă ceva pentru care eu şi acum sunt curios şi nelămurit”: “SMSurile transmise de un grup de tineri de aici, de la etajul 1, în timpul zilei referendumului, care ar fi putut determina militanţii partidului să studieze listele electorale permanente şi prin asta s-ar fi încălcat legea protecţiei datelor cu caracter personal în condiţiile în care listele permanente sunt publice, aşa cum ştiţi cu toţii. Aceste două acuzaţii au dus la concluzia primei instanţe că prezenţa la vot reprezintă un folos necuvenit pentru PSD”
Liviu Dragnea, preşedinte PSD, este martor în dosarul fostului secretar de stat Valentin Preda, urmărit penal de procurorii secţiei a II-a a DNA, de pe 19 Februarie 2013 şi trimis în judecată pe 6 Iunie 2024 pentru că ar fi încercat să scoată, cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară, Emil Manolachi, din DNA, documente clasificate referitoare la compania Tel Drum. Tot Liviu Dragnea este din 6 Aprilie 2016 şi urmărit penal de secţia a II-a a DNA, pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi instigare la fals intelectuală, în formă continuată, în dosarul în care este cercetată şi fosta sa soţie, Bombonica Dragnea.
Numele lui Lucian Papici a fost legat în ultima vreme de mai multe controverse, ultima fiind ordonanţa de clasare semnată de procuror ca şef serviciu în cadrul şecţiei I, pe 1 Aprilie 2014, pe motiv că “faptele nu există”, în ceea ce priveşte dosarul penal ce implica şefi ai Poliţiei şi Parchetului Curţii de Apel Prahova. Clasarea semnată de Lucian Papici a fost infirmată pe 26 Februarie 2016 de către judecătorii Curţii Supreme, la cererea DNA, prin redeschiderea urmăririi penale. În prezent, speţa clasată iniţial de Lucian Papici se află în instrumentarea procurorilor DNA.
Citește materialul INTEGRAL pe Sorinamatei.ro
23 Noiembrie 2015. Stadiul dosarului: apel, la Curtea Supremă. Liviu Dragnea: “Concluzia a fost că tineri voluntari, care au lucrat în sediul de campanie şi care veneau cu tot felul de idei ar fi conceput şi trimis adresa. La întrebarea mea cum au avut acces la sistemul informatic şi cum au trimis adresa cu semnătura mea scanată pe ea, au răspuns că sistemul informatic era accesibil multora din sediul de campanie.(…) A doua zi, am anulat acea adresă gândindu-mă că nu poate avea efecte. (…) După ce s-a declanşat ancheta DNA care a dus la acest proces, mi-ar fi fost imposibil să cred că cineva va mai recunoaşte sau îşi va aminti că a expediat acea adresă”. (click declaraţie Liviu Dragnea, 23 Noiembrie 2015)
8 Aprilie 2016. Stadiul dosarului: apel, la Curtea Supremă, ultimul termen. Marian Nazat, avocatul lui Liviu Drangea: “instanţa de fond face doar o deducţie logică atunci când afirmă că Liviu Dragnea avea cunoştinţă despre transmiterea unor adrese în teritoriu. Instanţa a răsturnat sarcina probei. Inculpatul a dispus anularea acelei adrese. La dosar nu există nicio probă protrivit căreia Liviu Dragnea ar fi ştiut dinainte de transmiterea adresei. Inculpatul nu a cunoscut conţinutul mesajelor care urmau să fie transmise în teritoriu”.
22 Aprilie 2016, ieri, după decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, Liviu Dragnea a declarat: “Eu am fost condamnat în prima instanţă pentru două lucruri: pentru o adresă de organizare a tombolei transmisă în timpul campaniei de la referendum de aici din sediu, într-o zi în care eu nu eram aici în sediu, şi sunt declaraţii în sensul acesta, sub jurământ, adresă pe care a doua zi eu am anulat-o şi pentru încă ceva pentru care eu şi acum sunt curios şi nelămurit. Nici măcar nu am fost acuzat în rechizitoriu, am aflat abia când s-a publicat motivarea. Şi anume că SMSurile transmise de un grup de tineri de aici, de la etajul 1, în timpul zilei referendumului, ar fi putut determina militanţii partidului să studieze listele electorale permanente şi prin asta s-ar fi încălcat legea protecţiei datelor cu caracter personal în condiţiile în care listele permanente sunt publice, aşa cum ştiţi cu toţii. Aceste două acuzaţii au dus la concluzia primei instanţe că prezenţa la vot reprezintă un folos necuvenit pentru PSD”.
Ce a reţinut Curtea Supremă, instanţa de fond: adresa cu caracter “de autoritate”, „răspunderea inculpatului în conceperea şi transmiterea adresei 687”, procurorului i-au „lipsit total argumentele”, “este de neînţeles” de ce procurorul nu a audiat “nici măcar o singură persoană” dintre semnatarii mesajelor tip SMS şi „de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Liviu Dragnea”
Pe 15 Mai 2015, completul format din judecătoarele Corina Jijie, Lavinia Lefterache şi Lucia Rog de la Curtea Supremă de Justiţie, l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului. În motivarea deciziei pe fond, instanţa a reţinut următoarele:
Despre fapta penală: “În drept, fapta inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, care cu ocazia campaniei electorale pentru demiterea preşedintelui, pe care o coordona, precum şi în ziua votului, şi-a exercitat influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul PSD, în scopul de a obţine succesul demersului electoral (validarea referendumului) prin utilizarea de mijloace interzise de lege ( solicitarea adresată resprezentanţilor PSD din teritoriu de a organiza, în ziua votului, tombole şi concursuri cu premii condiţionate de dovada prezentării alegătorilor la vot. Solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din secţiile de votare de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot, pentru ca pe baza acestora militanţii de partid să se deplaseze la domiciliile lor şi să-i determine să participe la referendum), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.13 din legea 78/ 2000”.
Despre adresa 687 din 13 Iulie 2012 referitoare la tombole: “Adresa îndeamnă la iniţierea unor acţiuni de tipul tombolei cu premii sau accesului gratuit la evenimente care presupun, în mod obişnuit, plata unei taxe, participarea cetăţenilor fiind însă condiţionată de dovedirea prezenţei lor la vot în ziua referendumului. Art. 54 din legea nr. 3/2000 incriminează infracţiunea constând în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului, pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la 6 luni la 5 ani. În consecinţă, folosirea influenţei şi a autorităţii sale în partid pentru a determina organizaţiile teritoriale să iniţieze astfel de acţiuni menite să stimuleze prezenţa la vot s-a făcut de către inculpatul Liviu Drangea cu încălcarea dispoziţiilor legale arătate mai sus. Caracterul de autoritate al acestei adrese reiese, cu evidenţă, din modul de concepere a frazei de debut, precum şi a celei finale care folosesc forma verbală imperativă:”vă solicit ca în cel mai scurt timp să ne comunicaţi măsurile pe care le-aţi dispus în acest sens””, se arată în motivarea speţei pe fond a dosarului.
Despre semnătură şi autorul adresei 687 din 13 Iulie 2012 referitoare la tombole:”Deşi prin declaraţiile martorilor se încearcă exonerarea de răspunedere a oricărei persoane şi se conturează imaginea unei activităţi dezordonate, chiar haotice, necontrolate ierarhic a staffului de campanie al PSD, sugerându-se ideea că orice persoană care deţinea parola şi username-ul ar fi putut interveni în procesul de luare a unor măsuri foarte importante pentru mersul campaniei electorale, Înalta Curte reţine că răspunderea asupra conceperii şi transmiterii adresei nr.687/SG/13.07.2012 îi revine inculpatului. Este total exclus a se accepta ideea că un astfel de document, prin care se trasează sarcini amănunţite pentru activele de partid la nivelul întregii ţări să fi fost iniţiat şi transmis de către o persoană necunoscută, un voluntar sau un simplu membru de partid, aflat în secretariat, cu acces nelimitat la calculator, fără ca acesta să informeze persoana care conducea stafful campaniei electorale, adică însuşi inculpatul Liviu Dragnea Nicolae. Astfel de iniţiative ce priveau strategia naţională de campanie electorală, în mod logic, nu puteau aparţine decât coordonatorului sau nu puteau fi luate decât cu cunoştinţa acestuia”.
De observat că instanţa se referă exclusiv la adresa 687 din 13 Iulie 2012, nu de exemplu şi la adresa 690 din 16 Iulie 2012 care tot problema cu tombolele o viza şi stadiul organizării la nivelul fiecărei localităţi de judeţ. Adresa 690 din 16 Iulie 2012, ca şi cele din perioada 16-27 Iulie 2012, nu s-au aflat în dosar.
Despre greşelile procurorilor: “Reţinerea unei situaţii de fapt contrară probelor administrate, în cursul urmăririi penale, obligă procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în această cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmaţiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînţeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje ( pentru a verifica dacă şi cum a fost posibilă cunoaşterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, întrucât presupune desigilarea urnelor de mai multe ori pe parcursul zilei pentru numărarea voturilor ( faptă ce constituie infracţiunea prevăzută de art.57 din legea 3/2000), sau nedepunerea buletinelor de vot în urne, neputând fi imaginate alte modalităţi în care în mod obiectiv să fie posibil ca asemenea fapte să se petreacă”.
Cine şi cum a instrumentat dosarul. Lucian Papici: “Eu am preluat dosarul în faza lui cea mai grea, respectiv formularea acuzării în sarcina lui Dragnea”
La o săptămână după trimiterea dosarului referendumului în judecată, Lucian Papici, procurorul şef recent demis în acele zile de la şefia secţiei I a DNA a povestit, pe 14 Octombrie 2013, într-un interviu pentru Revista Kamikaze, cine şi cum a făcut instrumentarea dosarului referendumului.
“V-aş spune cum a pornit acest dosar, geneza lui, că să înţelegeţi mai bine ce vreau să spun. Eu eram în concediu, în vara lui 2012, când Daniel Morar m-a sunat că trebuie să mă întorc neapărat din vacanţă căci sunt informaţii copleşitoare din partea serviciilor cum că se pregăteşte o fraudă de proporţii la referendum şi că va trebui să facem o investigaţie preliminară. Nu mi-a prea convenit, dar am venit, eram şeful secţiei. În acest dosar au fost angrenaţi, dacă nu mă înşel, şase procurori, adică jumătate din efectivele secţiei I. Dintre aceştia, cel mai destoinic părea domnul procuror Gheorghe Bocşan, avea o viziune, părea foarte determinat. Încet-încet ceilalţi procurori au renunţat să se implice şi am rămas doar colega Mariana Alexandru, adjuncta mea şi procurorul Bocşan. Şi procurorul Bocşan l-a pus pe Dragnea sub acuzare, a făcut învinuiri în dosar, ba chiar i-a zis lui Morar la un moment dat că oare n-ar trebui să-l ducă pe Dragnea la arestare preventivă. Deci părea foarte determinat să-şi facă bine cercetarea. Peste ceva timp însă, Morar mă cheamă şi-mi spune: “Vezi că Bocşan nu vrea să meargă mai departe, s-a întâmplat ceva ciudat cu el, dă înapoi”. Bocşan a condus foarte bine dosarul până la Dragnea. Fraudele de la secţiile de votare sunt investigate de el. Dar lipsea clu-ul acestui dosar, cine i-a influenţat pe aceşti aranjori de la secţiile de votare, implicarea lui Dragnea. La scurt timp, chiar Bocşan m-a anunţat că renunţă, pentru motive personale, pe care nu are sens să le discut aici. Să zicem că şi-a pierdut benzina pe parcurs. Eu cred că mai degrabă i-a găurit cineva rezervorul. Şi atunci m-a chemat Morar pe mine să preiau dosarul, în faza lui cea mai grea, respectiv formularea acuzării în sarcina lui Dragnea”, a declarat procurorul Lucian Papici.
Surse din mediul juridic susţin că în privinţa adreselor transmise de la cabinetul secretarului general PSD, acestea ar fi trebuit solicitate toate din perioada lunii Iulie a anului 2012 ( cât timp a durat campania pentru referendum) de la PSD de către procurorul Lucian Papici, cel care a formulat acuzarea în acest caz, iar dacă PSD refuza să transmită toate adresele din acea perioadă, procurorul avea la îndemână instrumentele Codului de Procedură Penală, respectiv percheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri. Însă ca şi în cazul lipsei audierilor- fapt semnalat de instanţă- nici solicitarea tuturor înscrisurilor din acea perioadă sau ridicarea lor, pentru conturarea întregii activităţi presupusă a fi încălcat legea, formularea acuzării şi întemeierea unui probatoriu solid, nu s-au întâmplat.
Deşi căutat pentru a explica de ce nu au fost audieri a semnatarilor de mesaje tip SMS, de ce a lipsit argumentaţia pe unele acuzaţii, de ce nu s-au solicitat toate înscrisurile din acea perioadă emise de secretariatul general al PSD sau de ce nu s-a dispus ridicarea acestora, având în vedere că a declarat public faptul că a formulat acuzarea în sarcina lui Liviu Dragnea, procurorul Lucian Papici nu a putut fi găsit.
Timeline: dosarul referendumului
6 Iulie 2012. Parlamentul României votează pentru suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, preşedinte la acea vreme, şi organizarea unui referendum de demitere pe 29 Iulie 2012.
12 Iulie 2012- 27 Iulie 2012. De la cabinetul secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, coordonator al campaniei pentru PSD, se emit cel puţin 34 de adrese către organizaţiile judeţene ale PSD din ţară, preşedinţi de campanie şi şefi de coordonatori de campanie. Doar trei din adrese ajung ulterior în instrumentarea probatoriului dosarului referendumului.
3 August 2012. DNA începe urmărirea penală in rem (pe faptă) sub aspectul posibilei săvârşiri a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13 din legea 78/2000 şi a articolului 55 alin 1 din legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
3 Septembrie 2012. DNA începe urmărirea penală faţă de Liviu Dragnea, în calitate de secretar general PSD, preşedinte al CJ Teleorman, coordonator al campaniei electorale din partea PSD privind referendumul, pentru 4 infracţiuni: asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, folosirea influenţei şi autorităţii de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
6 Septembrie 2012. DNA îi aduce la cunoştinţă acuzaţiile lui Liviu Dragnea.
19 Septembrie 2012. Liviu Dragnea adresează un memoriu DNA în care susţine că „a transmis în teritoriu instructaje şi adrese (…) în conformitate cu legea”.
9 Octombrie 2012. DNA comunică faptul că s-a început urmărirea penală faţă de 67 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea, Gorj şi observatori din partea unor organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid.
16 Mai 2013. Se schimbă şeful DNA. În Monitorul Oficial al României nr.276 din 16 Mai 2013 este publicat decretul preşedintelui României nr.483/2013 pentru numirea în funcţie a noului procuror şef al DNA pe o perioadă de 3 ani.
23 Septembrie 2013. Lucian Papici, procuror şef al Secţiei I a DNA, este delegat de procurorul general al Parchetului General de la acea vreme, Tiberiu Niţu, să ocupe încă trei luni, până pe 23 Decembrie 2013, funcţia de şef al secţiei I a DNA.
27 Septembrie 2013. Lucian Papici, procuror şef al Secţiei I a DNA semnează rechizitoriul în dosarul referendumului (dosar 280/P/2012), ca procuror şef secţie, ca probatoriu direct fiind doar trei adrese transmise de la cabinetul secretarului general al PSD, schimburile de mesaje tip SMS prin telefonul dedicate 1855 şi şase discuţii telefonice purtate în ziua referendumului. De asemenea, în rechizitoriu se precizează că semnătura lui Liviu Dragnea este “indescifrabilă”.
2 Octombrie 2013. La scurt timp după ce în presă a apărut informaţia că dosarul referendumului în care era inculpat Liviu Dragnea a fost finalizat, la ora 17.09, DNA este informată prin fax că delegarea lui Lucian Papici ca şef al Secţiei I a DNA a încetat exact în acea zi, dată la care funcţia începe a fi ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de 6 luni. Încetarea delegării pe funcţie îl vizează pe Lucian Papici la o săptămână după ce fusese delegat pentru următoarele 3 luni pe funcţie şi o vizează şi pe adjuncta lui Papici de la acea vreme, Mariana Alexandru.
7 Octombrie 2013. DNA anunţă oficial trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea doar pe una dintre cele 4 capete de acuzare pe care se începuse urmărirea penală, respectiv “infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinereii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”- art.13 din Legea 78/2000.
14 Octombrie 2013. Lucian Papici în interviul dat pentru publicaţia Kamikaze povesteşte detaliile instrumentării dosarului referendumului şi declară că ministrul Justiţiei de atunci, Robert Cazanciuc, îl chemase la o discuţie despre şefia secţiei I. “Şi eu am fost chemat, şi Mariana Alexandru, şi Gheorghe Popovici”, a declarat Papici spunând că informase conducerea DNA despre asta, că procurorii Bocşan şi Bendeac, deşi chemaţi şi ei la discuţii, nu anunţaseră şi şefii DNA.
Mai mult, Papici declară în acest interviu că avusese o scurtă discuţie cu Liviu Dragnea: “De altfel, mie mi s-a transmis ceva în sensul ăsta de către împricinat, într-un mod subliminal, onctuos, pe sub mustață. Aflase că urma să fiu chemat de Cazanciuc în biroul de la minister și-mi zice: „Domnul Papici, ce părere aveți de Robert?” (chiar așa i-a spus lui Cazanciuc, ca să arate ce apropiați sunt) Eu, ca să fiu civilizat, dar și ironic în același timp, îi răspund: „Da, e un om grozav.” La care Dragnea zice: „Să știți că Robert e un om care chiar se ține de cuvânt.” Ce a vrut să-mi transmită el în subtext? Că dacă o las moale, aș putea să obțin o altă funcție. Or, eu nu pot să fac așa ceva”.
Tot în interviu, Lucian Papici recunoaşte că a fost coleg şi cu Victor Ponta la Parchetul General: “Nu m-a impresionat cu absolut nimic Ponta în 2000, la Parchetul General. Era un procuror care nu sărea cu nimic în evidență. În șase ani cât a fost procuror acolo nu a arătat nimic și acum vine să ne dea lecții…”.
15 Noiembrie 2013. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară primul termen din dosarul referendumului.
20 Noiembrie 2013. Lucian Papici, fost şef al secţiei I a DNA, este avizat de CSM pentru a fi numit şef serviciu pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul şecţiei I, o poziţie inferioară şi diferită de şefia secţiei I pe care o deţinuse până atunci.
20 Noiembrie 2013. Exact în aceeaşi zi, preşedintele României semnează decretul pentru numirea lui Gheorghe Popovici, ca şef al secţiei I a DNA ( recomandat la acea vreme inclusiv de Lucian Papici, Popovici- şi el fost coleg al lui Victor Ponta la Parchetul General) şi a Marianei Alexandru, ca adjunct al secţiei a II-a a DNA.
3 Decembrie 2013. Procurorul Gheorghe Bocşan cere secţiei de prorcurori a CSM încetarea activităţii în DNA şi continuarea activităţii sale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CSM aprobă cererea procurorului.
10 Septembrie 2014. Mariana Alexandru, procuror şef adjunct al Secţiei a II-a a DNA cere CSM eliberarea din funcţie prin pensionare. CSM aprobă cererea.
5 Februarie 2015. La al 15-lea termen al judecăţii pe fond al dosarului de la Curtea Supremă, Liviu Dragnea începe să susţină că singura adresă din cele trei aflate în probatoriu, rechizitoriu şi dosar, care se referea la organizarea de tombole, nu a fost iniţiată, transmisă sau semnată de el, iar semnătura a fost scanată.
15 Mai 2015. Liviu Dragnea este condamnat pe fond de completul Curţii Supreme la 1 an de închisoare cu suspendare, pe art.13 din Legea 78/2000. Decizia nu e definitivă.
26 August 2015. Lucian Papici, şef serviciu pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul şecţiei I, cere CSM ca începând cu data de 31 August 2015 să îşi desfăşoare activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timis. CSM îi aprobă solicitarea, Lucian Papici plecând din funcţia de procuror şef al serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul secţiei I a DNA.
28 Septembrie 2015. Începe judecata apelului în dosarul referendumului, tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
23 Noiembrie 2015. Liviu Dragnea susţine, în apel, în faţa judecătorilor Curţii Supreme, că “tinerii voluntari” care au lucrat la sediul de campanie al PSD au conceput şi trimis adresa. Susţine în continuare că semnătura i-a fost scanată.
8 Aprilie 2016. În ultimul termen din apel, în faţa judecătorilor Curţii Supreme, avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, susţine că Liviu Dragnea nu a cunoscut conţinutul mesajelor care urmau să fie transmise în teritoriu.
22 Aprilie 2016. Ieri, completul de judecători ai Curţii Supreme, majorează pedeapsa principal aplicată inculpatului Liviu Dragnea, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art.13 din legea 78/2000, de la 1 an de închisoare cu suspendare, la 2 ani de închisoare cu suspendare. Menţine modalitatea de executare a pedepsei şi majorează termenul de încercare de la 3 la 4 ani. Respinge ca nefondat apelul declarat al inculpatului Liviu Dragnea şi obligă apelantul inculpate la plata sumei de 550 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Decizia este definitivă.
22 Aprilie 2016. Ieri, după decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, Liviu Dragnea a declarat că a fost condamnat pentru o “adresă de organizare a tombolei transmisă în timpul campaniei de la referendum de aici din sediu, într-o zi în care eu nu eram aici în sediu”, şi “pentru încă ceva pentru care eu şi acum sunt curios şi nelămurit”: “SMSurile transmise de un grup de tineri de aici, de la etajul 1, în timpul zilei referendumului, care ar fi putut determina militanţii partidului să studieze listele electorale permanente şi prin asta s-ar fi încălcat legea protecţiei datelor cu caracter personal în condiţiile în care listele permanente sunt publice, aşa cum ştiţi cu toţii. Aceste două acuzaţii au dus la concluzia primei instanţe că prezenţa la vot reprezintă un folos necuvenit pentru PSD”
Liviu Dragnea, preşedinte PSD, este martor în dosarul fostului secretar de stat Valentin Preda, urmărit penal de procurorii secţiei a II-a a DNA, de pe 19 Februarie 2013 şi trimis în judecată pe 6 Iunie 2024 pentru că ar fi încercat să scoată, cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară, Emil Manolachi, din DNA, documente clasificate referitoare la compania Tel Drum. Tot Liviu Dragnea este din 6 Aprilie 2016 şi urmărit penal de secţia a II-a a DNA, pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi instigare la fals intelectuală, în formă continuată, în dosarul în care este cercetată şi fosta sa soţie, Bombonica Dragnea.
Numele lui Lucian Papici a fost legat în ultima vreme de mai multe controverse, ultima fiind ordonanţa de clasare semnată de procuror ca şef serviciu în cadrul şecţiei I, pe 1 Aprilie 2014, pe motiv că “faptele nu există”, în ceea ce priveşte dosarul penal ce implica şefi ai Poliţiei şi Parchetului Curţii de Apel Prahova. Clasarea semnată de Lucian Papici a fost infirmată pe 26 Februarie 2016 de către judecătorii Curţii Supreme, la cererea DNA, prin redeschiderea urmăririi penale. În prezent, speţa clasată iniţial de Lucian Papici se află în instrumentarea procurorilor DNA.
Citește materialul INTEGRAL pe Sorinamatei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu