sâmbătă, 30 aprilie 2016

SUPERSTIŢII DE PAŞTE 2016. De ce este bine ca fetele să doarmă cu un ou roşu la sân în noaptea din ajunul PAŞTELUI




SUPERSTIŢII DE PAŞTE


Daca atipesti in aceasta zi sfanta, strigoiul iti fura anafura de la biserica dintre dinti si o da de vanzare dracului, astfel incat vei fi pandit mereu de ghinioane si nu vei avea parte de belsug, s

Daca adormi de Pasti, tot anul vei fi somnoros, viermii iti vor manca semanaturile, ploaia iti va strica fanul cosit si te va prinde pe camp cand mergi la prasit .
Lumanarea de la Inviere este bine sa fie pastrata in casa tot anul, fiind indicat sa o aprinzi (in fata icoanei) in caz de boala, cutremur, furtuna sau necaz.
Lumina acestei lumanari este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului.
In dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa, astfel incat sa ai vederea buna in restul anului.

Apa, un simbol al purificarii trupesti si sufletesti , avea de altfel un rol aparte cu ocazia sarbatorii pascale.
Un obicei ritual consta in spalatul cu apa neinceputa continand un ou rosu, eventual si unul alb (aducand sanatate si rumeneala in obraji), un banut de argint ( simbol al bogatiei) si un fir de iarba verde ( semn al prosperitatii in casa) ori un fir de urzica (pentru a fi aspru si hotarat in viata).
In Transilvania exista traditia "udatului" cu apa (din fantana) si mai apoi cu parfum, tot ca un rit de curatire specific pascal.
In Bucovina, fetele se spalau in dimineata de Paste cu apa folosita la curatatul clopotului, astfel incat sa fie frumoase si cautate de flacai in decursul intregului an.
In alte regiuni folclorice, inainte de a merge la biserica, se recomanda ca fetele si baietii sa se uite intr-o fantana, ca sa fie la fel de frumosi ca si apa tot anul.
Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paste
Oamenii care se atingeau de ea (direct din solnita) , erau condamnati sa le asude mainile tot anul.
Totodata, pentru a fi ferit de transpiratie in lunile de munca agricola ce urmau, traditia spunea ca , odata intors de la Inviere, trebuia sa pui mana pe o bucatica de fier sau pe clanta usii si sa spui : " Cum nu naduseste fierul si e rece , asa sa nu naduseasca mainile mele tot anul la lucru".
Un alt remediu contra transpiratiei era sa atingi cu mana o piatra imediat cum te desteptai in dimineata de Pasti.
Pasca, crucea de pe ea sau nafura erau leacuri magice indicate pentru friguri, de protectie a vacilor contra descantecelor rele, putand vindeca si gainile ce dadeau sa moara.
Tot cu anafura, dar si cu slanina si panza cu care au fost invelite ouale rosii, se afuma vaca dandu-i roata de trei ori , acest ritual fiindu-i de folos si omului atunci cand bolea.
Ca sa nu-ti deoache nimeni vaca era bine sa o lovesti de trei ori cu stergarul de la pasca.
Sunatoarea sau clocoticiul sfintit de Pasti puteau indeparta vitelul de vaca , fara sa a se strica laptele vacii.
Cocosul sfintit de Pasti, sursa de belsug, sanatate si dragoste
De altfel, in zona Calarasiului, oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, existand credinta ca acela caruia ii va canta primul cocosul in acea noapte va fi insotit de noroc tot anul.
Cocosii erau impartiti saracilor, pentru pomenirea mortilor.
La masa festiva de Pasti era bine sa mananci mai intai peste si pasare, pentru a fi zglobiu precum pestele si usor ca pasarea.

In unele regiuni romanesti, era auspicios sa manaci hrean dupa slujba de Pasti de duminica, pentru a fi sanatos si iute in tot restul anului; la fel, daca primul lucru mancat de Paste dupa plecarea de la biserica era un ou, se credea ca acesta aduce sanatate si usuratate a trupului in decursul intregului an.
In Valcea, se spunea ca este totuna daca gusti din anafura de Pasti sau mananci floare de mar ori mugur de slacie, intrucat acesti doi pomi sunt sfinti.
Tot in Valcea, nu se muncea trei joi la rand dupa Paste, ca nu cumva sa dea piatra peste pomi si ogoare.
Se spunea ca daca un soarece manca din anafura de la Pasti, se transforma in liliac
Ai grija cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat. Daca nu faci asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume. Era recomandabil sa mergi la slujba de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul.
Unele fete dormeau in noaptea din ajunul Pastelui cu un ou rosu la san, pentru ca frumusetea sa se aseze peste ele de-a lungul intregului an. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40 de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot anul. In unele zone , se spunea ca nu este indicat sa dai de pomana oua incondeiate (exceptie facand ouale rosii, in unele zone), deoarece Dumnezeu nu le primeste. Mai multe despre acest subiect in articolul Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
De Pasti, dar si de Sangeorz sau Anul nou, se aseza o bucatica de fier sub prag, ca o protectie pentru casa.
Daca atunci cand te duci la Inviere te impiedici sau, si mai rau, cazi, iti va merge rau tot restul anului.
Imbracamintea noua, la fel ca si apa, are un rol purificator cu ocazia Pastelui. Conform obiceiului, era benefic sa mergi la biserica in noaptea de Inviere cu o camasa noua. De fapt, aproape toate obiectele noi semnificau trecerea rituala intr-o noua viata. Astfel, vasele in care se ducea mancarea la biserica era bine sa fie si ele noi.
Daca cea dintai persoana ce iti trece pragul in ziua de Pasti este barbat , atunci vei avea noroc tot anul
De Pasti, ca si de Rusalii, exista credinta potrivit careia cerurile se deschideau, permitandu-le sufletelor celor morti sa se intoarca acasa, astfel incat sa isi aseze protectia asupra rudelor dragi. Totodata, se zicea ca cei ce mureau in duminica de Pasti erau scutit de Judecata divina, sufletele lor ajung direct in Rai.
Copii nascuti de Pasti (mai ales in timp ce bate pentru intaia oara clopotul la biserica) se spune ca sunt binecuvantati, ei avand viata luminata si presarata cu noroc toata viata.
In Moldova, farimiturile de la Paste erau ingropate pentru a da nastere unei plante numite "marunca" sau "cucoana", din care se face un suc bun pentru femeile sterpe.
Potrivit unui vechi obicei, de Pasti carciumareasa goala pusca dadea cu matura prin curtea carciumii pentru a i se strange clientii la fel cum aduna ea gunoiul.
Daca vremea era rece si urata in ziua de Paste, se zicea ca nu se va indrepta pana la Rusalii.O aversa rapida de ploaie in duminica de Paste anunta recolte bogate, dar fan putin. Vantul prezent in ziua de Pasti se spunea ca nu se va mai opri tot restul anului.


vineri, 29 aprilie 2016

Afacerile incredibile ale firmei candidatului PSD la Primăria Timișoarei și ale baronului Duicu cu Casa Națională de Sănătate

Daniel Befu si amicii
Florică Bîrsăsteanu are ”shades of grey”. A fost propulsat de Victor Ponta mai întâi manager cu mandat scurt al Spitalului Județean Timișoara, apoi deputat de Timiș cu mandat scurt, la alegerile parțiale din 2014. Acum Liviu Dragnea l-a pus șef la PSD Timișoara și l-a lansat în cursa pentru primăria celui de-al treilea oraș al României. În realitate dr. Florică Bîrsăsteanu ascunde în trecutul său o asociere cu un politician trimis în judecată, apropiat de Victor Ponta. Mai mult, cei doi au derulat o afacere medicală prin care au decontat sume uriașe de la stat, sume considerate în breaslă ca imposibil de realizat în condiții legale.
E vorba de centrul imagistic Romrad RMN SRL, deschis în 2007 de Florică Bîrsăsteanu (PSD) și deținut în cote egale cu Adrian Duicu (PSD), celebrul baron de Mehedinți, cunoscut prin faptul că procurorii DNA l-au interceptat în antecamera cabinetului premierului Victor Ponta. În 2008 Bîrsăsteanu și-a vândut partea sa din firmă lui Adrian Duicu, care ulterior a patronat singur ”actul medical”. Deputatul susține însă o altă versiune, că, de fapt, Adrian Duicu i-ar fi luat părțile sociale din firmă prin inginerii nelegale, aspect negat însă de Duicu.
Despre centrul Romrad RMN SRL au apărut mai multe articole în presa locală și centrală începând cu 2013 și în special după ce firma controlată de Adrian Duicu a intrat în atenția procurorilor DNA, care au transmis către presă informații din dosar. Însă România Curatăprezintă în premieră dovezi ale pompării spre firma celor doi PSD-iști a unor sume enorme de bani publici în primele trei luni de contract cu CNAS, perioadă când Bîrsășteanu și Duicu erau tovarăși de business. Mecanismul obținerii banilor este unul năucitor.
Dottore Duicu și Dr. Bîrsășteanu, salvarea așteptată de mehedințeni
Până în 2007 nu a existat aparat RMN în Drobeta Turnu Severin, motiv pentru care mehedințenii care aveau nevoie de servicii de imagistică medicală tip RMN mergeau în localitățile mari din zonă (Arad, Timișoara, Petroșani, Craiova). Sumele decontate de CJAS Mehedinți în primele nouă luni ale anului 2009 către toți furnizorii de servicii de imagistică medicală, atât RMN, cât și CT cumulat, au variat între un minim de 19.776 lei în ianuarie și 19.892 lei septembrie și un maxim de 37.809 lei în iunie și 44.226 lei în mai. Media sumelor cheltuite de CJAS Mehedinți în primele nouă luni din anul 2007 pentru toate serviciile de imagistică medicală tip RMN și CT prestate de toți furnizorii de servicii medicale luați la un loc, a fost de 27.879 lei lunar.
Apoi a intrat în scenă firma Romrad RMN SRL, a cuplului Bîrsășteanu-Duicu. Atât de mare a fost foamea localnicilor să-și facă și ei un RMN, încât numărul de solicitanți a crescut de aproape 20 de ori în doar două luni de la intrarea pe piață a firmei, bătând toate statisticile medicale în materie. Mai mult, mehedințenii nu doar că au fost de 20 de ori mai mulți ca de obicei, dar au dat dovadă de patriotism local, aproape toți mergând la RMN-ul lui Duicu și Bîrsășteanu, ambii de la PSD.
95,9% din banii casei județene de sănătate, ”rași” de firma celor doi pesediști
În luna octombrie 2007, prima sa lună de contract cu CJAS Mehedinți, Romrad RMN SRL a ras aproape toate fondurile CJAS pentru acea lună, încasând 95,9% din banii alocați. Asta în condițiile în care CJAS Mehedinți a majorat în acea lună sumele alocate imagisticii medicale de 6 ori comparativ cu media banilor alocați în fiecare din lunile precedente.
Astfel, dacă media lunară de bani alocați pentru imagistică medicală în Mehedinți a fost de 27.879 lei în intervalul februarie-septembrie 2007, în octombrie s-au alocat 169.451 lei, din care 162.547 lei au fost direcționați către Romrad RMN SRL și numai 6.903 lei au plecat către toate centrele medicale concurente luate la un loc. Însă luna octombrie 2007, cea de debut în relația cu CJAS Mehedinți a reprezentat doar încălzirea pentru firma de decontat bani de la stat a lui Bîrsășteanu & Duicu.
În noiembrie 2007 CJAS Mehedinți a majorat suma alocată imagisticii medicale până la 526.488 lei. Pentru a înțelege dimensiunea sumei, o comparăm cu toți banii alocați imagisticii medicale pe tot județul Mehedinți, în intervalul ianuarie-septembrie 2007, adică 223.037 lei. Asta înseamnă că suma pentru trei trimestre alocată județului Mehedinți de autoritățile statului, a reprezentat doar 42,3% din suma alocată în luna noiembrie 2007.
Dar să vedem ce s-a întâmplat cu banii pe acea lună. Dintre aceștia suma de 6.285 lei (1,2% din total fonduri alocate) au fost împărțiți între toate centrele concurente luate la un loc și 520.203 lei (98,8% din total fonduri) au fost dați firmei Romrad RMN SRL.
Luna decembrie 2007 a fost de asemenea o lună bombă, în care Romrad RMN SRL, a încasat 175.000 lei, în contextul în care restul ofertanților de pe piață, inclusiv unul localizat în Drobeta Turnu Severin, au încasat 31.108 lei.
Cataclismul de la Drobeta din ”MMVII-Anno Domini”
Cel mai absurd e însă că numărul cetățenilor județului cu ”nevoie de RMN” s-a înmulțit în noiembrie cu 1.800%, comparativ cu media lunară din primele trei trimestre ale anului, marea majoritate alegând Romrad RMN SRL. Asta înseamnă o depășire bruscă cu un număr între 1.080 și 1.693 de cazuri a numărului mediu de clienți pentru RMN din tot județul.
Asemenea fenomene de ”îmbulzeală” subită apar doar în cazul unor accidente cu victime colective, sau cataclisme cu rezonanță mediatică mondială. Un exemplu de eveniment în care poate apărea ”din senin” asemenea duium de persoane cu nevoie de asistență medicală (generică, nu RMN, fiindcă nu am găsit unul), e de pildă prăbușirea unui meteorit la Celiabinsk în munții Urali (vezi aici detalii ). Atunci victimele au fost rănite de cioburile rezultate în urma spargerii geamurilor clădirilor, din cauza undei de șoc cauzată de prăbușirea meteoritului.
Specialiștii în RMN consultați de România Curată au fost incapabili să identifice ce cauză ar putea provoca într-un județ slab populat ca Mehedințiul, răsărirea din neant a 1090-1693 de pacienți în plus peste media lunară.
Mai mult, deși instituțiile statului sunt considerate monumente ale birocrației, CJAS Mehedinți a reacționat prompt din clipa zero când a escaladat această ”nevoie omenească de RMN”, suplimentând în mod repetat sumele decontate din bani publici aferente lunii noiembrie 2007.
România Curată a cerut opinia de expert a doctorului Mircea Medrea, cel care a adus primul RMN din România după revoluție, referitor la cauza afluxul subit de cereri de RMN-uri în Mehedinți, care dă peste cap toate statisticile medicale. Singurele comentarii ale medicului au fost: ”neverosimil și suspect”. Radiologul Mircea Medrea s-a declarat incapabil să proceseze între 1.142 și 1.789 de RMN-uri într-o singură lună cu un singur aparat, în ciuda celor 40 de ani de experiență în domeniul RMN.
”Eu i-am pus pe roate o jucărie cu care el s-a jucat grobian”
România Curată a solicitat și deputatului PSD să explice suma enormă de fonduri CNAS aspirată de firma la care era asociat, în noiembrie 2007: ”Când a văzut (n.r. Adrian Duicu) că se pot câștiga bani frumoși din chestia asta, a (n.r. Adrian Duicu) sărit pe Casa de Asigurări, a luat toți banii de pe paraclinic și i-a trecut pe RMN, banii pe paraclinic însemnând laboratoare, analize, radiologie, ecografie, cu ajutorul unei doamne care era acolo mare șefă, (una) Rolea. (n.r. Elisabeta Rolea, directoarea generală a CJAS Mehedinți de la acel moment). Ei, și așa se explică acei bani care au fost frapant de mulți la vremea aceea pentru o lună de activitate… Aveți perfectă dreptate. Logica dumneavoastră este curată. O dată se poate explica prin decizia pe care a luat-o acest individ (n.r. Adrian Duicu) legat de doamna de la Casă: «Alo, dă-mi că pot și aduc». E clar că aici a fost o chestie dubioasă. A luat toți banii. I-am zis: «Mă omule, nu se face așa ceva în medicină, mă omule, că nu vinzi benzină aici, ai dat tu lovitura. Sunt sute de alți doctori care așteaptă părticica aia de la Casă». Le-a luat toți banii. Întrebați-o pe doamna Rolea care a fost directoare acolo, că n-o cunoșteam eu pe Rolea să mă duc eu să fac trafic de influență la ea. În al doilea rând, a fost un eveniment mediatic. A fost foarte bine privit. A venit Primarul, Prefectul, toată lumea a venit ca la Mecca să se examineze. A fost un boom din punctul ăsta de vedere în lumea medicală. Sigur că a fost exagerat. Făcuse contracte cu toate instituțiile mari de acolo, aia cu apa grea care dă faliment acuma (n.r. RAAN). Avea contract cu ăia. N-am avut nici o implicare în toate chestiile astea. Eu doar i-am pus pe roate o jucărie cu care el s-a jucat ca un grobian. Asta este realitatea. E un business de care nu-mi pare rău, care a făcut mult bine în județul ăla. Că l-a administrat porcește la un moment dat… Și pentru mine a fost o surpriză acel record (n.r. e vorba de suma de 520.203 lei decontată în luna noiembrie 2007 la CJAS Mehedinți). Eu n-am avut nici o influență. Nu eu chemam pacienții acolo, nu eu le-am făcut biletele de trimitere…A abuzat (n.r. Adrian Duicu) porcește de investigații, inclusiv ca timp și inclusiv ca indicații. Medicii care au trimis, ca indicații, au exagerat probabil cu indicațiile, trimițând la investigații oameni care n-aveau nevoie (n.r. De investigații imagistice RMN)”. Florică Bîrsășteanu a declarat României Curate că acei bani n-au ajuns niciodată în conturile sale: ”Beneficiarul sumei aș fi dacă aș fi luat de acolo dividende. N-am luat niciodată”.
Explicația inexplicabilă a performanțelor RMN-ului din Drobeta Turnu Severin
Luna noiembrie 2007 a avut 24 de zile lucrătoare, dacă considerăm fiecare zi lucrătoare de 12 ore și zilele de sâmbătă cu câte 6 ore lucrate. O spune programul afișat al Romrad RMN SRL și o confirmă un insider care a interacționat temeinic cu centrul imagistic în anul 2007 și care ne-a declarat că după ora 20.00 la sediu nu mai era nimeni din staff-ul medical al Romrad.
Cei 520.203 lei alocați de CJAS Mehedinți către Romrad RMN SRL în noiembrie 2007 înseamnă o sumă zilnică de 21.675 lei. La un program de 12 ore pe zi, reiese o sumă alocată pe oră de 1806 lei.
La acel moment CJAS deconta cu suma de 290,7 lei investigația RMN nativă și cu 455,5 lei o investigație RMN cu substanță de contrast. Dacă considerăm varianta ieftină a RMN-ului, rezultă un număr mediu de 6,21 investigații pe oră la foc continuu, timp de 12 ore pe zi, 24 de zile pe săptămână. Asta înseamnă că durata medie a RMN-urilor la SRL-ul cuplului Bîrsășteanu-Duicu a fost de unul la fiecare 9 minute și 38 secunde.
La polul opus, dacă toate investigațiile ar fi cu substanță de contrast, adică mai costisitoare și mai scumpe, rezultă o medie de 4 investigații pe oră timp de 12 ore pe zi, 24 de zile pe lună. Asta înseamnă în medie câte un RMN cu substanță de contrast la fiecare 15 minute și 13 secunde.
România Curată a solicitat părerile unor experți în domeniul aparaturii RMN și al operării aparatelor RMN pentru a afla dacă analizele RMN se pot efectua cu asemenea viteză. Am solicitat expertiza lui Marian Ghinescu, actual manager al MG Medical Ecoline și director până în 2014 al compartimentul de aparatură medicală al Siemens în țara noastră, Siemens fiind unul din cei patru producători majori de pe piața mondială de aparatură RMN. Precizăm că expertului în echipamente medicale Marian Ghinescu nu i s-a comunicat numele operatorului Romrad RMN SRL, nici numele asociaților, Adrian Duicu și Florică Bîrsășteanu, explicațiile sale referindu-se doar la durata medie și minimă a unei investigații și dacă e posibil tehnic să se realizeze ”pe bune” timpii obținuți de RMN-ul de la Drobeta Turnu Severin:
”O secvență de RMN durează între 20 și 30 de minute, ca să nu ținem cont de complexitate, dar 20-30 minute e secvența de RMN completă și coerentă. Tot ce este sub 15 minute e mult prea rapid, în sensul că între calitatea actului medical și productivitate se face un rabat în detrimentul calității. Un RMN la 9 minute și 40 de secunde se numește «Poză la Foto Buzești». Știți că pe Buzeștiul vechi erau mai multe centre foto. Avea și Toma Caragiu o poantă într-o scenetă: «Fă-ți poză la Foto Buzești, să vezi dacă le cumpără cineva». Este mult prea puțin pentru o investigație medicală. Nu se pune problema de performanță prin viteză. De fapt timpul ăsta de care vorbim e un timp între poziționarea pacientului, fixarea antenelor, achiziție și demontarea tuturor. E corectă abordarea dumneavoastră. Nu e medical. Este «Poză la Foto Buzești»”.
Al doilea expert consultat de România Curată în același mod, ”în blind”, fără să știe numele subiecților investigației noastre, este dr. Mircea Medrea. Medicul are o experiență internațională de peste 20 de ani în domeniul RMN-urilor căpătată în Germania, Israel și Franța înainte de a-și deschide propriul centru în România. Pe baza experienței practice dobândite de acesta în efectuarea de investigații RMN, am considerat opinia sa una credibilă, referitor la timpii minimi și medii de realizare a acestui tip de investigații:
”Pe mine nu mă interesează numele. Eu vă spun doar tehnic. Eu fac RMN din 1985, iar în România din 1996, când am adus și primul RMN din țară. Minimum e la o examinare de coloană lombară, care e de 14 minute. Dacă vrei secvențe speciale, pentru neurologie, cazuri care apar cam tot la al doilea pacient, ajungi la 20-25 de minute. Dacă aplici și substanță de contrast, trebuie să mai repeți niște protocoale, ceea ce crește durata investigației. La centrul nostru medical, noi avem o medie de 30 de investigații pe zi. Dar e vorba de București, un oraș cu 2 milioane de locuitori… La 9 minute și ceva n-am voie să pun diagnostic. Ajunge foarte la limită. Eu nu pot să-mi închipui. Cea mai simplă investigație cu substanță de contrast durează un minim de 20-25 de minute”. Singura explicație a medicului Mircea Medrea, ca o concluzie la dialogul cu România Curată, a fost că de vină e posibil să fie înțelegerea eronată din partea jurnalistului care a documentat cazul: ”Eu cred că n-ați înțeles dumneavoastră bine. Probabil că acel centru are două aparate RMN și ați înțeles greșit că e vorba doar de unul”.
L-am rugat pe Adrian Duicu, patronul Romrad RMN SRL să deslușească misterul numărului de aparate RMN și domnia sa a susținut întru totul varianta României Curate: ”E un singur RMN cumpărat în 2007 de societatea Romrad. Un singur RMN, cumpărat în leasing, care se plătește și astăzi. Până în 2016 este rata la leasing la el”.
Ce spune radiologul PSD
Am solicitat și deputatului Florică Bîrsășteanu să ne spună cât este, în viziunea sa, durata minimă a unei investigații imagistice tip RMN, cu și fără substanță de contrast: ”Nu e nici o prevedere legală care să-ți spună cât e durata minimă a protocolului obișnuit pentru un RMN…Depinde de segment și depinde de medic. Pacientul vine pentru un diagnostic acolo. Dacă ești un ochi experimentat, poți să pui diagnosticul în 30 de secunde. Eu pot să pun diagnosticul și după 5 minute de examinare. Restul sunt secvențe care sunt pe protocoale și atâta tot. Poate să fie protocol și de o oră, poate să fie protocol și de 5 minute. Dacă vine pacientul cu un genunchi traumatizat, poți să pui diagnosticul în 3 minute. I-ai făcut o secvență, felia, și ai văzut că și-a scrântit piciorul la schi și are ligamentul rupt. Pentru medicul care l-a trimis asta era întrebarea: «Are ligamentul rupt?» «Are ligamentul rupt» și i l-ai descris. Nu scrie niciunde în protocoale că trebuie să faci zece segmente sau cinci segmente. Durata minimă a unui RMN depinde de situația cazului, de medic, de aparatură… Poate să fie un minim rezonabil de 15 minute și un maxim, dacă fac abdomen cu contrast dinamic să prind 3 faze ale contrastului, poate să fie 35, maxim 40 de minute… Ca o medie a numărului de examinări pe zi, în urma unei analize statistice, pot spune că noi avem programări îndeobște la jumate de oră. Dar de obicei pe lângă astea mai introducem încă 4-5 examinări pe zi liniștit. Cam asta e uzanța la cabinetele mele”.
România Curată a calculat pe baza numărului de programări ”uzitate” în cadrul firmelor deputatului PSD (35 la număr) și ne-a rezultat că la acel moment centrul imagistic deținut de cuplul Bîrsășteanu-Duicu la Drobeta Turnu Severin ar fi trebuit să deconteze zilnic între 10.174 lei și 15.942 lei, nicidecum 21.675 lei/zi, cât a fost media zilnică de încasări a Romrad RMN SRL în luna noiembrie 2007. Exprimat procentual, încasările zilnice din bani publici la Romrad, au fost cu 30-50% mai mari decât cele cu care doctorul Bîrsășteanu se întâlnește în viața reală.
Duicu: ”Să nu mă mai deranjezi… Tu ești o epavă”
În luna noiembrie 2007, circa 98% din fondurile CJAS MH pentru radiologie au fost decontați exclusiv către firma Romrad, restul de 1,2 %, fiind împărțit de toți concurenții luați laolaltă. În acest context am solicitat domnului Adrian Duicu un punct de vedere referitor la sumele imense de bani publici atrase din chiar momentul zero al începerii activității, în 2007: ”Deja ești prost, ca Societatea ta Academică. Dacă tu vezi bani cu nemiluita… Deci eu îți spun că deja ești prost. Punctul de vedere al meu e că ești prost. Ai înțeles, da? Mă, tu ai înțeles?”.
Întrebat de România Curată cum i-a venit ideea să se apuce de o afacere cu RMN-uri, baronul de pe malul Dunării a mutat dialogul din registrul diagnosticelor cognitive, în cel nautic: ”Să nu mă mai deranjezi… Tu ești o epavă”.
Deputatul PSD Florică Bîrsășteanu a acceptat însă să explice României Curate care a fost geneza ”afacerii RMN” de la Drobeta Turnu Severin: ”Pe membrii familiei Duicu eu îi știu de pe vremea când acest personaj care a devenit emblematic în ghilimele pentru politica românească, avea 19 ani. Îi știu din 1992-1993. Mă duceam la ei în casă, veneau la noi. Niște oameni deosebiți părinții lui. Au făcut și ei ce a făcut toată lumea în zona de tranziție, acolo, româno-sârbă. Aveau benzinării și și-au făcut banii cum și i-au făcut. Treaba lor… Ideea a fost a lui. Începea să crească ca politician în zonă. Era necesară o unitate de genul ăsta. A fost ideea lui, dar eu l-am materializat. Toată finanțarea pentru proiect a venit girată doar pe numele meu. Eu am făcut leasingul pentru RMN. El doar a rezolvat și amenajat spațiul în policlinică și a amenajat acolo. Am făcut centrul cu Duicu, care era un om de afaceri, atâta tot. Nu era nimic deosebit. Era un om de afaceri cu influență acolo, da? Nu era un penal, ceea ce a ajuns. De fapt n-a ajuns penal. El are un proces. Să vedem cum s-o finaliza. Nu știu. Eu am pregătit medicii, i-am adus la Timișoara, au stat 2 luni aici, și-au făcut cât de cât ochiul. M-am dus cu echipa mea acolo, am pornit centrul. Asta a fost în luna octombrie. Apoi i-am dat o procură prin care eu ca persoană juridică l-am lăsat pe domnul Duicu să facă ce vrea el acolo… pentru că eu sunt expertul, atâta tot”.
Administratorul Bîrsășteanu ”se spală pe mâini” de Romrad
Florică Bîrsășteanu a fost asociat jumi-juma cu Duicu în perioada octombrie-decembrie 2007, când Romrad RMN SRL a încasat 857.751 lei din bani publici pentru RMN-uri (sumă reprezentând 95% din cifra de afaceri pe anul respectiv). Bîrsășteanu a oferit un punct de vedere legat de banii primiți de la CJAS Mehedinți pentru RMN-uri cu o durată sub cea minimă estimată de specialiști: ”Eu mi-am făcut treaba ca medic, ca profesionist. Restul și-au făcut-o cei care au administrat acolo. Eu n-am avut nici o tangență cu deconturile și cu toate chestiile astea. Au făcut cei care erau atunci. Eu doar am interpretat rezultatele. Nu mă întrebați pe mine ce s-a respectat. Întrebați pe fetele de la recepție, că eu nu stau să văd ce se lucrează acolo… Eram administrator, dar nu știu, că n-am semnat eu nimic. Nu mă interesează. Am făcut o procură prin care am delegat toate chestiile astea local, că nu stăteam eu să văd ce se întâmplă acolo. Nu eu am făcut deconturile și toate chestiile astea. Trebuie analizat cel ce le-a făcut”.
Bomba aruncată de deputatul PSD: Duicu i-ar fi furat cele 50% din firmă
Deputatul Bîrsășteanu i-a dat lui Adrian Duicu o procură prin care îl împuternicea să administreze societatea Romrad RMN SRL în numele său. Însă Florică Bîrsășteanu a declaratRomâniei Curate că Adrian Duicu, fără acordul său, ar fi introdus ulterior în acea procură legalizată la cabinetul notarial al soacrei lui Cristian Bușoi încă un paragraf: ”Un paragraf a fost adăugat ulterior procurii pe care am semnat-o eu. Semnătura nu este… Dacă dumneavoastră credeți că un notar este în stare să pună o apostilă de legalitate pe o semnătură xerografiată. Asta nu este semnătură. Și am bănuit eu că lucrurile.. și i-am dat procură dom’ne. Eu nu sunt aici, eu sunt expertul. Atâta tot. Faceți ce vreți voi. Avea o doamnă care se ocupa de toate chestiile alea, doamna Simona Mednyanszky. Era soția juristului lui sau ceva de genul ăsta. Și l-a luat el când a fost președinte (n.r. la CJ Mehedinți, actual secretar al județului). Eu practic prin chestia asta am delegat semnătura. A, că el, ulterior, cu această doamnă, au introdus paragraful (n.r. în procură) și mi-au furat cele 50 de procente. Asta este optica mea… Era un business de 1,4 milioane când l-am pornit cu el. Care om ar zice: «Suntem acționari amândoi, fă tu ce vrei cu acțiunile» , că aici (n.r. în procură) așa scrie. Au introdus un paragraf în care eu mă vând cu totul: «Mandatarul meu va putea face orice modificare a actului constitutiv al societății, inclusiv acte adiționale privind numirea și/sau revocarea de administratori, cesionarea părților mele sociale, dizolvarea, lichidarea și radierea societății… semnând în numele meu și pentru mine, oriunde trebuința o va cere, semnătura sa fiindu-mi opozabilă». Adică eu îți dau ție, fă ce vrei tu cu firma, după ce eu îți pun business-ul pe roate…. Știți când am aflat eu că mi-a furat părțile sociale. Cred că la un an de zile după. Nu îmi mai dădeau nici un raport. Înainte mai primeam câte-un raport, mai știam și eu ce se întâmplă. Nu-mi răspundea, nu nimic… El zice că a cumpărat părțile mele sociale cu 100 de lei. El a făcut această greșeală imensă, pentru că eu eram reprezentant al unei societăți comerciale (n.r. Centrul de Radioimagistică Dr. Bîrsășteanu, care deținea 50% din Romrad RMN SRL), eu trebuia să facturez cu 100 de lei la el. N-are așa documente. Știu că aveți dreptate. Știu că aveți dreptate când vă întrebați de ce nu l-am dat în gât. Pentru că îi cunosc foarte bine familia. Pentru că părinții lui sunt oameni normali și părinții lui cu familia mea ne-am ajutat foarte mult. Că el e un nenorocit și a devenit ulterior om politic și și-a nenorocit imaginea lui de om politic, asta e partea a doua. E business-ul lui cu politica, nu e business-ul meu”.
Declarația lui Florică Bîrsășteanu prin care își acuză partenerul că i-a preluat firma ilegal e una delicată, motiv pentru care România Curată l-a întrebat de ce n-a făcut demersurile legale pentru a demasca fapta penală: ”Domnule, vreți să v-arăt câtă inima de largă am? Nu puteam să-l bag în pușcărie, pentru că asta e o chestie de pușcărie: fals, uz de fals și intra și această doamnă. Sigur că m-am supărat. Cât îl vedeți de mare, că îl știți pe Duicu i-am sărit în gușă și i-am zis: «Băi cretinule, cum ai putut mă să faci porcăria asta?» Un hapsân și jumătate”.
Duicu: ”Dacă Bîrsășteanu ți-a zis treaba asta îl dau în judecată”
Adrian Duicu nu a fost receptiv pentru un dialog pe această temă cu România Curată. A precizat însă următoarele: ”Nu știu nimic, eu nu știu de absolut nici un ban, de nici un fel de furt, de nici un fel de hoție. Tu dacă ai dovezi de asta scrie, te dau în judecată în prima secundă cum pui pe hârtie… Nimeni n-a furat pe nimeni… Bîrsășteanu nu e un om fără minte-n cap, dacă era furat de cineva, să nu reclame, să nu-și caute drepturile. Nimeni pe lumea asta nu fură pe nimeni. Crede-mă… A fost un partener al meu așa cum a fost în hârtii cât a fost. Vreau să pui tu pe hârtie unde și-a spus Bîrsășteanu că eu l-am furat pe el și dacă Bîrsășteanu ți-a zis treaba asta îl dau în judecată pe Bîrsășteanu. În secunda unu, scrie tu acolo frumos, sunt convins că Bîrsășteanu vine în instanță și să vezi ce poștă te faci tu, ce minge de ping-pong te faci tu acolo… Dacă Bîrsășteanu se consideră prejudiciat cu ceva, are căi legale și a avut căi legale de când am fost împreună”.
România Curată nu știe care din versiunile celor doi politicieni PSD privind ”furtul părților sociale” ale unuia de către celălalt e cea autentică. Cert e că ex-baronul Adrian Duicu și pretendentul la fotoliul de primar al Timișoarei, Florică Bîrsășteanu au fost zăriți recent prânzind la un restaurant din Timișoara, aspect confirmat de cei doi foști parteneri de afaceri pe banii statului.
Bîrsășteanu a ajuns o stea pe firmamentul PSD
Ulterior, după o perioadă de aproximativ un an de afaceri cu deconturi fructuoase făcute de Romrad RMN SRL la CNAS, Bîrsășteanu s-a retras din firmă, locul său fiind luat pentru scurt timp de Adrian Duicu. Apoi, din iulie 2008, Duicu a numit-o administrator la Romrad Carmen Simona Mednyanszky, nevasta actualului secretar al județului Mehedinți, Ștefan Ladislau Mednyanszky. (vezi aici).
Și după despărțirea de Bîrsășteanu, Adrian Duicu a continuat să se bucure de un succes nebun la banii CJAS Mehedinți, dar ceva mai cu măsură:
-în 2010 suma de 673.000 lei
-în 2011 suma de 1.068.000 lei
-în 2012 suma de 1.513.000 lei
În 2013 deja RMN-ul lui Adrian Duicu ajunsese un obiectiv medical de interes național, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Cristian Bușoi, aplecându-și atenția asupra RMN-ului, urmare a unui telefon primit de la Duicu. Ce nu știau cei doi politicieni ”born in Drobeta Turnu Severin” e că dialogul le-a fost interceptat de DNA-ul. Cităm câteva fragmente de dialog telefonic din 20 iunie 2013, dintre polticianul PSD cu politicianul PNL, precum și nota procurorilor:
Adrian Duicu: Auzi? Cheam-o, te rog, pe madam Stoian. Trebuie să ne semneze o hârtie pentru Casă, la Mehedinţi, aici, trebuie să-şi facă asta nu ştiu ce căcat să-şi facă pe-aicea.
Cristi Bușoi: Am plecat. Da’ ce hârtie trebuie să…?
Adrian Duicu: Mâine, mă! Mâine. Nu… Nimica… Cu banii pentru paraclinici, nu ştiu ce dracu’ trebuie să pună dintr-o parte în alta.
Cristi Bușoi: Am dat drumu’ eu, am semnat azi la toate judeţele.
Adrian Duicu: Nu ştiu dacă ai semnat aia. Nu ştiu dacă ai semnat-o.

Adrian Duicu: Îhî. Nu. Nu ştiu, mă! Nu ştiu să-ţi spun. Trebuie să modifici… ştie, îi spune… o să-i spună lu’ aia, lu’ STOIA, să-i spună lu’ asta… să vină la tine să-ţi explice despre ce e vorba. Dacă nu e…
Cristi Bușoi: Îhî.
Adrian Duicu: Deci, nu e nicio chestie, absolut nimica nu e, decât… nu ştiu ce dracu’ … Nu… Şi multe… Nu ştiu să-ţi explic, că-ţi spun prostii. Nu ştiu.
Cristi Bușoi: Da. Nici eu nu sunt încă familiarizat cu…
Adrian Duicu: Da. Îs convins. Da. Aha.
Prin referatul din data de 27 august 2013, aprobat de către Buşoi Cristian-Silviu, Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mehedinţi i s-au alocat, pentru servicii paraclinice, suma suplimentară de 936.000 de lei, ceea ce reprezintă 2,74% din suma suplimentară alocată la nivel național caselor județene de asigurări de sănătate (suma totală alocată caselor județene de asigurări de sănătate fiind de 36.625.500 de lei); aceasta în condiţiile în care, aşa cum am arătat, judeţul Mehedinți are doar 1,21% din numărul de asiguraţi de la nivel naţional (veziaici).
De altfel, Adrian Duicu a și recunoscut relația cu Bușoi, negând însă că asta e cauza pentru care banii au curs în 2013 dinspre CNAS spre Romrad: ”Cu Busoi sunt în relații foarte bune, fiind tot din Turnu Severin, suntem de o vârsta, dar nu i-am cerut bani pentru RMN. Nu am nicio legatură cu incheierea contractului dintre RMN si Casa de Sanatate”.
De asemenea România Curată a descoperit că Ilinca Marta, soacra lui Bușoi, condamnată deja într-un dosar penal, e cea la notariatul căreia s-au autentificat atât împuternicirea prin care Florică Bîrsășteanu își ceda atribuțiile de administrator către Adrian Duicu, cât și actul de cesiune a părților sociale către familia Duicu. (detalii aici)
Romrad RMN SRL i-a adus lui Duicu o căruță de bani, dar și ghinion. A fost declarat incompatibil în 2015 și demis din potenta funcție de președinte de CJ, după ce firma fondată de el și Florică Bîrsășteanu, Romrad RMN SRL, a închiriat în 2008 un spațiu din incinta Spitalului Județean. De asemenea în 2009 CJ Mehedinți, condus de Duicu, a vândut către Romrad două spații, conform presei locale. În plus, Romrad a încheiat și un contract de prestări servicii cu Spitalul aflat în subordinea sa (detalii aici).
În antiteză cu Duicu, care a început să intre la apă din cauza incompatibilităților și a faptelor penale de care e acuzat de procurori, Bîrsășteanu a fost tot mai promovat. După instalarea Guvernului Ponta, a fost ales președinte al Societății Române de Rezonanță Magnetică, apoi a fost pus șef al Spitalului Județean Timiș și apoi deputat în fieful controlat atunci de Ilie Sârbu. Partidul consideră că ex-partenerul de business cu statul al lui Adrian Duicu e acum apt să preia Primăria Timișoara.

Exces de putere: Dosar exploziv la DNA. Șapte înalți demnitari sunt vizați de procurori

Oana Zamfir a prezentat, la ”Exces de putere”, de la Antena 3, declarația unui fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în fața DNA, care aruncă în aer clasa politică.
Este vorba de declarația lui Liviu Harbuz, care a depus o mărturie în cel de-al treilea dosar deschis în urma investigării afacerilor lui Ioan Niculae.
”După discuțiile preliminare cu reprezentanții de la Reprezentanța României, s-a concluzionat că o asemenea subvenție se încadrează ca fiind ajutor de stat ceea ce nu este agreat de Uniunea Europeană. I-am adus la cunoștință acest aspect ministrului Ilie Sârbu care a insistat să mergem la CE să negociem și apoi să găsim altă soluție. În acest sens au fost stabilite mai multe întâlniri la nivelul Comisiei şi chiar din debutul acestor discuţii s-a ajuns la concluzia că o asemenea subvenţie pentru îngrăşăminte reprezintă ajutor de stat iar România riscă o procedură de infringement. Cu toate acestea, în discuţiile de la nivelul Guvernului, nu se accepta această situaţie şi se solicitau alte soluţii. În acest context am fost apostrofat de către premierul Emil Boc şi i-a solicitat ministrului Puşcaş să preia negocierile. După ce am fost apostrofat de premier, un alt membru al Guvernului, ministrul Pogea a fost foarte vehement în a combate poziţia mea şi m-a criticat spunând că ar trebui găsite soluţii.După şedinţa de Guvern am fost abordat şi de ministrul Adrian Videanu care mi-a solicitat politicos să îi sprijin în această problemă a subvenţiilor pentru îngrăşăminte. Cert este că după acest moment, iniţiativa a fost preluată de ministrul Puşcaş care s-a dus şi el la discuţii la CE însă rezultatul a fost similar şi anume că o asemenea subvenţie reprezintă ajutor de stat”, a declarat Liviu Harbuz, martor în dosar.
Noul dosar-vedetă al DNA prinde șapte înalți demnitari de la acea vreme: Emil Boc- prim ministru, Ilie Sârbu -ministru al Agriculturii, Gheorghe Pogea -ministru al Finanţelor Publice, Adriean Videanu -ministrul Economiei, Vasile Puşcaş și Traian Băsescu - președinte, a precizat Oana Zamfir, la Antena 3.
Astfel, procurorii DNA suspectează că aceștia au susţinut proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae, patronul Interagro, şi ar fi produs prejudicii evidente României, atât pe plan european, cât şi bugetului de stat.
Fragment din comunicatul DNA
În perioada ianuarie – martie 2009, patronul grupului S.C. Interagro S.A., Ioan Niculae, a inițiat și desfășurat activități de corupere, prin intermediul inculpatului Gheorghe Bunea Stancu, a suspectului Said Baaklini și a unei alte persoane, a unor funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice.
Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei INTERAGRO de circa 600.000.000 euro, reprezentat de vânzarea îngrășămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.
Adoptarea unei asemenea hotărâri era ilegală, atrăgând sancționarea României de către Comisia Europeană prin procedura de “infringement”, pentru încălcarea normelor privind concurența neloială și ajutorul de stat, ceea ar fi prejudiciat bugetul de stat atât în mod direct cât și indirect (agricultorii ar fi trebuit să restituie ajutorul de stat – 600 milioane euro, iar România pierdea peste 150 milioane euro ca urmare a blocării altor programe în domeniul agriculturii).
Ioan Niculae, domeniu de 11 HECTARE la malul Dunării
Cel mai bogat om al României, Ioan Niculae, are pe malul Dunării, la Zimnicea, un imperiu cu şapte case, înconjurate de copaci aduşi din China. Deşi este unul dintre cele mai sărace oraşe din România, declarat chiar zonă defavorizată, Niculae a făcut din Zimnicea polul opulenţei.
Stăpânirea sa se întinde aici pe 11.000 de hectare unde sunt construite mai multe sedii ale firmelor sale, o fabrică şi imediat lângă portul. Peste drum, se întinde domeniul său de relaxare, cu terenuri de sport, un club de fotbal, piscine şi parcuri.
Peste drum de domeniul dedicat relaxării, Niculae a ridicat o fabrică şi mai multe sedii ale firmelor sale.

Silviu Mănăstire, dezvăluiri zdrobitoare despre penalii din PNL-Galerie foto

Jurnalistul de investigații Silviu Mănăstire a lansat, duminică seară, în cadrul emisiunii „Dosar de politician”, o listă a membrilor de la vârful Partidului Național Liberal, care se confruntă cu probleme penale.
Astfel, cei vizați de Silviu Mănăstire sunt:
– Lucian Duță – secretar executiv (cercetări în dosarul CNAS)
– Marian Zlotea – secretar general adjunct (trimis în judecată, corupție)
– Cristian Poteraș – membru BPN al PNL (condamnat la închisoare, corupție)
– Constantin Hogea – membru BPN al PNL (arestat, corupție)
– Victor Paul Dobre – membru BPN al PNL (dosarul Referendumului)
– Ovidiu Nemes – membru BPN al PNL (abuz în serviciu)
– Liviu Negoiță – membru BPN al PNL (cercetări penale contracte sector 3 București)
– Dorin Florea – membru BPN al PNL (abuz în serviciu)
– Andrei Chiliman – membru BPN al PNL (luare de mită, abuz)
– Dan Motreanu – membru BPN al PNL (luare de mită)
– Răducu Filipescu –  membru BPN al PNL (incompatibilitate, conflict de interese)
– Marius Nicoară –  membru BPN al PNL (dosar penal, conducere sub influența alcoolului)
– Adrian Semcu –  membru BPN al PNL, lider PNL Prahova (corupție, dosarul primarului Chiliman)
– Ioan Oltean –  membru BPN al PNL (trafic de influență)
– Dian Popescu –  membru BPN al PNL (cercetat penal pentru evaziune, condamnat cu suspendare)
– Andrei Creci –  membru BPN al PNL, șef sector 4 București (restituire ilegală de terenuri, trimis în judecată)
– George Scripcaru – secretar executiv (reținut, cercetat pentru corupție)
unnamed (7)unnamed (6)unnamed (5)unnamed (4)unnamed (3)unnamed (2)unnamed (1)unnamedunnamed (9)

Surse JUDICIARE/ Dupa PASTE, un mare MOSIER din judetul Calarasi va fi RETINUT

Dupa un protocol onorabil si cu LACRIMI de CROCODIL a convenit sa se prezinte singurel si sa nu fie luat cu Tam-Tam / Ii uram 24 h  fericite, nu stim ce va decide JUDECATORUL de camera preliminara
Uite asa ticaie ceasul-vorba descoperitului TURCESCU / Tic-Tac-24 h fus orar
Revenim cu amanunte.......

Gorghiu se roagă de ALDE și UNPR să lase PSD

PNL va analiza situaţia politică generată de PSD, va avea consultări cu partenerii săi politici europeni şi solicită ALDE şi UNPR să îşi regândească fiecare colaborarea cu social-democraţii, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, copreşedintele PNL Alina Gorghiu.
”PNL va analiza cu atenţie situaţia politică fără precedent în care PSD pune întreaga clasă politică. Considerăm că nici un for politic sau instituţional democratic din România nu mai poate avea relaţii cu PSD atât timp cât acesta produce astfel de unanimităţi anti - justiţie, anti – democraţie şi anti – bunul simţ. Cerem din nou candidaţilor şi membrilor PSD să se desolidarizeze public de actuala conducere a partidului şi să aleagă partea binelui", a declarat, pentru MEDIAFAX, copreşedintele PNL Alina Gorghiu.
Alina Gorghiu a cerut ALDE şi UNPR să îşi regândească fiecare colaborarea cu PSD.
"Cerem partidelor aliate cu PSD în diferite formate de colaborare să îşi regândească de urgenţă atitudinea", a mai spus Gorghiu.
Gorghiu a afirmat că va analiza situaţia politică generată de conduita PSD din ultimele zile şi va avea consultări cu partenerii săi politici europeni, urmând să anunţe o agendă politică de izolare a PSD".
"PNL va analiza situaţia politică generată de conduita PSD din ultimele zile, va avea consultări cu partenerii săi politici europeni şi va anunţa curând o agendă politică ambiţioasă de izolare a PSD şi de denunţare a riscurilor generate de actuala conducere a acestui partid pentru România”, a mai afirmat Gorghiu.

STUDIU: vezi care sunt cei mai apreciaţi candidaţi din Bucureşti pe Facebook. SURPRIZA de pe locul 2

STUDIU: vezi care sunt, pe Facebook, cei mai apreciaţi candidaţi pentru primăriile din Bucureşti şi cine reprezintă SURPRIZA de pe locul al doilea.
Echipa Infopolitic prezinta cei mai importati candidati la alegerile locale conform cifrelor brute ale sprijinului de care se bucura pe Facebook. Cifrele sunt interesante pentru a vedea de unde se pleaca in lupta electorala din 2016, la nivelul Capitalei si municipiilor resedinte de judet.
„Consideram ca utilitatea publica a analizei este una ridicata, in conditiile in care influenta Facebook in randul alegatorilor din Romania poate fi observata din ce in ce mai clar cu fiecare ciclu electoral. Astfel, poate fi luata in calcul posibilitatea ca, pe plan local, numarul de abonati de pe Facebook sa influenteze sansele vizibilitatea si implicit sansele candidatilor de a castiga alegerile. Mai ales in conditiile in care din totalul utilizatorilor de Facebook din Romania (8,4 milioane de conturi), 7.611.370 (90,61%) si-au setat orasul de resedinta (conform Facebrands).
Astfel, datele nu au relevanta sociologica foarte mare, in conditiile in care ele pot fi interpretate variat si nu exista un control puternic asupra variabilelor care diferentiaza sustinerea pe Facebook si sustinerea la urne a candidatilor sau gradul de participare la vot. Datele sunt insa interesante si relevante pentru a ne face o idee asupra importantei in crestere a retelelor sociale in comunicarea politica din Romania si gradul de modernizare al clasei politice din punct de vedere al canalelor moderne de comunicare.
Va reflecta Topul Facebook si Topul castigatorilor la alegerile locale? Ramane de vazut, insa este un foarte bun punct de plecare pentru cei care vor sa faca analize!
Studiul a fost realizat de o echipa de studenti aflati in practica la Fundatia Multimedia, coordonati de expertul social-media Vlad Ciobanu. Mai multe detalii despre metodologie, la finalul materialului”, comentează cei de la Infopolitic.

PRINCIPALELE CONCLUZII ALE STUDIULUI

1.     Topul national este dominat de Gabriela Firea, care are de departe cei mai multi sustinatori pe contul sau de Facebook. Surpriza de pe locul 2 este candidatul PRU, Bogdan Diaconu;
2.     Dintre candidatii independenti sau din partide mici, cei mai bine plasati sunt Nicusor Dan, Eugen Tomac. Ar fi figurat si Cristian Popescu Piedone, daca ar fi ramas candidat;
3.     Exista o dominatie clara a candidatilor din Bucuresti (11 dintre candidatii din topul national 10.000+ si 8 din primii 10 candideaza la PMB sau la primariile de Sectoare);
4.     Cei mai bine plasati candidati din provincie au semnificativ mai putini sustinatori pe Facebook decat candidatii din Capitala;
5.     Exista sub 30 de candidati, la nivel national, care au conturi de peste 10.000 de sustinatori;
6.     Doar 6 candidati au conturi cu peste 50.000 de sustinatori;
7.     In topul candidatilor la nivel national (+10.000) exista doar doua femei – Gabriela Firea si Lia Olguta Vasilescu (ambele PSD);
8.     PSD si PNL sunt singurele organizatii politice la care toti candidatii din TOP 5 pe partide depasesc borna de 10.000 de aprecieri;
9.     In cazul celor doua partide mari exista diferente majore intre popularitatea candidatilor fruntasi si a celor de pe locurile doi;
10.   M10, UNPR si PSRO sunt partidele ai caror cei mai populari candidati pe Facebook nu ating, individual, borna de 10.000 de aprecieri;
11.   Cei mai importanti candidati ai ALDE, M10, UDMR, UNPR si PSRO nu sunt din Bucuresti;
12.   In cursa pentru primariile de Sectoare domina candidati independenti sau ai unor partide mici. PNL nu are nici un candidat in topul pe Sectoare, PSD are doar unul;
13.   TOP 10 al oraselor, in functie de candidatul cel mai bine plasat pe Facebook din fiecare oras, contine surprize mari! Clasamentul incepe cu Bucuresti, dar continua cu orase precum Baia Mare, Oradea, Botosani, Brasov, Satu Mare si Sfantu Gheorghe;
14.   Orase importante, precum Iasi, Brasov, Ploiesti, nu au candidati care sa se regaseasca in prima parte a topului national;
15.   PSD are cei mai „sustinuti” candidati in online din Bucuresti si fostul Regat, dar spre minim din Ardeal. PNL, pe de alta parte, are candidati sprijiniti de publicul din online din Vestul tarii si Bucuresti, spre minim din Moldova.

CAT CONTEAZA ONLINE-UL IN ROMANIA

Conform datelor CSCI, ponderea consumatorilor online din Romania este in crestere, chiar daca este inca minoritara – 35% dintre romani isi extrag informatiile cotidiene din online.
Consum media
Datele, masurate pe sondaje CSCI din ultimele luni, sunt relativ consistente si arata ca in continuareteleviziunea conteaza, ca pondere, mai mult in informarea populatiei cu drept de vot decat zona online. Insa, dupa cum stim, zona online are o dinamica mai puternica in formarea agendei publice, acesta fiind un motiv pentru care merita analize suplimentare.
Consum media_2

TOP candidati la nivel national (+10.000 abonati)

Top candidati la nivel national
In topul national am retinut doar candidatii care au peste 10.000 de abonati la momentul masuratorii Infopolitic. Din acest motiv, am retinut doar 29 de candidati din orasele resedinta de judet. Acest aspect poate fi interesant din perspectiva unei analize referitoare la cat de mult interes acorda candidatii comunicarii online.
grafic top candidati

5 concluzii privind topul national

1.     Pe primul loc se situeaza candidata PSD din Bucuresti, Gabriela Vranceanu Firea, cu peste 400.000 de abonati declarati pe Facebook, un numar impresionant de sustinatori „colectionati” in ultimii ani, printr-o activitate media intensa, in special nepolitica. Ea domina acest top de la mare distanta, urmatorii candidati avand conturi semnificativ mai mici (locul 2 are mai putin de jumatate).
2.     Pe locurile urmatoare sunt candidati care provin din afara partidelor principale – Bogdan Diaconu, liderul Partidului Romania Unita, Nicusor Dan (candidat din partea unui partid nou) si Eugen Tomac, din partea PMP. Catalin Predoiu, reprezentantul PNL, ocupa doar locul 5 in top, cu circa 67.000 de sustinatori pe Facebook.
3.     Remarcam ca doar 6 candidati au conturi cu peste 50.000 de sustinatori, ceea ce reprezinta foarte putin, in contextul in care Romania are un numar foarte important de conturi de Facebook raportat la populatia tarii.
  • Numarul conturilor de Facebook detinute de catre utilizatorii din Romania a ajuns, in prezent, la circa 8,4 milioane, potrivit Facebrands.ro, iar gradul de penetrare al Facebook la nivelul totalului populatiei este de 41,75%. In acest context, nu putem nota decat ca publicul larg nu este interesat in mod special de candidatii care si-au depus candidatura – desi exista politicieni cu un numar important de sustinatori sau abonati la conturile proprii de Facebook, multi dintre acestia nu au ales sa candideze la alegerile locale.
4.     Notam ca, in topul candidatilor la nivel national exista doar doua femei – Gabriela Firea si Lia Olguta Vasilescu (ambele PSD).
5.     Topul arata o dominatie clara a candidatilor din Bucuresti (10 dintre candidatii din topul 10.000+), care au cei mai multi sustinatori pe Facebook dintre toti candidatii. Aceasta concluzie este cumva naturala, dat fiind impactul major al Facebook-ului in Bucuresti, comparativ cu restul tarii. Totodata, nu trebuie ignorat faptul ca unii candidati au un profil de imagine care trece de nivelul local, fiind persoane cu notorietate la nivel national.

TOP PARTIDE POLITICE

Popularitatea pe Facebook a candidatilor partidelor nu reflecta in mod obligatoriu votul politic, ci mai degraba notorietatea respectivelor personalitati. Dupa cum se poate observa in tabelele de mai jos, cel mai important candidat al PMP are un numar mult mai mare de fani decat candidatul ALDE cu cel mai mare numar de fani, desi la capitolul vot politic ALDE devanseaza PMP in majoritatea sondajelor facute publice.
Numar mare de sustinatori ai unor personalitati politice pe Facebook arata si faptul ca aceste conturi au crescut anterior anuntarii candidaturii, fiind probabil un criteriu important de selectie a personelor potrivite pentru a intra in cursa electorala. De exemplu, Gabriela Firea este o personalitate publica bine cunoscuta inainte sa isi inceapa cariera politica, Catalin Predoiu a fost ministru in mai multe guverne.
6 concluzii privind topurile partidelor
1.     In topul PSD, alaturi de Gabriela Firea se regasesc candidati precum Robert Negoita,Ovidiu PortariucFlorentin Pandele (de curand candidat independent) si Lia-Olguta Vasilescu.
a.     PSD nu are in propriul top niciun candidat din Ardeal.
b.     Are insa trei candidati din Bucuresti-Ilfov.
c.      PSD se poate mandri cu doua femei in top 5 al popularitatii pe Facebook. De altfel, este singurul partid important care are femei in topul listei nationale.
2.     PSD si PNL sunt singurele partide la care toti candidati din Top 5 popularitate pe Facebook depasesc borna de 10.000 de aprecieri.

TOP 5 candidati din PSD

Candidati PSD

3.     In topul PNL, alaturi de Catalin Predoiu ii regasim pe Emil BocNicolae Robu,Alexandra Nazaresi Ilie Bolojan.
a.     Se regasesc candidati din orasele mari – Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara. Nu regasim in top nici un candidat din Moldova.
b.     Media sprijinului pentru candidati este similara daca nu tinem cont de fruntasi. Catalin Predoiu este cu mult in urma candidatului PSD la PMB, in privinta like-urilor pe Facebook.
c.      Emil Boc se bucura de un sprijin semnificativ pe Facebook la nivelul orasului Cluj Napoca, cu un numar de like-uri apropiat de nivelul de top al candidatilor la primariile de Sectoare din Bucuresti.
d.     Topul PNL nu contine candidati femei.

TOP 5 candidati din PNL

Candidati PNL
4.     In topul ALDE nu regasim niciun candidat din Bucuresti. Acelasi lucru este valabil pentru M10, UDMR, UNPR si PSRO – sunt partidele ale caror candidati populari pe Facebook (primii 5) sunt toti din afara Bucurestiului.
a.     Cel mai bine plasat candidat ALDE are un numar de sustinatori echivalent cu locul 3 al PNL, peste locul 4 al PSD.

TOP 5 candidati din ALDE

candidati ALDE
5.     La cele mai mari partide, PSD si PNL, exista o diferenta majora intre popularitatea primului candidat si a celui de pe locul doi. Fenomenul este vizibil si la PMP si UDMR.
a.     Eugen Tomac, candidatul PMP la primaria Sectorului 1, este mai bine ca numar de sustinatori pe Facebook decat candidatul la PMB, Robert Turcescu!

TOP 5 candidati din PMP

Candidati PMP

TOP 5 candidati din UDMR

Candidati UDMR
6.     M10, UNPR si PSRO sunt partidele ai caror cei mai populari candidati pe Facebook nu ating, individual, borna de 10.000 de aprecieri.
a.     Ca medie, candidatii PSRO sunt mai bine plasati in topul sustinatorilor pe Facebook decat ce ai M10 (care au sub 2.000 de like-uri fiecare) sau UNPR (sub 5.0TOP 5 candidati din UNPR

TOP 5 candidati din UNPR

Candidati UNPR

TOP 5 candidati din M10

Candidati M10

TOP ORASE(primul candidat din fiecare oras resedinta de judet)

Lista de mai jos retine, pentru fiecare oras resedinta de judet (+ Voluntari pentru Ilfov), candidatul cu cei mai multi abonati pe Facebook, acestia fiind apoi plasati in ordinea numarului de sustinatori.
TOP 10 al oraselor in functie de numarul de sustinatori ai candidatilor principali (pe Facebook) incepe, cum era de asteptat, cu Bucuresti, continuand cu Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Botosani, Brasov, Timisoara, Satu Mare, Constanta si Sfantu Gheorghe.
·        Pentru a avea o imagine de ansamblu mai buna, sa avem in vedere TOP 10 al oraselor resedinta de judet / Capitala in functie de populatie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Constanta, Craiova, Brasov, Galati, Ploiesti, Oradea.
·        De asemenea, sa trecem in revista TOP 10 al oraselor in functie de numarul de utilizatori de Facebook (conform Facebrands.ro): Bucuresti, Timisoara, Cluj Napoca, Iasi, Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti, Galati, Oradea.
Cateva observatii
1.     De notat ca in TOP 10 nu regasim orase precum Iasi sau Ploiesti (zone urbane cu numar mare de locuitori si cu multe conturi de Facebook, dar care nu au candidati cu suficient de multa expunere). Prezenta in top 10 a unor candidati din orase precum Sfantu Gheorghe sau Botosani releva exact lipsa de candidati cu notorietate in cele mai mari orase din tara!
2.     In timp ce topurile oraselor in ceea ce priveste populatia si numarul de persoane care detin conturi de Facebook sunt similare, exista diferente semnificative in ceea ce priveste topul pe orase privind candidatii cu cei mai multi sustinatori.  Baia Mare, Oradea, Botosani, Satu-Mare si Sfantu Gheorghe sunt surprizele topului, fiind plasate pe primele pozitii.
3.     Cei mai bine plasati candidati din provincie au mai putini sustinatori pe Facebook decat candidatii din Capitala. Chiar si locul 2 la nivelul oraselor din provincie are in jur de jumatate din numarul de abonati de care se bucura unii candidati la primariile de Sectoare.
Topul candidatilor

TOP BUCURESTI SI SECTOARE

Pentru inceput, este important sa tinem cont de faptul ca nu toate like-urile candidatilor sunt relevante in competitia electorala la nivel local, multe dintre acestea fiind obtinute de la sustinatori din intreaga tara, care nu pot vota la viitorul scrutin.
Top 10 candidati Bucuresti

4 concluzii pentru cursa catre sefia PMB

1.     Gabriela Firea domina topul Facebook. In Bucuresti, chiar si suma sustinatorilor online pentru candidatii de dreapta (unii sunt probabil comuni pentru candidati) este, in prezent, mai mica decat numarul abonatilor de pe contul Gabrielei Firea. Teoretic, acest lucru ii ofera un avantaj in campanie reprezentantei PSD, avand o vizibilitate a mesajelor mult mai mare. In realitate, insa, profilul consumatorilor online din Romania este mai degraba anti-PSD, fapt ce va duce la o echilibrare a raporturilor si chiar posibil la o inversare a acestora in favoarea candidatilor dreptei.
2.     Este interesant de observat ca la nivelul candidatilor la Primaria Municipiului Bucuresti, liderul PRUBogdan Diaconu este pe locul 2 ca numar de sustinatori, desi acest fapt nu este reflectat in media centrala (TV si presa).
3.     De asemenea, candidatul USB Nicusor Dan se plaseaza pe locul 3, in fata candidatului PNLCatalin Predoiu.
4.     Robert Turcescu (PMP), intrat recent in cursa pentru PMB, are putin peste jumatatea numarului de sustinatori ai candidatului de pe locul 3, avand mult de recuperat in timpul campaniei in ceea ce priveste like-urile pe Facebook.

TOP candidati la primaria Mun. BUCURESTI (PMB)

Candidati Mun. Bucuresti

TOP SECTOARE – Primii candidati pe fiecare sector

1.     In ce priveste candidatii de la Sectoare, notam ca nu exista printre ei niciun candidat al PNL, iar PSD are un singur candidat in TOP – primarul in functie al Sectorului 3, Robert Negoita. In rest,domina candidati independenti sau ai unor partide mici, Eugen Tomac (PMP), Radu Cristescu (PMP), Catalin Stochita si Sebastian Bodu.
2.     Fostul primar Marian Vangelie nu se impune pe lista pentru Sectorul 5. Dupa cum am mentionat mai sus, nici candidatii PNL Alexandra NazareCristina PocoraOvidiu Raetchi,Razvan Mironescu si primarul general interimar al Capitalei Razvan Sava nu sunt bine plasati pe Facebook in cursa pentru primariile de sectoare. Acelasi lucru este valabil si pentru candidatul ALDE la PS1, Laura Chiriac.

Metodologie

Pentru studiul pe care il prezentam am utilizat un algoritm de analiza cantitativa a numarului de like-uri maximal al fiecarui candidat anuntat, la nivel national, pentru alegerile locale. Perioada de culegere a datelor privind numarul de sustinatori ai candidatilor la alegerile locale a fost 19-22 aprilie 2016, cu unele actualizari ulterioare punctuale (rezultate din reverificarea datelor).
Baza de date nu reprezinta o constructie exhaustiva – aceasta este actualizata constant in functie de modificarile listelor de candidati si cele privind numarul de sustinatori pe Facebook (fani, prieteni sau „followeri”).
Ne-am concentrat pe selectia candidatilor care vor intra in cursa pentru conducerile primariilor municipiilor de judet (plus orasul Voluntari pentru Ilfov), pentru primaria Municipiului Bucuresti si primariile de Sector din Capitala.
Am decis sa utilizam in constructia bazei de date si a clasamentelor doar numarul de like-uri de pe cel mai important cont al fiecarui candidat. Exista numeroase situatii in care participantii anuntati la alegerile locale au atat conturi de fani (Facebook pages) cat si conturi de prieteni (cu „friends si followers”), de dimensiuni care variaza. Pentru a limita posibilitatea ca abonatii online sa se suprapuna si pentru a prezenta o imagine cat mai aproape de realitate privind numarul de sustinatori pe Facebook, am selectat valoarea maxima de persoane (fani sau prieteni+followers) de pe principalul cont detinut de candidat si nu suma conturilor (o suma a conturilor poate fi inselatoare, cata vreme o parte dintre sustinatori poate fi comuna).
In analiza datelor am utilizat clasificari descrescatoare in functie de numarul de urmaritori si am grupat punctual candidatii in functie de o serie de indicatori: judetul unde candideaza, partidul de provenienta, numarul de utilizatori de Facebook si populatia pentru orase si judete, gradul de penetrare al Facebook la nivel local.
Pentru prezentarea topului national al candidatilor i-am luat in considerare pe cei cu cel putin 10.000 de abonati (pe un singur cont), iar in privinta clasamentelor pe partide si orase am tinut cont de toti candidatii inclusi in baza de date.
Nu am discriminat candidatii in functie de problemele de natura penala pe care le au, in conditiile in care legea permite acestor candidati sa candideze (chiar si celor arestati sau in curs de cercetare / judecare). Prezumtia de nevinovatie se aplica tuturor pana la o decizie definitiva a tribunalelor!
Echipa Infopolitic isi asuma eventualele erori generate de mediul politic dinamic (candidati inlocuiti inainte de alegeri; lipsa unor candidati din lista – posibil anuntati dupa realizarea analizei) si de ritmul rapid de schimbare a statisticilor Facebook (de la o zi la alta).
Exista o serie de anomalii care merita punctate, mai ales in privinta datelor obtinute indirect, pe baza Recensamantului populatiei din 2011 – de exemplu, exista situatii in care gradul de penetrare al Facebook se apropie sau depaseste 100%, problema observata fie in orasele studentesti (unde exista un numar mare de persoane care si-au setat orasul pe Facebook, dar care nu au acest domiciliu stabil trecut in acte), fie in cazurile in care locuitorii din imprejurimile unui municipiu si-au trecut pe Facebook acest oras drept reper de domiciliu.
Echipa Infopolitic care a realizat aceasta analiza (coordonata de Vlad Ciobanu) a fost sprijinita in procesul de colectare a datelor Facebook de urmatorii studenti ai Facultatii de Stiinte Politice – SNSPA: Dobrota Diana-Maria, Bujdei-Tebeica Vlad, Chis Diana-Teodora, Iosip Florinela-Adina, Rusu Stefan, Slapciu Alina-Gabriela, Samoila Elena, Iordache Florin-Cristian. Le multumim in mod deosebit pentru participare!