O treime dintre cei cercetaţi de DNA ar putea scăpa de dosare penale, dacă judecătorii CCR decid că infracţiunea de abuz în serviciu nu este constituţională. Decizia va fi luată pe 5 mai, când Curtea va analiza excepţia ridicată de fosta şefă antimafia, Alina Bica. Dacă CCR va accepta excepţia de neconstituţionalitate, lupta împotriva corupţiei se va transforma într-o glumă, comentează Moise Guran, realizatorul BiziDay.
„Păi dacă e cerere! E cerere mare. Deci să se pronunţe Curtea pe abuzul în serviciu. Eu v-am avertizat de la începutul anului, după ce a ieşit de la Curte chestia aia cu interceptările. V-am avertizat: vedeţi că acolo, la oamenii ăia... Că ştiam că ridicase doamna Bica excepţia de neconstituţionalitate. După care, vedeţi, mulţi, mulţi, mulţi, e cerere, Curtea trebuie să se pronunţe. Este o bătălie, să-i zicem juridică. Deci... Doamna Udrea poate a greşit, poate a zis ceva copilul... V-am zis! Dom'le, să fie scoasă din Codul Penal şi să fie o sancţiune administrativă, aşa... Să dea banii înapoi. Să ştiţi că şi dacă cineva ar decide acest lucru, presupunând că mâine, că asta e o altă chestiune care s-a lansat aşa, e o manipulare lansată... Nu vă spun de cine, dar ştiu de cine, de o altă televiziune, una dintre televiziunile cu patron la puşcărie. E o manipulare lansată în opinia publică, să le ia, domnule, banii, că nu ne interesează să-i vedem cu cătuşe. Doamnelor şi domnilor, eu vreau să-i văd la puşcărie, nu cu cătuşe”, a comentat Moise Guran faptul că CCR a anunţat foarte repede termenul la care va judeca dacă infracţiunea de abuz în serviciu este sau nu constituţională.
Dincolo de povestea asta cu Curtea Constituţională, pe care o aşteptăm, o dezbatem în societate, cum să nu, sigur că da, să vedem dacă e constituţional să scrie în Codul Penal că astfel de fapte constituie infracţiune, sau dacă ar trebui să fie considerate doar aşa, o greşeală administrativă... Dincolo de bătălia asta juridică, mai există nişte manevre care sunt în curs de documentare, aşa. Cineva i-a suflat prim-ministrului Cioloş că trebuie să precizeze ce e abuz şi ce nu e abuz. Să scriem acolo: nu e abuz, de exemplu, dacă ministrul nu a semnat hârtiile pentru Gala Bute. Să scriem lucrurile astea acolo şi după aia mai vedem ce şi cum”, mai spune Moise Guran.
Fosta şefă DIICOT - Alina Bica, fostului preşedinte CJ Brăila - Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa - Nicuşor Constantinescu sunt doar câţiva dintre cei inculpaţi de DNA care s-au plâns la CCR că infracţiunea de abuz în serviciu e prea vag definită, deci neconstituţională, informează Digi 24.
În cazul în care Curtea decide că au avut motiv să se plângă, 30 la sută din cazurile instrumentate de DNA ar fi puse sub semnul întrebării.
„Asta înseamnă că infracţiunea ar fi dezincriminată. Dosarele care conţin infracţiuni de abuz în serviciu sunt clasate, deci se închid, iar persoanele trimise în judecată vor fi achitate. În cazuistica DNA, infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de folos este o infracţiune foarte des întâlnită, e infracţiunea cu ponderea cea mai mare”, spune Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.
Statistica arată că, de la an la an, numărul dosarelor de abuz în serviciu a crescut.
Dacă în 2013, în mai puţin de 270 din dosare trimise în judecată de DNA era vorba de abuz în serviciu. Un an mai târziu, numărul acestora a depăşit 460. Iar în 2015, mai mult de 600 de fapte de abuz în serviciu au ajuns la tribunale.
Abuzuri în serviciu
2013 - 268 de cazuri
2014 - 464 de cazuri
2015 - 601 de cazuri
Discuţiile despre reglementarea abuzului în serviciu au apărut la începutul anului.
„Nu există nicăieri în Europa, nicio ţară din UE nu are fapta de abuz în serviciu ca faptă penală, nu mai spun că nu e faptă de corupţie nicăieri. Dacă cineva face o greşeală în serviciu, fie e sancţionat administrativ, fie se recuperează prejudiciul. La noi abuzul în serviciu poate să însemne puşcărie până la 15 ani. Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu", spune Elena Udrea pe 20 ianuarie.
Susţinătorii acţiunii la CCR sunt însă contrazişi de reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„Incriminarea acestei infracţiuni se bazează pe dispoziţiile Convenţiei de la Merida, o convenţie a Naţiunilor Unite, ratificată de România în anul 2004. Nu ar trebui ca această infracţiune să fie considerată neconstituţională având în vedere că tratatele internaţionale prelevează în faţa dispoziţiilor interne”, susţine Livia Săplăcan.
La CCR au ajuns, în ultima lună, alte patru sesizări cu acelaşi obiect: dezincriminarea abuzului în serviciu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu