”Din 1997 și până în 2012, ca președinte al WBS Holding sau ca președinte al WBS România, până în 2011, i-am întâlnit pe toți conducătorii și liderii politici ai României. L-am cunoscut personal pe Președinte, pe toți consilierii lui, toți Președinții ai Consiliului de Miniștri și o mare parte dintre miniștri. Cu siguranță că pe domnul Predoiu nu l-am frecventat mai mult. A fost el cel care mi l-a prezentat pe domnul Dăianu și de mai multe ori am fost toți trei, Predoiu cu mine și cu Dăianu. Domnul Predoiu și domnul Dăianu m-au adus, în 2012, în sediul central Serviciului Somân de Informații, unde i-am cunoscut atât pe nr. 1 George Maior, cât și pe nr.2, Florian Coldea, și mi s-a părut că atât domnul Dăianu cât și domnul Predoiu erau ofițeri ai Serviciului Român de Informații”, a spus Cristian Sima în fața comisiei rogatorii la Procuratura din cantonul elvețian Lugano.
”Domnul Sima s-ar fi întâlnit deseori cu ex ministrul Justiției, Predoiu, inclusiv în prezența consilierului prezidențial Iulian Fota, între 2009 și 2014, precum și pe alți reprezentanți ai serviciilor de informare români”, se susține în documentul prezentat de Antena 3.
De altfel, într-un interviu publicat în Evenimentul Zilei în 11 mai 2015 de jurnalistul Dan Andronic, Cristian Sima recunoștea că a pus la dispoziția DNA toate documentele:
- Deci toată arhiva ați predat-o procuraturii din Lugano.
Sima: Am predat tot ce era referitor la băncile elvețiene și tranzacții făcute din Elveția, prin intermediul băncilor sau bokerilor elvețieni, pentru că și elvețienii au făcut o anchetă referitoare la spălarea de bani.
DNA-ului i-ați oferit aceste conturi secrete?
- Sigur. Am scris de două ori la DNA. Prima oară mi-au răspuns că trebuie să vin să depozitez la arhivă sau unde se depozitează. A doua oară l-au primit pe avocatul meu și au vorbit cu el. A explicat cu lux de amănunte ce fel de informații dețin. Au fost foarte interesați, aveau și câte un conspect de la fiecare spovedanie a mea. Am spus că nu cer nimic decât protecția dacă mă întorc în țară. Miau spus că nu pot să-mi ofere această protecție, dar că sunt interesați de arhivă.
Și le-ați dat-o?
Păi dacă vin să o ia, le-o dau. Dar până acum nu a venit nimeni.
Păi puteți să ne-o dați nouă și promitem că o trimitem la DNA.
- Nu, le-am dat-o lor și o să le-o dau lor. O să-mi țin și eu o copie.
Păi le-ați dat-o sau nu le-ați dat-o?
- Nu, v-am spus că le-am oferit-o, ca să… - Deci le-ați oferit-o, nu le-ați dat-o. - Dacă vine unul oficial de la DNA și vrea arhiva, eu le-o dau. Spun: <> După care oricum are nevoie de mine ca să explic ce este acolo. Că, altfel, tone de hard-disk-uri cu înregistrări, cu documente fotografiate și fotocopiate nu se pot citi de cineva care nu știe despre este vorba. Vă dați seama că eu mă descurc cel mai bine.
Înțeleg că și acolo sunt cifrate.
- Sunt conturile cifrate, nu e numele și prenumele. Eu pot doar să spun cine este în spate.
Dumneavoastră știți cine sunt beneficiarii reali al unui nume de cod.
- Beneficiarul fiecărui nume de cont îl știu. După care, DNA, dacă vrea, face o scrisoare la procurorul elvețian și acesta îi dă imediat cine este beneficiarul economic. Ca să afle adevărul nu prin mine, ci printro sursă oficială.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu