Baronul Baraganului-Raducu Filipescu conduce de 12 ani si trage milioane de euro din bugetul judetean spre o firma unde are calitatea de presedinte

 Baronul Baraganului, Răducu Filipescu - de la Călăraşi. Acesta din urmă are la activ trei mandate de preşedinte al Consiliului Judeţean, începute în 2004. Răducu este stăpânul absolut al judeţului din Bărăgan, el a controlat fondurile companiei de apă a judeţului, a asfaltat drumurile judeţene, cum a ştiut el şi cu cine a trebuit. Fiind mult timp unul dintre puţinii liberali care aveau o funcţie importantă în timpul Opoziţiei, Filipescu şi-a făcut aliaţi puternici în PNL. Filipescu controlează organizaţiile liberale din sudul României iar acum trage sforile să rămână şef al viitoarei regiuni de Sud – ce se va înfiinţa odată cu regionalizarea României. Filipescu este cel care a scris un proiect de regionalizare şi vrea să devină baron peste Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu şi Teleorman. 

Filipescu este un domn discret, dar care trage bine sforile la Bucureşti inca de pe timpul USL se află la putere. El pretinde că se pricepe la administraţie dar recent a pierdut 10 milioane de lei, circa 2, 5 milioane de euro, din bani europeni pentru că a organizat licitaţii dubioase de lucrări şi de consultanţă. Întâmplător sau nu, Ministerul Dezvoltării,  a trimis corpul de control la Călăraşi şi a descoperit mai multe nereguli în derularea procesului de achiziţii publice pentru trei proiecte europene care au vizat reabilitarea unor drumuri. 

CJ Călăraşi a semnat contractele pentru realizarea documentaţiei de liciatii cu o singură societate, Blom România SRL, deşi această firma nu îndeplinea, în totalitate, criteriile de selecţie. Aceleaşi nereguli au fost găsite şi în cazul achiziţiei de lucrări. Contractele de lucrări au fost semnate cu societăţi apropiate de liberalul Filipescu. Interesant este că societatea Blom România SRL a fost condusă şi deţinută până anul trecut de deputatul PSD de Dâmboviţa Ionuţ Săvoiu. Acesta a semnat zeci de contracte de consultanţă şi studii cu diverse primării şi instituţii publice conduse de liberali şi PSD-işti. 

Pentru aceste nereguli, ministerul Dezvoltării a refuzat să plătescă finanţarea de 10 milioane de lei din bani europeni către consiliul judeţean Călăraşi, ea fiind suportată din bugetul şi aşa sărac al judeţului. Asta pentru că baronul Filipescu nu a avut grijă să repecte legea.

Filipescu nu este la prima forţare a legii. Agenţia Naţională de Integritate a descoperit că Răducu Filipescu, în calitate de preşedinte al CJ Călăraşi, a dispus înfiinţarea a două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, ECOAQUA şi ECOMANAGEMENT SALUBRIS, care să se ocupe de reabilitarea reţelelor de apă din judeţ. Filipescu s-a numit şef peste aceste două agenţii de utilităţi, apoi a votat bugetul lor... Filipescu a câştigat procesul cu ANI în primă fază. În situaţia baronului de Călăraşi sunt şi alţi baroni locali, unii pierzând procesele în instanţă pe acelaşi tip de speţă. Asta că să vedem cât de previzibilă este şi Justiţia!

Ultima ispravă liberală a lui Filipescu este demnă de un mare baron politic. Filipescu avea un singur adversar politic, în judeţ în persoana fostului prefect de Călăraşi, Emil Muşat. Acest Muşat a fost cel care a făcut plângeri în justiţie împotriva lui Filipescu pe diverse teme, inclusiv la Agenţia de Integritate, pentru incompatibilităţile legate de asociaţiile de utilităţi Ecoaqua şi Salubris.

Spitalul Municipal administrat de conducerea penelista, tripleta Filipescu-Dragulin-Dinulescu

Geamuri de lemn de pe timpul lui Ceasca si calorifere rugini

Sertare ruginite unde pacientii isi tin mancarea

Grup sanitar pentru bolnavi ocupat cu gunoi menajer

Aici se pregaste mancarea pentru pacienti

Asa arata o chiuveta intr-un spital municipal

Saloane pediatrie unde dorm copiii internati

Saltele putrezite si paturi ruginite

Aici dorm pacientii batrani si copiii

 începând de astăzi o serie de materiale pe care presa din România, controlată de moguli şi coruptă în 

aproape aceeaşi măsură, nu le abordează decât pe bucăţele şi în funcţie de interesele de moment ale celor care îi plătesc pe ziarişti. Sau nu spun nimic niciodată, pur şi simplu. Tratarea cazului Uioreanu în presa noastră a ajuns la nivel de can-can şi nu scoate în evidenţă gravitatea şi pericolul acestui caz pentru societatea noastră. Nimeni nu scoate în evidenţă faptul că toate aceste sume neimpozitate care sunt sustrase din banii publici de către oamenii de afaceri pentru a ajunge în buzunarele unor conducători de instituţii, sunt bani care afectează veniturile fiecăruia dintre noi.

 Că aceste sume uriaşe care se scurg în fiecare zi pe căi ilegale şi se cheltuiesc pe căi ilegale au condus, în ultimii 20 de ani la discrepanţe uriaşe în societatea românească. Iar aceste discrepanţe se vor accentua pentru că fenomenul este departe de a fi stopat de anemicele instituţii cum sunt DNA sau ANI. Mai mult decât atât, boom-ul imobiliar din anii 2006-2008 şi intrarea în conturile administraţiilor locale şi judeţene a primelor sume consistente de bani europeni, i-au transformat pe mulţi primari de mari oraşe şi preşedinţi de consilii judeţene în milionari în euro, peste noapte. Gândiţi-vă doar la câte super şi hiper-marketuri şi mall-uri s-au construit în toată ţara în ultimii 10 ani. 

Toate aceste investiţii au reprezentat surse pentru uriaşe sume de bani negri care au intrat în buzunarele baronilor locali. Aproape în totalitate, suprafeţele de teren pe care s-au construit aceste obiective au fost achiziţionate de la interpuşi ai primarilor, iar sumele primite de vânzători au inclus şi şpăgile pentru eliberarea autorizaţiilor de construire şi pentru facilităţile acordate de primăria respectivă. În general, totul se face pe bani. Pe bani negri care se transformă în adevărate palate care în declaraţiile de avere sunt trecute la valori pe care nimeni nu le-a verificat niciodată, în case de vacanţă luxoase, în autoturisme de lux, în amante care sparg bani cu nemiluita, în vacanţe luxoase unde se cheltuiesc mii de euro, fără noimă şi, mai nou, în uriaşe suprafeţe agricole. Iar angajaţii primesc salarii de nimic sau lucrează la negru. 

Copiii din România au cele mai mici alocaţii din Europa. Averile pe care le vom prezenta apar într-un raport american despre corupţia din România şi nouă ni se par mici, în comparaţie cu legendele care circulă, în zona din care provine fiecare. Şi, mai ales, cu gradul de complacere al organelor abilitate ale statului din zonele respective, care se războiesc cu hoţii de raţe şi traficanţii de legume contrafăcute...

Mircea Cosma-PSD, preşedinte CJ Prahova, cercetat penal, avere estimată- 7 milioane dolari

Constantin Nicolescu-PSD, fost până acum 3 luni preşedinte CJ Argeş, condamnat nedifinitiv, avere estimată 6-10 milioane dolari

Mircea Hava-PDL, primar municipiul Alba-Iulia, a dat cu subsemnatul la DNA, avere estimată 8-11 milioane dolari

Alexandru Kiss-UDMR, vicepreşedinte CJ Bihor, cercetat penal, avere estimată 30milioane dolari

Aristotel Căncescu-PNL, preşedinte CJ Braşov, cercetat ANI, avere estimată 25 milioane dolari 

Constantin Boşcodeală-PSD, primar municipiul Buzău, trimis în judecată pentru corupţie, sechestru pe bunuri de nici un milion de euro, la vedere, avere estimată8-10 milioane dolari

Mircea Moloţ-PNL, preşedinte CJ Hunedoara, audiat DNA, avere estimată 15-17 milioane dolari

Liviu Dragnea-PSD, fost preşedinte CJ Teleorman, trimis în judecată, avere estimată30-32 milioane dolari

Dorin Florea-PDL, primar municipiul Târgu-Mureş, avere estimată 14-16 milioane dolari

Paul Stănescu-PSD, preşedinte CJ Olt, dosar pe rol, avere estimată 7-8 milioane dolari

Radu Mazăre-PSD, primar municipiul Constanţa, cercetat penal, trimis în judecată, avere estimată 50-52 milioane dolari

George Scripcaru-PDL, primar municipiul Braşov, avere estimată 7-9 milioane dolari

Silvian Ciupercă-PSD, preşedinte CJ Ialomiţa, avere estimată 10-12 milioane dolari

Ion Prioteasa-PSD, preşedinte CJ Dolj, cercetat penal, avere estimată 3-5 milioane dolari

 Nicuşor Constantinescu-PSD, preşedinte CJ Constanţa, cercetat penal, trimis în judecată, avere estimată 12-15 milioane dolari

Gheorghe Falcă-PDL, primar municipiul Arad, cercetat şi achitat, avere estimată 26-28 milioane dolari

Răducu Filipescu-PNL, preşedinte CJ Călăraşi, avere estimată 9-11 milioane dolari

Marian Oprişan-PSD, preşedinte CJ Vrancea, trimis în judecată, avere estimată 19-21milioane dolari

Bunea Stancu-PSD, preşedinte CJ Brăila, cercetat penal, avere estimată 14-16 milioane dolari

Dumitru Buzatu-PSD, preşedinte CJ Vaslui, avere estimată 50 milioane dolari

Nicolae Ioţcu-PDL, preşedinte CJ Arad, avere estimată 18-20 milioane dolari

 Radu Moldovan-PSD, preşedinte CJ Bistriţa-Năsăud, avere estimată 4-6 milioane dolari

Culiţă Tărâţă-UNPR, preşedinte CJ Neamţ, cercetat, avere estimată 100-120 milioane dolari

Mircea Govor-PSD, vicepreşedinte CJ Satu-Mare, avere estimată 12-14 milioane dolari

Romeo Stavarache-PNL, primar municipiul Bacău, avere estimată 6-7 milioane dolari

Drăgulin @ Filipescu CUMPARA tacerea PRESEI

Era de așteptat ca odată cu începerea Campaniei electorale presa corectă, incomodă politicienilor murdăriți să-i deranjeze.
A început prin ordinul dat de Filipescu patronului de la Hotel Călărași: Ăla, Câju Octavian să dispară cu birou cu tot și cu publicația lui Arena din Hotel. Altfel nu mai vezi cazare pt sportivii aduși de mine, ori pentru Mix Music&alte multe chestii și socoteli.
Zis și făcut.

Omul de presă adevărată, corectă și obiectivă, Octavian Câju a fost evacuat cu sediul din Hotel prin decizia liderului maxim de la PNL.
A urmat o altă cumpărare.
Prietenul de partid al lui Filipescu, voiajorul prin partide Drăgulin a făcut și el o ofertă. Cui altcuiva decât montatorului de jaluzele Je cu Leonida ajuns întâmplător și președinte de partid la Partidul Socialist dar și proprietarul ziarului Realitatea.
Vrei 30% din suma pt Campania electorală? Cum ți-ar sta cu contracte de publicitate și de presă de multe milioane pe la primăriile unde am primari PNL?
E unul Marian Pîrloagă care e tare incomod. Fă-l să tacă, să dispară din redacția ta și să nu mai scrie.
Zis și făcut.

După ce Pîrloagă i-a făcut publicitate și reportaje MOCA, pe la toate primăriile din județ, pe bani și contracte frumoase lui Je cu, scriindu-i și vreo 10 ziare l-a pus pe liber.

Aflăm că pe la firma asta, Meșterul Casei, redacția are vreo 2 patroni și zero salariați cu carte de muncă, deși ziarul are tipărit la Colegiul de redacție vreo 5 indivizi plătiți după ureche ori deloc, pentru 2 ore deși muncesc peste 8 ore.
Și firma de montat jaluzele are tot zero salariați deși pe la lucrări vin o mulțime de zilieri.
Je cu ăsta este și mare întreprinzător politic jaluzelele lui fiind tare căutate pe la școli, cămine culturale ori primării de unde vine comanda politică.
Tot la comandă politică, Partidul Socialist prin liderul de partid Je cu livrează contracandidați pentru PNL partidul lui Drăgulin.
Dacă oui pe o listă contracandidați de 2 bani, atunci cum să câștige PNL?
Totul se face pe bani și trădare.
Pentru că Drăgulin și gașca trebuie să câștige din nou.
ADOPTĂ UN CÂINE. O campanie pentru deșteptarea călărășenilor.

În loc să se trateze corect de diabet, dottore în irigații primarele Drăgulin mai lasă o firmă să distrugă orașul.
Este rândul acum și pentru cei care trec pe strada Pompieri să se scufunde în nisipul netasat cu care au fost acoperite gropile.
Echipa carear trebui să facă recepția tehnică de la Primărie, în calitate de beneficiar al lucrărilor tace.
Are de ce să tacă pentru că se aude de comisioane frumoase, date de multe firme ce nu au în comun cu lucrările de canalizare.
În vre ce noi ne rupem mașinile prin gropi doctorul Drăgulin stă în fotoliile confortabile din biroul bine încălzit și face biluțe.
Pentru bunăstarea celor ce l-au ales el mai vrea un mandat.
Lasă-ne dottore. Pleacă la vila de la Dichiseni de pe malul apei că acolo e locul tău.
Vrei s te noi?

CUM ARATA AZI SRAZILE DIN CALARASI, JUDET CONDUS DE PNL SI LA PRIMARIE, DAR SI LA CONSILIUL JUDETEAN

Drăgulin bagă noroiul și apa în casele din Cărămidari. După care le cere la fraieri votul. Din nou?

Dornic de voturile celor din Cărămidari, Drăgulin- doctor în șanțuri la ce a mai rămas din Primăria Călărași, a trimis un buldozer și pe strada Eremia Grigorescu.
El vrea ca să arate că au început reparațiile de primăvară și în cartierul Cărămidari, loc de unde vrea multe voturi ca să fie reales.

Buldozerul adus a împins noroiul amestecat cu piatră creând alte gropi și alte noroaie.

Canalizarea de pe str Miron Costin de la intersecție cu str Eremia Grigorescu este din țeavă de 20 cm diametru.
Aici rahatul și apa ies frecvent pe gurile de canalizare și mirosul este insuportabil.
Pe strada Ecaterina Teodoroiu, Cărămidariapa și noroiul intră în multe curți după o ploaie sumară cum a fost și ieri.
În timp ce locuitorii își scot apa din curți cu mătura lui Drăgulin nu-i pasă.
El a avut azi o Conferință de presă la care s-a ghiftuit împreună cu jurnaliști pupincuriști la un suc și un fursec.
Ne spune prin jurnalizdele de la Dorin Danciu press, publicația de partid a lui Sorin Danciu că a început reparația de primăvară.

În imaginația bolnavă și netratată, ne spune că Primăria are în vedere modernizarea tuturor arterelor, o asfaltare care nu s-a mai făcut de 30 de ani!
Normal că nu ratează ocazia șiface și o referire la voturile atât de necesare ca să nu plece la locuința de la Dichiseni: Chiar dacă am pus în pericol unele potenţiale voturi, Proiectul CL8 trebuia făcut! Şi, cu toate greutăţile întâmpinate, cred că am ajuns la faza în care putem spune că a fost greu, dar de acum încolo va fi mai bine!

În final individul ajuns din greșeală primar, traseistul Drăgulin se roagă în publicația lui Sorin Danciu la Dumnezeu: Aşa să ne ajute Dumnezeu!…
Până atunci locatarii din Cărămidari se luptă cu apa și noroaiele, așteptând Alegerile unde vor pune ștampila pe cine trebuie.
Impostorul trebuie trimis acasă la pensie, și el și gașca de hoți care au condus după bunul plac.
În poze vă arăt adevărul despre cum îi pasă lui Drăgulin de soarta oamenilor de la care vrea voturi.

Pe surse de surse. Răducu Filipescu și Daniel Drăgulin au hotărât: cazarma unității militare din Măgureni va deveni Centru de refugiați.

Cele 37 hectare de teren cu clădiri care au constituit cândva unitatea militară 01438 Călărași se dorea a fi noul sediu al Căminului de bătrâni Antim Ivireanul. În una din clădiri Răducu dorea să mute sediul Directiei copilului. Dorea, pentru că gândul ascuns era altul.

Pe masa consilierilor judeteni in sedinta extraordinara, au apărut niște proiecte de hotarare care nu au vreo legătură cu decizia politică, anume realizarea unui Centru de refugiați.

Astfel au fost propuse a se realiza un parc industrial si logistic, un parc fotovoltaic, centru pentru acordare de servicii sociale, precum si spatii destinate activitatilor turistice, sportive si de agrement.
Numai că interesele de partid au dictat să fie altul interesul, anume către un Centru pentru vreo 3000 de refugiați.
Așa că și călărășenii se vor putea mândri cu copii violați, femei agresate public, decapitări sau tăieri publice ori profanarea de biserici creștine.

Așa cum se preconiza valul imigraționist musulman trece prin România după ce granițele Ungariei și Croației s-au închis. Jurnalistul Robert Turcescu afirma ca in urmatoarele sale luni vor sosi 40.000 de refugiati in Romania.„Duminica seara izbucneste un scandal-monstru in legatura cu refugiatii, cota obligatorie si presedintele Iohannis.
Retineti: in urmatoarele sase luni vom avea cel putin 40.000 de refugiati pe teritoriul Romaniei. Declaratia ‘nu putem primi decit 1700 de refugiati’ a fost catastrofala pentru Presedinte”, spunea Robert Turcescu pe Facebook.
De aceea în ajutorul lui au sărit Răducu Filipescu, Daniel Drăgulin și consilierii PNL fideli partidului pnl din care provine președintele Iohannis.

Dr Pahomeanu are peste 70 de ani și încă mai operează fără a avea vreun titlu de academician ori prestaia dr Ciomu.

Dr. Chirilă deși are aptitudini de manager nu are și convingeri de partid apropiate cu ale lui Filipescu și de aceea nu poate fi propus manager de partidul aflat încă la comanda Consiliului Județean.
Se știe că Chirilă a vrut să facă cândva ordine prin Secția sa pt a se respecta legalitatea dar acestea nu au convenit politicienilor ce urmăreau externalizarea serviciilor medicale.
Se zvonește că pediatria a fost desființată intenționat, fostul manager Șerban dorin să facă printr-o înțelegere tainică cu Răducu Filipescu, o afacere de partid, adică un parteneriat public privat de unde să rezulte și comisioane.
Nu întâmplător dr Săvulescu și-a dat demisia după ce managerul a fost numit.
Machiavelismul politic s-a manifestat și pe secția de cardiologie.

Dr Andra Condac proaspăt absolventă a fost numită șef de secție în locul dr arab ce profesa de vreo 2 ani înaintea ei pe această secție. Asta nu a fost oricum ci știind faptul că religia musulmană le interzice la bărbați să se subordoneze femeilor. Așa că și acest medic specialist și-a dat demisia influențat se spune de așa zisul manager, de fapt prăduitor al Spitalului numit Județean.
Deputatul Aurel Nicolae de la UNPR s-a zbătut și a aflat adevărul: Spitalul și-a cerut declasificarea. Asta trebuia să se producă pentru o privatizare a secțiilor, o externalizare a serviciilor și o vânzare a terenurilor din incinta sa.
Nici acum nu se mai știe ce s-a întâmplat cu terenul pe care Răducu Filipescu vroia să-l vândă din curtea Spitalului pt construcția unei farmacii

Vorbind de spagă și afaceri să nu uităm de unde se cumpără materiale sanitare la prețul de 3 ori față de 3 ori ca în realitate.
Să nu uităm pe ce bani se face desinsecția spitalului și de către ce firmă cotizantă la partidul PNL.
Mandatul de președinte al lui Răducu Filipescu se apropie de sfârșit.
Acesta știe că va fi înlocuit de Dr. Dan Cristodor și nu vrea să-i lase gestiunea în regulă ci cu multe probleme.
Pe de cealaltă parte sunt însă pacienții, bolnavii care se plâng de cele mai execrabile și defectuoase servicii medicale.
Până când?

HORROR de spital județean ... 
dulapuri ruginite cu sertarele blocate pentru pacienți, geamuri cu tâmplărie de lemn nevopsit probabil de pe timpul lui Ceaușescu și închise cu cuie, calorifere de fontă ceaușiste, paturi vechi de care se trage ca de Sfântul Graal să fie CAS-ul mulțumit. 
Adevăr și minciună: Secții brici gen ATI, ultramoderne, șefă Secție deșteaptă și Secții uitate de Dumnezeu... Soluția - un an de secetă pentru mulgătoriile județene și banul jos pe secțiile jegoase pentru dotări. Apropos și de un manager... irită la maxim medicii buni, care vor să cam renunțe.

Zeci de copii din Calarasi sunt internati si tratati zilnic, in conditii inumane, in mizerie, printre mucegai si rugina, in sectia de pediatrie a Spitalului Judetean.

Iar aceasta situatie nu se va schimba cel putin un an de azi inainte. Mai mult decat atat, la orice cutremur puternic, cladirea, incadrata in clasa II de risc seismic, se poate prabusi peste pacienti si peste angajatii spitalului.

De ce nu s-a facut nimic pana acum? Pentru ca au existat alte prioritati, spun cei de la Consiliul Judetean Calarasi, in administrarea caruia se afla de 8 ani unitatea medicala.

Reportaj cu camera ascunsa

De cum pasim in sectia de pediatrie, suntem avertizati de mamele care-si au copiii internati acolo ca am patruns intr-un focar de infectie. Peretii sunt scorojiti si mucegaiti, toaletele pline de rugina si mizerie, faianta sta sa cada, iar mobilierul are cateva decenii. Peste toate troneaza nepasarea angajatilor spitalului.

Mama: "Nu se face curatenie sau cand se face se spala cu un singur mop toate saloanele, cu o singura apa. Uite in chiuveta aia sa vezi ce e, in oglinzi. Nu se poate asa ceva."

Mama: "Aici te imbolnavesti de 1.000 de ori mai rau decat atunci cand vii. Sunt si gandaci, frig."

De teama ca cei mici sa nu se imbolnaveasca si mai tare, mamele fac ele curatenie in salon si isi aduc asternuturi de acasa.

Pana si personalul medical se plange de conditiile mizerabile, dar nu face nimic pentru a le schimba. Conducerea spitalului, responsabila de curatenie, a refuzat sa dea explicatii.

Nu doar sanatatea pacientilor si a angajatilor spitalului este in pericol, ci chiar viata lor. Corpul in care se afla sectia de pediatrie este incadrat in clasa a doua de risc seismic. Consiliul Judetean Calarasi, in administrarea caruia a trecut spitalul in 2007, ar putea incepe renovarea in cel mai fericit caz anul viitor.

Marian Dinulescu, vicepresedintele Consiliului Judetean Calarasi: "Anul viitor o sa modernizam si incaperile. Noi, anul acesta, bagam 63 de milioane de lei vechi in consolidare."

Preşedintele Răducu Filipescu, ajuns la al treilea mandat în fruntea Consiliului Judeţean Călăraşi, a făcut o declaraţie incendiară, la conferinţa de presă săptămânală, privind conducerea acestei instituţii.

După trei mandate, nu are rost să te mai bagi. Nu mai ai aceeași energie. Eu îmi dau seama cum eram la primul mandat și ce energie am acum. S-au schimbat și timpurile, e drept! Oamenii s-au înrăit, iar solicitările sunt foarte mari. Asta nu înseamnă că mă voi retrage din politică. Mai rămân acolo!

Agreez şi propunerea ca cei aleși să nu stea mai mult de două mandate, în fruntea Primăriilor și a Consiliilor Județene. Eu spun că cine stă mai mult de două mandate e în plus! Inclusiv eu! Vă spun din experiență: cine stă mai mult de două mandate, pierde timpul, intră în cutume, nu mai are fantezie, energie…

Adică de ce președintele României să stea două mandate și pe președinții de Consilii Județene să îi caute moartea pe acasă și ei să fie la Consiliu?”

Întrebat dacă, în aceste condiții, din 2016 va renunța la funcție, Filipescu a răspuns, cu dublu sens: „Categoric, nu mai candidez! Dacă găsesc pe cineva ca lumea… Trebuie să găsesc pe cineva pe măsură, pe cineva care să ducă mai departe Partidul Național Liberal!”

Aflat în fruntea Consiliului Judeţean Călăraşi de trei mandate, Răducu Geprge Filipescu(PNL), unul dintre cei mai influenţi politicieni din Bărăgan, a avut probleme cu legea. În 2011 a intrat în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate

Filipescu, liderul PNL din Călăraşi şi membru al acestui partid din 1995, a fost acuzat de ANI că a alocat peste un milion de lei din bani publici pentru mai multe asociaţii conduse chiar de el sau în care era membru. ANI a sesizat Parchetul la sfârşitul anului 2011. Răducu Filipescu era suspectat de abuz în serviciu şi s-ar fi aflat în incompatibilitate, după ce acesta, în exercitarea celui de-al doilea mandat, şi-ar fi dat bani singur. Din poziţia de preşedinte al CJ Călăraşi, Răducu Filipescu ar fi semnat alocarea a peste un milion de lei, în 2009 şi 2010, către două firme, pe care tot el le conducea. Este vorba despre  SC EcoAqua SA şi SC Ecomanagement Salubris SA, înfiinţate ca două asociaţii de dezvoltare intracomunitară, persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publică. Ele aveau ca scop  reabilitarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare şi de colectare a deşeurilor reziduale din tot judeţul.

A votat şi a aprobat „Filipescu Răducu-George a votat şi semnat Hotărârile Consiliului Judeţean Călăraşi nr. 32/2009 şi nr. 25/2010 privind aprobarea bugetului Judeţului Călăraşi pe anul 2009, respectiv pe anul 2010. Prin intermediul celor două hotărâri, a fost aprobată şi alocată suma totală de 1.045.000 lei către cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, EcoAqua şi Ecomanagement Salubris în cadrul cărora Filipescu Răducu-George deţine calitatea de preşedinte şi funcţia de preşedintele al Consiliului Director”, se arăta în comunicatul ANI de la vremea respectivă. În primă fază, şeful CJ a câştigat procesul cu ANI. Interese electorale în spate Aşa cum era de aşteptat, presedintele CJ Călăraşi, Răducu Filipescu a respins acuzaţiile de conflict de interese şi abuz în serviciu pe care i le-a adus Agenţia Naţională de Integritate, spunând că demersul ANI ar avea în spate interese electorale. "Totul e politic. Filipescu e lider PNL, nu poate nimeni să-l bată, hai, să-l terfelim putin, hai, să-l şifonăm cu ANI. Sunt vicepreşedinte PNL, e clar ca adversarii politici caută să îmi distrugă imaginea. Dar nu au nicio şansă. Îi “bat” cu banii lor!", declara liderul CJ Călăraşi.

CAMPANIILE PUTEREA. Şefii CJ la control. Răducu Filipescu, baron liberal de Călăraşi şi cavaler de „Crucea Sloboziei”

din PNL căruia doar acuzaţiile de conflict de interese şi abuz în serviciu aduse de ANI i-ar putea umbri aura pe care i-o dă Ordinul Crucea Sloboziei, conferit de episcopul regiunii.

O avea judeţul cinci spitale, iar starea drumurilor din Călăraşi o fi de nota 5 (cinci) – conform mediei notelor acordate drumurilor de  un cunoscut portalul internet –, însă, „pentru implicarea deosebită în viaţa bisericii şi sprijinul acordat aşezămintelor de cult din judeţ”, Răducu Filipescu a primit de la episcopul Vicenţiu, al Sloboziei şi Călăraşilor, distincţia Ordinul Crucea Sloboziei, în grad de Mare Cruce. Zelul preşedintelui Consiliului Judeţean a mai fost egalat, în această privinţă, doar de fostul primar din Călăraşi, Nicolae Dragu, care în 2010, în plină criză financiară, a trecut prin consiliul local o hotărâre prin care a dat din bugetul municipiului 925.000 lei pentru sprijinul a 12 parohii. „Eu cred că nu e rău să construim biserici, trebuie să contracarăm faptul că există 200 de baruri în Călăraşi”, îşi justifica Dragu, la vremea respectivă, „prinosul” oferit din bani publici. Cum căile Domnului sunt încurcate, doi ani mai târziu, la alegeri, oamenii din cele 12 parohii nu l-au ajutat prea mult pe UNPR-istul Nicolae Dragu, votându-l masiv pe liberalul Daniel Drăgulin, care a câştigat cu peste 70 la sută.

Studii înalte, la locul de muncă

Răducu Filipescu a absolvit, în 1980, Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, şi s-a specializat în administraţie între 1995 şi 1996, la Institutul Român de Management. Din CV-ul lui Răducu Filipescu rezultă că acesta a ştiut să îşi organizeze agenda de preşedinte al CJ Călăraşi în aşa fel încât să facă şi studii înalte, nu degeaba a menţionat, la capitolul Competenţe şi abilităţi sociale, „disponibilitatea de a studia”. Între 2004 şi 2007, şeful CJ Călăraşi, aflat pe atunci la primul mandat, a făcut două masteruri: Managementul prin proiecte la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Managementul Afacerilor Publice Europene la Academia de Studii Economice Bucureşti. În ultimul an din primul mandat la şefia CJ Slobozia, a frecventat un curs pentru înalţi funcţionari publici la Institutul Naţional de Administraţie, iar în primul an din al doilea mandat şi-a luat doctoratul în management la Universitatea „Valahia” din Târgovişte.

Ca inginer în metalurgie, Răducu Filipescu a condus, între 1980 şi 1986, Secţia de turnare continuă a Combinatului Siderurgic Călăraşi, şi a fost şeful  atelierului de turnătorie şi tratamente termice. Din 1986 şi până în 1993, Răducu Filipescu a fost director la Autobaza Transport Călători Călăraşi, unde s-a ocupat de coordonarea activităţii tehnice şi comerciale a societăţii, iar apoi a condus, pentru doi ani, Regia Autonomă de Transport Local Călăraşi. Între 1995 şi 1998 a coordonat activitatea Regiei, inclusiv contractele şi investiţiile acesteia, pentru ca doi an mai târziu să preia şefia SC Spaţii Verzi şi Pavaje SA Călăraşi. Din 2000, Răducu Filipescu a fost director la SC Astra SA, funcţie pe care o părăseşte în 2004 pentru cea de preşedinte a CJ Călăraşi.

În plan politic, Răducu Filipescu este membru PNL din 1995, iar în 2000 a fost, timp de un an, secretar general al filialei judeţene a partidului. Din anul 2001 şi până în prezent, el este şeful PNL Călăraşi, iar din 2004 a preluat şi şefia judeţului. Potrivit declaraţiei de avere, şeful CJ Călăraşi are un apartament de 55 de metri pătraţi în Bucureşti şi două case, de 102 metri pătraţi, respectiv 88 de metri pătraţi în Călăraşi. Răducu Filipescu are peste 16 hectare de teren agricol în judeţ şi aproape 2.000 de metri pătraţi de teren intravilan. Şeful CJ Călăraşi mai deţine şi două maşini, un Cielo şi un Volkwagen Golf, bijuterii, obiecte de artă sau obiecte de cult în valoare de 80.000 de euro şi nu are credite sau alte datorii.

Probleme cu ANI

La sfârşitul anului 2011, Agentia Naţională de Integritate (ANI) a înaintat către parchet un dosar privind faptul că Răducu Filipescu ar fi comis abuz în serviciu şi ar fi în incompatibilitate, după ce acesta, în exercitarea celui de-al doilea mandat, şi-ar fi dat bani singur. Din poziţia de preşedinte al CJ Călăraşi, Răducu Filipescu ar fi semnat alocarea a peste un milion de lei, în 2009 şi 2010, către două firme, pe care tot el le conducea. Este vorba despre  SC EcoAqua SA şi SC Ecomanagement Salubris SA, înfiinţate ca două asociaţii de dezvoltare intracomunitară, persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publică. Ele aveau ca scop  reabilitarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare şi de colectare a deşeurilor reziduale din tot judeţul. „Filipescu Răducu-George a votat şi semnat Hotărârile Consiliului Judeţean Călăraşi nr. 32/2009 şi nr. 25/2010 privind aprobarea bugetului Judeţului Călăraşi pe anul 2009, respectiv pe anul 2010. Prin intermediul celor două hotărâri, a fost aprobată şi alocată suma totală de 1.045.000 lei către cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, EcoAqua şi Ecomanagement Salubris în cadrul cărora Filipescu Răducu-George deţine calitatea de preşedinte şi funcţia de preşedintele al Consiliului Director”, se arăta în comunicatul ANI de la vremea respectivă.

Nu crede în regionalizarea USL

Preşedintele CJ Călăraşi e sceptic când vine vorba de regionalizare şi spune că aceasta nu va avea loc mai devreme de 1 ianuarie 2015. „Mai devreme de 1 ianuarie 2015 nu o să fie nici o regionalizare, iar părerea mea e că nu o să fie nimic. Eu cred că se va face începând cu mai 2016, se va sări şi peste 2015, că va fi foarte complicat să creezi conducerea, dar nu este imposibil să o faci prin rotaţie. Banul european vine, fie că ai sau nu regiune”, declara Răducu Filipescu pentru presa locală. El a identificat şi eventuale probleme în legătură cu cei care urmează să conducă regiunile. „Acum ne întrebăm cine, cum se alege preşedintele de regiune. Nu poate să fie numit, că atunci nu ar fi preşedinte regional, ci guvernator. În al doilea rând, dacă îl alegi dintre consilierii judeţeni sau preşednţii de consilii judeţene şi se votează, iese un carambol, pentru că nu există nici o obiectivitate în treaba aceasta. O variantă convenabilă ar fi aceea de a lua preşedinţia regiunii prin rotaţie, cum este şi la ora actuală preşedintele Consiliului Regional de Dezvoltare”, a explicat şeful CJ Călăraşi.

Agenţia Naţională de Integritate a sesizat procurorii: Răducu George Filipescu riscă 5 ani de puşcărie

Decizie dură a inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate. În baza procedurilor de evaluare, această instituţie a constatat că sunt indicii referitoare la săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Infracţiunile sunt puse în seama preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu.

Ecoaqua, Ecomanagement Salubris, Domicon Internaţional

Evaluările făcute de Agenţia Naţională de Integritate au demarat la data de 20 iulie 2011, în urma acestora constatându-se că Răducu George Filipescu a participat la vot şi a semnat hotărârile de aprobare a bugetelor judeţului Călăraşi, pentru anul 2009 şi pentru anul 2010. Prin intermediul acestora, a fost alocată suma de 1.045.000 lei către cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, respectiv Ecoaqua şi Ecomanagement Salubris, în cadrul cărora Răducu George Filipescu deţine calitatea de preşedinte şi, respectiv, funcţia de preşedinte al Consiliului Director. În fapt, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu, confirmă, în declaraţia de interese, că deţine calitatea de preşedinte la cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, însă specifică faptul că îndeplineşte această calitate fără a fi retribuit. Totodată, Răducu George Filipescu figurează şi ca asociat, cu o cotă de 25 la sută din profit şi pierderi, în cadrul firmei Domicon Internaţional SRL,cu sediul în Călăraşi, strada Pompieri, nr. 41. Ca asociaţi, în cadrul acestei firme, mai figurează: Dobre Aurel, cunoscut drept omul de casă al preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Mitea Aurel, Constantin Florian şi Dragnea Radu. Firma este înfiinţată în 2005, are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare, iar la sfârşitul anului 2010 avea 12 angajaţi. Tot în acest an, la o cifră de afaceri de 581.256 lei, Domicon Internaţional SRL a raportat un profit brut de doar 1.423 lei.

Scurtă biografie

Răducu George Filipescu este posesorul unei averi de invidiat. Deţine două terenuri extravilane, în suprafaţă totală de 15 hectare, obţinute prin cumpărare sau moştenite, dar şi alte 3 terenuri intravilane, în suprafaţă de 2,685 hectare. Deţine două case de locuit, una amenajată tip vilă, în Călăraşi, construită în regie proprie în 1994, în suprafaţă de 88 mp, o altă casă de 102 mp, din carte deţine jumătate, cu titlu de moştenire, dar şi un apartament în Bucureşti, în suprafaţă de 55 mp. Posedă un autoturism Daewoo Cielo, cumpărat în 1996, dar şi un Volkswagen Golf, din 2007. Deţine bunuri sub formă de metale preţioase în sumă estimativă de 80.000 lei. Ca venituri, Răducu George Filipescu raportează salarii de 53.407 lei anual, 24.000 lei reprezentând veniturile soţiei, aceasta figurând ca angajată, în funcţia de director, la firma Domicon Internaţional SRL, dar şi venituri agricole de 5.200 lei. Este preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi aflat la al doilea mandat consecutiv, ales pe listele Partidului Naţional Liberal, în cadrul acestuia îndeplinind funcţia de vicepreşedinte. Este, totodată, preşedintele Organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Liberal. Până la accederea în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu a activat în următoarele unităţi economice, acesta fiind de profesie inginer metalurg: Combinatul Siderurgic Călăraşi, Intreprinderea Judeţeană de Transport Local, Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă Călăraşi şi la Astra Asigurări, firmă deţinută de Dinu Patriciu. Este membru al Comisiei de Politici Sociale şi Sănătate Publică a Adunării Regiunilor Europene, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România şi membru titular al Comisiei pentru politici de coeziune teritorială a Comitetului Regiunilor.

Ce reprezintă Ecoaqua şi Ecomanagement Salubris

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecomanagement Salubris este o asociere la nivelul judeţului Călăraşi, între Consiliul Judeţean Călăraşi şi 55 de unităţi teritorial-administrative, care are drept scop implementarea ăroiectului “Sistemul integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Călăraşi”, cu o finanţare europeană de circa 35 de milioane de euro şi care prevede amenajarea unei gropi ecologice pe raza comunei Ciocăneşti. În contractul de asociere, votat de Consiliul Judeţean Călăraşi, se prevede, la propunerea primarului municipiului Olteniţa, Costinel Milescu, şi alocarea de fonduri din cadrul Consiliului Judeţean Călăraşi, anual, unităţilor teritorail-administrative, fonduri aferente cofinanţărilor şi cheltuielilor neeligibile. S.C. Ecoaqua S.A. a fost înfiinţată în anul 2004, ca operator de apă şi canalizare, pentru judeţul Călăraşi. Este o societate pe acţiuni, deţinută de autorităţile locale din Călăraşi, Olteniţa, Lehliu-Gară, Budeşti şi Urziceni, judeţul Ialomiţa. Are următoarea structură a capitalului social: Consiliul Judeţean Călăraşi – 150.510 lei – 34,8%; Consiliul Local Călăraşi – 108.990 lei – 25,2%; Consiliul Local Olteniţa – 70.930 lei – 16,4%; Consiliul Local Urziceni – 70.930 lei – 16,4%; Consiliul Local Budeşti – 20.760 lei – 4,8%; Consiliul Local Lehliu-Gară – 10.380 lei – 2,4%.

Prejudiciu de 1.045.000 lei contra intereselor publice

Agenţia Naţională de Integritate arată că, în timpul exercitării celui de-al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, au fost înfiinţate, prin hotărâri, două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publică, în speţă Ecoaqua şi Ecomanagement Salubris, având drept scop finanţarea, organizarea şi reabilitarea serviciilor de utilitate publică de alimentare cu apă şi canalizare şi de colectare a deşeurilor reziduale, la nivelul judeţului Călăraşi. La SC Ecoaqua SA, consiliul Judeţean Călăraşi, prin Răducu George Filipescu, este acţionar principal. Prin intermediul hotărârilor nr. 32/2009 şi 25/2010, privind aprobarea bugetului judeţului Călăraşi pe anul 2009, respectiv 2010, a fost aprobată şi alocată suma de 1.045.000 lei, către cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în cadrul cărora preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi deţine calitatea de preşedinte şi, respectiv, preşedinte al Consiliului director. Din aceste motive, Agenţia Naţională de Integritate a dispus sesizarea organelor judiciare competente cu privire la posibila săvârşire a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiuni reţinute în sarcina preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi.