Una dintre probele DNA în cazul senatoarei Doina Tudor este o agendă care a aparţinut milionarului Ilie Carabulea, patronul Carpatica Asig. Acesta îşi nota meticulos în acest document fiecare cadou, băuturi fine sau produse alimentare, pe care le-ar fi dat unor demnitari.
Senatoarea Doina Tudor, reţinută joi de procurorii anticorupţie, va fi prezentată vineri magistraţilor Curţii Supreme cu propunerea de arestare preventivă. Tudor este acuzată de complicitate la luare de mită. Cel care a denunţat că ar fi dat mită o 500.000 de euro este milionarul Ilie Carabulea. Interesul lui era să muşamalizeze rezultatul unui control al CSA la Carpatica Asig, lucru care s-a şi întâmplat. Banii ar fi trebuit să ajungă la Daniel Tudor – care era preşedinte al CSA, ulterior vicepreşedinte al Autoritatea de Supraveghere Fiscală (ASF). Pentru acest lucru, milionarul ar fi apelat la relaţiile secretarului general al Senatului, Ovidiu Marian, fost senator PDL în legislatura 2008-2012. „În realitate mi-am oprit pentru mine suma de 200.000 euro, iar numiţilor Tudor George-Daniel şi Tudor Doina le-am dat suma de 300.000 euro”, a mărturisit Marian. Fostul senator îl ştia pe Tudor prin prisma funcţiei pe care o deţinuse, fusese preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat. Agenda, fotografiată de DNA
Potrivit unor surse judiciare, un martor cu identitate protejată în acest dosar a depus la DNA o agendă care ar fi aparţinut lui Ilie Carabulea. Pe această agendă era trecut faptul că i-ar fi oferit diverse bunuri cu titlu de mită lui Ovidiu Marian. Martorul a povestit că fostul senator l-ar fi sunat insistent pe Ilie Crabulea, care a reacţionat într-o zi. „Individul acesta Ovidiu Marian nu-i mai ajunge cât îi dau şi vrea să mă jecmănească iar”, ar fi strigat Carabulea. Procurorii DNA au fotografiat întreaga agendă a lui Ilie Carabulea, iar din această probă rezultă că printre beneficiarii diverselor cadouri făcute de acesta, constând în produse alcoolice şi alimentare, erau oameni politici sau funcţionari publici, între care figurează şi Marian Ovidiu. Acuzat în dosarul ASF- Carpatica Ilie Carabulea aşteaptă săptămâna viitoare sentinţa în dosarul în care este acuzat de mai multe infracţiuni. Milionarul, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată, în aprilie 2014, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă (două infracţiuni), dare de mită (două infracţiuni), folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată (trei acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, a anunţ Direcţia Naţională Anticorupţie. Printre complici săi dn acet dosar nume celebre: Dan radu Ruşanu- fost preşedinte ASF, Dan odobescu- cumnatul lui Adrian Năstase, sau Laura Chiţoiu, soţia lui Daniel Bogdan Chiţoiu- fost ministru de Finanţe. Agenda a devenit o modă Cazul lui Ilie Carabulea care ţinea evidenţa cadourilor pe o agendă nu este unul singular în activitatea DNA. Mai mulţi demnitari, magistraţi sau afacerişti de top au făcut greşeli copilăreşti atunci când dădeau sau primeau şpagă, sau când puneau la cale tunuri financiare. Gafele acestora au ajuns probe-cheie în ancheta procurorilor DNA.
Jurnalul Prinţului: “Meeting Hrebe la Hilton” Cel mai recent caz este cel al afaceristului Gheorghe Paltin-Sturdza, cel care voia să retrocedeze fraudulos aproximativ 40.000 de hectare de pădure, cu ajutorul deputaţilor PSD Ioan Adam şi Viorel Hrebenciuc. Prejudiciul adus Romsilva: 300 de milioane de euro. În timpul percheziţiilor, procurorii au descoperit acasă o agendă în care Paltin-Sturdza nota ce discuta cu parlamentarii: “Meeting Hrebe la Hilton. Promisiunile par serioase”. Pe 20 aprilie 2013, de la un restaurant din Braşov, Paltin Gheorghe Sturdza a cosemnat: “La ”Romantic” cu Adamii si Mirela Discutat strategii. Vom face contractul cu Bengescu (unul dintre intermediarii afacerii n.r.)”. In 21 aprilie, de data aceasta la un hotel din Bucuresti, Sturdza s-a intalnit din nou cu Viorel Hrebenciuc şi a notat in agenda: “Vorbit cu Hrebe la hotel….Ok”. Cateva ore mai tarziu, la cina, Sturdza a consemnat: “La masa, acasă cu Adamii cu Mirela, discutat şi redactat contract Bengescu”. Cateva luni mai tarziu, in 13 iunie 2013, Paltin Georghe Sturdza a avut o întâlnire cu Viorel Hrebenciuc, Prodan Victor Adrian şi Bengescu Dan Costin, notându-şi în agenda că „s-a căzut la o înţelegere”. Acest dosar este pe rolul Curţii Supreme. Stick-ul lui Penescu: „Protocol Consiliul jud.Argeş” Cazul lui Paltin-Sturdza este identic cu cel al lui Gheorghe Penescu, patronul magazinelor Pic, cel care îşi nota cu minuţiozitate pe un stick de memorie toate şpăgile. Atunci când au găsit stick-ul, procurorii DNA au rămas suprinşi să găsească o contabilitate paralelelă ţinută de afacerist. Astfel, Penescu nota pe data de 14.04.2006: „Protocol Consiliul jud.Argeş”- 2.838,15 lei. Era de fapt mită în cadouri pentru preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, pentru a primi contracte de la CJ Argeş.
Pe 18.12.2006, a fost consemnată suma de 28.000 lei ca fiind dată cu titlu de „protocol CCA”. Era de fapt mită pentru Constantin Gheorghe, fostul şef al Comisieie Centrale a Arbitrilor, pentru a favoriza echipa de fotbal din Piteşti. În acest caz, fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Arges Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la 7 ani si 8 luni de inchisoare, iar Cornel Penescu, actionar majoritar al SC PIC SA Pitesti la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu executare Comisioanele lui Uioreanu, agenda electronică Un caz similar s-a întâmplat şi în dosarul lui Horea Uioreanu, şeful CJ Cluj. Consilierul politicianului, Răzvan Pop , ţinea în calculatorul lui o agendă în care apar toţi banii pe care i-a încasat de la diverşi oameni de afaceri şi sponsori. De asemenea, în agenda găsită în calculatorul lui Răzvan Pop sunt trecute şi toate cheltuielile pe care le-a făcut Horea Uioreanu. În catastiful şefului de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj sunt trecute toate „intrările”, „ieşirile” şi sursele banilor, dar şi comisioanele care se încasau la atribuirea contractelor publice. Dosarul este pe rolulul Tribunalului Cluj. Însemnările din penitenciar Nu doar în cazurile de corupţie se întâlneşte o astfel de agendă. Numele a zeci de oameni de afaceri care au luat bani cu camătă de la interlopii din clanul Cămătarilor au fost găsite între coperţile agendei lui Sile Cămătaru. Agenda aa fost ridicată cu ocazia percheziţiei din data de 13 decemrbie 2012, efectuată în celula unde se afla încarcerat Vasile Balint, zis "Sile Cămătaru”. Cum arătau însemnările interlopului din agenda buclucaşă BEINUR - 20.03.2010 – 26.000 E cu un T.V.A. de 10% BEINUR – 20.04.2010 – 29.000 E cu un T.V.A. de 10%": "BENI 20.11.2011 + 65.000 EURO CU UN T.V.A. DE 10% PE LUNĂ": "Beni dată scadentă 20.07.2010 la suma de 30.000 E. Beni pe 20.08.2010 - T.V.A. şi pe urmă a fost arestat şi a rămas restant s-a adunat 75.000 E din care a achitat o dată 5000E în septembrie şi în octombrie 3000 E = restant 67.000 E. Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe 12 februarie pe fraţii Cămătaru la pedepse cu executare în dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de violenţă, Nuţu Cămătaru primind 5 ani şi 5 luni de închisoare, în timp ce Sile Cămătaru a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani. Sentinţa poate fi atacată la Curtea Supremă.
În timp ce România se afundă în scandaluri politice, Rusia începe să pompeze banii la București în diverse operațiuni speciale. Băieții lui Putin au demarat investiția într-o platformă extinsă de presă sub numele de Vocea Rusiei.
În paralel, sub nasul Autorității de Supraveghere Financiară – ASF, rușii se pregătesc să investească masiv în piața asigurărilor din România. ASF este o instituție lovită de scandaluri de corupție ce au culminat cu arestarea lui Dan Radu Rușanu; teoretic, ASF, ar trebui să reglementeze piața bursieră, piața companiilor de asigurări și sistemul de pensii private. În realitate, ASF este supusă jocurilor politice.
O să vă dezvălui azi detaliile unei afaceri ce miroase a corupție, în centrul căreia se află compania de asigurări Carpatica; acționarul principal al companiei, omul de afaceri Ilie Carabulea, a fost arestat de două ori deja pentru dare de mită. În acest moment, Ilie Carabulea negociază cu o companie austriacă vânzarea Carpatica către un grup de afaceriști din Moscova. Rușii vor să preia compania pentru a intra pe piața europeană, dar solicită ca tranzacția să fie anonimă. Cei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară sunt obligați să avizeze această tranzacție.
La prima vedere nu ar fi nicio problemă, însă Carpatica este o bombă cu ceas, este o companie aflată în pragul falimentului, care, dacă ar da faliment ar pune în genunchi piața asigurărilor din România. Carpatica este societatea care a eliberat în piață cele mai multe polițe RCA – polițe de asigurare obligatorii pentru mașini. Falimentul Carpatica ar afecta câteva milioane de români. Cei de la ASF cunosc situația financiară reală a companiei Carpatica, dar de frica opiniei publice și a scandalurilor mușamalizează acest dosar. Carpatica are nevoie de 100 de milioane de euro pentru a-și capitaliza operațiunile. Adică, pentru a putea să plătească în continuare polițele de asigurări către români, Ilie Carabulea trebuie să facă rost de 100 de milioane de euro sau să vândă compania afaceriștilor din Rusia.
Așadar, suntem în pragul unui nou scandal financiar de proporții, asta dupa intrarea în administrare specială a companiei ASTRA, celălalt asigurator important de pe piața românească.
La Astra, pe același tipar oarecum, omul de afaceri Dan Adamescu este acuzat că a devalizat asiguratorul Astra cu câteva sute de milioane de euro. În acest moment, reprezentanții autorității de supraveghere financiară- ASF pot să salveze compania Carpatica de la faliment dacă declanșează o procedură de administrare specială- prin această procedură specială firmele și oamenii asigurați de Carpatica vor putea fi protejați. Însă, afaceristul Ilie Carabulea forțează vânzarea companiei către grupurile din Rusia. În acest sens, Carabulea a desemnat-o ca și director la Carpatica pe controversata Angela Toncescu, fosta șefă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Angela Toncescu are sarcina să-i convingă pe membri ASF că societatea Carpatica poate fi vânduta rușilor, deși situația ei financiară este extrem de proastă. Toncescu se bazează pe relațiile pe care le are în interiorul ASF, relații care o pot ajuta să stopeze intrarea Carpatica în procedura specială de administrare.
Aceste jocuri de culise pe mize de milioane de euro se fac atât la ASF cât și pe holurile Parlamentului României. Asta în ciuda faptului că procurorii DNA au făcut arestări grele în cadrul companiei Carpatica și la ASF. În 2013, procurorii l-au arestat pe Marian Mîrzac, membru în conducerea autorității de supraveghere – ASF după ce acesta a luat șpagă un autoturism Audi tocmai de la patronul Carpatica Ilie Carbulea. Carabulea îi plătea lui Mîrzac protecția împotriva controalelor de la ASF. Încă de atunci, cei de la ASF știau că societatea Carpatica este devalizată și nu are rezerve suficiente de bani pentru a plăti daunele. În dosar a fost arestat și Carabulea și pus sub învinuire directorul Mustățea de la Carpatica. Un alt protector al lui Ilie Carabulea era senatorul Șerban Mihăilescu – zis Miky Șpagă, cel care a recomandat-o de fapt pe Angela Toncescu să preia Carpatica.
Această afacere urâtă va exploda la autoritatea de supraveghere ASF, zguduind încă o dată piața financiară din România, o piață putrezită de interese și hoții halucinante. Zilele următoare aflăm povestea FALIMENTĂRII companiei de asigurari ASTRA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu