Redacţia PSnews.ro vă prezintă, miercuri, o nouă ediţie a seriei „Dosar de candidat”. Dacă, până acum, am relatat despre diverşi aspiranţi (posibili sau stabiliţi) la fotolii de primari, aspiranţi provenind din principalele partide parlamentare, de data aceasta este vorba despre Nicuşor Daniel Dan, un fost independent, un fost component al aşa-numitei „societăţi civile”, actual membru al unui partid mic şi nou-apărut.
Civil-civil, dar până unde?
Ghilimelele de la „societatea civilă” îşi au rostul lor, având în vedere, că, de când a intrat în atenţia publică şi până acum, Nicuşor Dan a trecut de la stadiul de simplu activist la cel de politician. Pe 2 decembrie, Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), partidul ONG-istului Nicuşor Dan, a dobândit personalitate juridică, în baza hotărârii Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa a dispus înregistrarea partidului în registrul special al Tribunalului Bucureşti, anunţă site-ul USB.
Între timp, Dan a participat la consultările organizate de către preşedintele Klaus Iohannis cu societatea civilă. Partea ciudată a acestor consultări a fost însuşi Nicuşor Dan: depusese deja actele pentru transformarea USB din organizaţie non-guvernamentală în partid. Aşadar, omul se afla între barca activiştilor ONG-işti şi cea a oamenilor politici, fapt ce nu a trecut neobservat în presă. Iohannis, în schimb, a tăcut, dar a vorbit consilierul prezidenţial Andrei Muraru: selecţia a fost una subiectivă, potrivit romanialibera.ro.
CV-ul? Ia-l de unde nu-i!
Pentru simplul fapt că acum, în decembrie 2015, nu există niciunde pe Internet vreun CV al lui Nicuşor Dan, ne vedem nevoiţi să reconstituim trecutul lui Nicuşor Dan din fragmente.
Astfel, pe site-ul Uniunii „Salvaţi Bucureştiul”, proaspătul om politic se prezintă:
„Nascut in 1969 la Fagaras. Liceul Radu Negru Fagaras 1984-1988, cu doua premii I la Olimpiada Internationala de Matematica. Studii in matematica la Universitatea Bucuresti, Universitatea Paris 11, Universitatea Paris 13 si Ecole Normale Superieure Paris. Doctor in matematica 1998 (Universitatea Paris 13). Cercetator la Institutul de Matematica al Academiei Romane. Organizator, prin Asociatia Tineri pentru Actiune Civica, al Forumurilor Tinerilor Români cu Studii în Străinătate, în 2000 și în 2002. Membru fondator si director executiv al Scolii Normale Superioare Bucuresti, universitate de elita in stiintele exacte. Initiatorul si presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, din 2008”.
Despre această Şcoală Normală Superioară aflăm dintr-un articol al adevarul.ro ce datează din 2010, dar unde nu este menţionat numele lui Nicuşor Dan:
„La Şcoala Normală Superioară din Bucureşti (SNSB) vin studenţii cu rezultate foarte bune la învăţătură, pentru a urma masterate în matematică, informatică sau biochimie. Ei se pregătesc pentru ca mai târziu să se poată înscrie la doctorate excepţionale, oriunde în lume. (…) Instituţia de învăţământ funcţionează pe lângă două centre de cercetare ale Academiei Române: Institutul de Biochimie şi Institutul de Matematică «Simion Stoilow» şi este un soi de hibrid între stat şi privat. De la stat vin unii profesori, cei români, iar de la privat şcoala primeşte nişte minime sponsorizări”.
Haideţi să-l privim pe Nicuşor Dan la vârsta olimpiadelor, aşa cum se poate vedea peFacebook, într-un extras din Almanahul Copiilor 1988:
Spre deosebire de alţi ONG-işti, care se axează – cel puţin la debut – pe acţiuni controversate, pentru expunere mediatică, iar apoi stau cu geana pe tot felul de granturi, Nicuşor Dan a început cuminte, cu un demers decent, chiar dacă utopic de la o poştă. Este vorba despre Asociaţia „Tinerii pentru Acţiune Civică” (ATAC), un ONG care a activat între 1998 şi 2002. Conform site-ului personal al lui Dan (neactualizat, din păcate, după alegerile locale din 2012), asociaţia încerca să adune 1.000 de oameni „care să se coalizeze într-o structură şi să afirme: «noi vom schimba România!»”.
„Credeam într-o generaţie care să îşi ia, în sfârşit, soarta în mâini. Credeam că istoria poate fi determinată printr-un efort comun de voinţă şi nu se reduce la a fi rezultatul fluxurilor de capital. Privit retrospectiv (pleonasmul îi aparţine lui Nicuşor Dan – n.r.), acesta a fost cel mai mare eşec”, povesteşte activistul.
Asociaţia/Uniunea „Salvaţi Bucureştiul”
Înfiinţată în 2006 de către Nicuşor Dan, asociaţia „a apărut ca reacţie la agresiunea nesimţită asupra Bucureştiului din ultimii ani: demolarea a mii de case cu valoare de patrimoniu, construcţia a mii de imobile nepotrivite în zonele protejate, dispariţia a mai mult de jumătate din spaţiile verzi”, se arată pe site-ul politicianului.
Asociația a câștigat zeci de procese (30 până în iunie 2013, conform romaniacurata.ro) cu autoritățile locale din București. Printre succesele ASB, sunt de menţionat: anularea construcției unui „Aqua Parc” pe 7 hectare în Parcul Tineretului, salvarea de la demolare a unor clădiri de patrimoniu de pe Șoseaua Kiseleff și anularea unui proiect care ar fi construit o clădire de birouri în cadrul Palatului Știrbei pe Calea Victoriei. Totuşi, deşi ONG-ul lui Nicuşor Dan a obţinut în instanţă anularea deciziei de demolare a Halei Matache, aceasta a fost pusă la pământ în 2013. De asemenea, asociația a reușit să facă, în 2009, câteva schimbări la Legea urbanismului. Totuşi, în afară de Hala Matache, alt eşec l-a reprezentat Hotelul Marna, clădire interbelică în stilul art deco, demolată în 2011, potrivitlexpress.fr.
Pe 1 iunie 2015, a fost lansată Uniunea „Salvaţi Bucureştiul”, între timp ieşită de sub ciocanul judecătorului având formă de partid.
Nu vă plictisim cu descrierea care se găseşte pe site-ul USB, o descriere care merge pe ideea generală „să fie bine, să nu fie rău”. Ceea ce vrem să scoatem în evidenţă sunt unele părţi din programul partidului (pe lângă aspecte previzibile, precum lupta anticorupţie, încurajarea educaţiei, a sănătăţii, ecologismul etc.):
– reducerea numarului de semnaturi necesare propunerii candidaturilor la toate tipurile de alegeri
– permiterea existentei partidelor locale la nivelul localitatilor, prin conditionarea existentei partidului local de prezentarea de candidaturi exclusiv in localitate
– alegerea primarilor si a presedintilor de consilii judetene din doua tururi de scrutin
– transpunerea pe Internet a sistemului de plăţi şi al celui de informaţii publice ale Primăriei Capitalei;
– un raport liceu / scoli profesionale in acord cu necesarul pietei muncii; cadru legislativ prietenos care sa permita colaborarea intre scolile profesionale si companiile interesate
– evaluarea independenta, internationala, a cadrelor universitare si a universitatilor
– stabilirea numarului de locuri gratuite la universitatile de stat in functie de necesarul pietei muncii; cadru legislativ prietenos care sa permita colaborarea intre universitati si companiile interesate
– respectarea bugetului pentru educatie de 6% din Produsul Intern Brut;
– marirea ponderii bugetului pentru salariile medicilor in cadrul bugetului sanatatii, pentru reducerea fenomenului de migratie a medicilor.
Nicuşor Dan se învinge singur, cu propriile arme, via Mădălina Manole
Echipa lui Dan este destul de prezentabilă:
– un profesor de arhitectură (Ioan Miloş), care a obţinut, împreună cu alţii, premiul I la concursul pentru amenajarea Centrului Civic Braşov;
– o economistă (Alina Horotan Vernon), care a lucrat la două companii de audit din Big Four (topul celor mai mari patru astfel de firme la nivel mondial): KPMG şi PwC;
– un specialist în comunicare (Dan Podaru), care se laudă cu un volum de poezii („Aproape dragoste”, din 2011). Dacă vreţi să râdeţi sau să vă pătrundeţi de sensibilitatea eului liric, găsiţi aici o posibilă mostră.
Pe al patrulea membru al echipei l-am păstrat la finalul enumerării, „pour la bonne bouche”: Argentina Traicu.
„Nascuta in 1972, a absolvit Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Sectia Franceza – Romana, a Universitatii Bucuresti, in 1995. Cu peste 17 ani de experienta in domeniul comunicarii, si-a inceput cariera in 1995, in presa scrisa, ca redactor de stiri. De-a lungul timpului a ocupat functii de redactor-sef adjunct, redactor-sef sau director general adjunct, in cadrul Agentiei Nationale de Presa. Din 2013 si-a orientat activitatea in domeniul Relatiilor Publice si comunicarii strategice pentru companii, dezvoltand in cadrul Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti o serie de proiecte pentru mediul de afaceri local. In prezent, este comunicator pentru un important cabinet de avocatura de business din Romania”. Aşa sună descrierea Argentinei Traicu de pe portalul USB.
A se observa că USB-ista a scris: „în cadrul Agenţiei Naţionale de Presă”, nu „în cadrul Agerpres”, probabil pentru ca Google să nu indexeze această prezentare pe aceeaşi pagină de rezultate care trimit spre scandalul care a făcut-o cunoscută pe Traicu în lumea mediatică – un fel de scenariu al filmului „Shattered Glass”, dar cu mult mai puţină subtilitate.
În iulie 2010, s-a sinucis cântăreaţa Mădălina Manole. La scurt timp după aceea, Agerpres a publicat un material prezentat drept ultimul interviu acordat agenţiei de către artistă. Argentina Traicu (şi atunci, şi acum director general adjunct al Agerpres) a văzut articolul (scris de altcineva) şi l-a şters de pe flux, fără, însă, să publice vreo erată. Motivul?„Materialul a stat puţin”, relatează paginademedia.ro.
Să ne întoarcem la Nicuşor Dan. Ce spune primul punct din programul partidului?
„USB militeaza pentru o asezare a ierarhiilor in societatea romaneasca pe criteriile moralitatii si competentei. Membrii USB vor fi persoane a caror moralitate nu poate fi pusa la indoiala, care activeaza in vederea realizarii interesului public. USB va propune pentru pozitii publice doar persoane ale caror competente corespund respectivelor pozitii”.
Nu că vreau să spun, dar vreau să zic: să fie primit!
Cam aceasta este ideea exprimată de Nicuşor Dan pe 8 septembrie 2015, într-un interviu acordat adevarul.ro. Cu alte cuvinte: se erijează el într-un candidat altfel decât ceilalţi, dar, la o adică, n-ar da cu piciorul unui partid învechit în rele, dacă e vorba ca acel partid să-l sprijine până la ciolan.
„Nu mă aştept să vină partide să spune că susţine cadidatul Nicuşor Dan din alt partid. Pe un program vom lua o soluţie rezonabilă. Una e să pierzi patru ani din viaţă pe lângă primărie şi alta e să faci parte din primărie. Vom negocia cu unele partide în cazul în care se va respecta programul propus. Partidele nu cred că-şi mai permit să vină cu oamenii din consilii. Este o corupţie generalizată şi consilierii trimişi de partide ştiu ce se întâmplă acolo”, a spus Dan.
Întrebat în legătură cu o eventuală susţinere din partea PSD, activistul (instanţa încă nu-l făcuse politician) a răspuns: „Pentu susţinere o să spun: «mulţumesc». De ce n-aş spune asta? E un scenariu ipotetic, e o manifestare de voinţă a unui partid de a susţine un candidat. Nu pot să-i fac să nu mă susţină. Din politeţe, o să spun: «mulţumesc»”.
Nu am cârcoti pe acest subiect dacă, la doar 8 zile după afirmaţiile citate mai sus, activistul-politician nu ar fi distribuit pe Facebook o imagine în care efectiv le urează un bicolor„#HAISICTIR” PSD-ului şi PNL-ului, după blatul celor două partide pentru propulsarea UNPR-istului Ştefănel Marin în funcţia de primar general interimar:
De unde bani? Toate drumurile duc la Soros?
La începutul lunii noiembrie, l-am contactat pe Nicuşor Dan, rugându-l să ne vorbească despre finanţarea de care beneficiază entitatea pe care o conduce.
„Sunt între 10 şi 15 persoane, cu sume între 50 şi 4.500 de lei”, a afirmat Nicuşor Dan, care a evitat să menţioneze vreun nume, explicând că, deocamdată, nu are acceptul în acest sens:„Nu am acceptul lor să le dau, dar cel puţin sumele le vor face publice, cum am făcut şi în 2012”.
De asemenea, activistul a subliniat că niciunul dintre susţinătorii săi financiar nu este demnitar.
„Niciunul dintre ei nu e demnitar; în rest, sunt oameni normali. Lucrează în companii, sunt arhitecţi, avocaţi, deci profesiuni liberale”, a spus Dan.
Nu în ultimul rând, posibilul candidat la Primăria Bucureştilor a dat asigurări că nu are vreo legătură cu Elena Udrea ori cu fostul PDL, aşa cum a fost acuzat în campania din 2012, din cauza suprapunerii unor puncte din programele celor doi politicieni.
„N-am avut niciun fel de legătură cu PDL-ul de atunci, ba chiar am făcut plângere penală împotriva PDL. Cu 3 zile înainte de campanie, au distribuit un ziar care se numea «Salvaţi Bucureştiul», fără niciun acord din partea mea. Elena Udrea nu a candidat în 2012 (ci Silviu Prigoană); oricum, nu am avut niciun fel de legătură. Eu am făcut o conferinţă de presă atunci, în care am criticat programele lui Oprescu şi Prigoană. La Prigoană, cel mai penibil era că spunea, în programul lui electoral, că toate cele 7 primării vor păstra contractele cu firmele de salubritate, printre care se număra şi firma lui”, a încheiat Nicuşor Dan.
Dar omul, cât trăieşte, învaţă. Aşa şi noi: am învăţat să iscodim din site în site şi am găsit două proiecte pentru care Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul” a obţinut finanţare de la Fondul ONG în România. Finanţările nu sunt datate, dar câteva portaluri de ştiri le plasează în perioada 2013-2014.
Redăm mai jos descrierile complete ale celor două proiecte (în ordinea apariţiei la căutări pe site-ul fondong.fdsc.ro).
„INSTRUMENTE PENTRU ACCESUL LA JUSTITIE AL ONG-URILOR
Proiect realizat de: ASOCIATIA SALVATI BUCURESTIUL
Nr. contract: RO2013_C1.3_23
Finantare: 60,646.00 EUR
Buget: 67,390.00 EUR
Judet: BUCURESTI
Oras: BUCURESTI
DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul Asociatiei Salvati Bucurestiul „Instrumente pentru accesul la justitie al ONG-urilor” raspunde problemelor de dezvoltare urbana, constructii, protejarea patrimoniului si protectia mediului cauzate de lipsa de transparenta a autoritatilor (deci lipsa participarii publice), rata mare de decizii ilegale ale autoritatilor si ineficienta institutiilor de control. In sprijinul participarii publice si a acesului la justitie in aceste domenii: va fi elaborat un ghid pentru aceste activitati, va functiona un Call center on-line si 3 Centre de resurse locale, 40 de activisti vor fi formati in 3 traininguri, 10 ONG-uri vor fi indrumate in a desfasura aceasta activitate, va fi realizat un volum de practica judiciara. ONG-urile participante la proiect vor realiza un raport al functionarii institutiilor si vor constitui o coalitie. Solicitantul si partenerii locali vor fi formati in fundraising si vor desfasura cate o campanie de fundraising. Proiectul are o campanie de promovare intensa”.
***
Al doilea (http://fondong.fdsc.ro/proiect-finantat-136):
„PARTICIPARE PUBLICA SI ACTIUNE JURIDICA PENTRU DECIZII DE MEDIU MAI BUNE IN BUCURESTI
Proiect realizat de: ASOCIATIA SALVATI BUCURESTIUL
In parteneriat cu: FUNDATIA CENTRUL DE RESURSE PENTRU PARTICIPARE PUBLICA
Nr. contract: RO2013_C3_024
Finantare: 61,576.20 EUR
Buget: 68,416.20 EUR
Judet: BUCURESTI
Oras: BUCURESTI”
Spre deosebire de Nicuşor Dan, Fundaţia Centrul de Resurse pentru Participare Publică (partener în al doilea proiect de mai sus) îşi menţionează detaliat finanţatorii – aici:http://www.ce-re.ro/finantatori0. Printre ei, se numără Camera Deputaţilor, ambasada SUA şi cea a Franţei, Comisia Europeană şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă (ONG-ul fondat în 1993 de către miliardarul internaţional George Soros, apostol al democraţiei capitaliste în Europa de Est).
Cum stătea Nicuşor Dan cu banii în campania din 2012. Împrumut de la un viitor ministru „tehnocrat”
Nu era vreun nabab Nicuşor Dan. Patru bucureşteni, dintre care trei patroni de firme, şi o profesoară de matematică din Paris, cu cetăţenie româno-franceză, au contribuit cu fonduri la campania de strângere de semnături iniţiată de candidatul – pe atunci – independent, aspirant la postul de primar general. Potrivit declaraţiei de avere (indisponibilă acum, în decembrie 2015, dar citată de b365.ro în 2012), Nicuşor Dan a încasat, în total, 2.500 euro şi 27.900 lei, de la cele cinci persoane. Totuşi, aceste sume nu erau suficiente pentru asigurarea campaniei electorale, iar Nicuşor Dan a făcut apel la cei care se regăsesc în principiile lui, ca să-l sprijine.
Patronul unei firme de IT, fosta prietenă a lui Nicuşor Dan, care lucrează ca profesor de matematică la Paris, asociatul unei firme care se ocupă cu comerţul online în România şi Statele Unite ale Americii, patronul unui fond de investiţii şi un angajat al Ministerului de Interne, detaşat în Kosovo, au făcut donaţii de minimum 500 euro pentru campania electorală a preşedintelui Asociaţiei ”Salvaţi Bucureştiul”. ”Am mai primit mai multe donaţii, începând de la 5 lei, prin bancă şi teledon, pentru campania de strângere de semnături. Legea mă obligă să menţionez în declaraţia de avere numele celor care au făcut donaţii mai mari de 500 de euro. Suma totală pe care am strâns-o pentru campania electorală, din donaţii, este de circa 20.000 euro”, a declarat Nicuşor Dan pentru b365.ro, care a decis să îi respecte cererea de a nu da publicităţii numele donatorilor.
Cu un salariu de cercetător care abia depăşeşte lunar venitul mediu net încasat de bucureşteni, Nicuşor Dan nu deţinea, în 2012, nici măcar o garsonieră pe numele său. El nu se putea lăuda decât cu un teren cu potenţial investiţional ridicat. Potrivit declaraţiei de avere, Dan era proprietarul unui teren intravilan în Predeal, de 7.460 mp, pe care l-a achiziţionat în 2007 printr-un credit ipotecar. Preşedintele Asociaţiei ”Salvaţi Bucureştiul” a explicat, pentru b365.ro, că acest teren are un potenţial ridicat, pentru că se află într-o zonă ce se va dezvolta pe viitor. Mai mult, Nicuşor Dan spune că valoarea acestui teren, pentru care plăteşte o rată lunară de 600 euro, ajunge la 250.000 euro în prezent, cu mult peste nivelul creditului accesat. Pretendentul la fotoliul de primar general al Capitalei mai avea, acum trei ani, un autoturism Citroen BX, fabricat în 1986, şi şapte conturi curente în lei, dintre care două aveau sold 0, iar celelalte cinci totalizau 21.410 de lei. Deşi nu deţinea vreun imobil pe numele său, Dan a acordat două împrumuturi în nume personal lui Sorin Ioan Moldovan şi Simonei Niculescu. Cei doi au primit de la Nicuşor Dan 21.000 de euro şi, respectiv, 1.000 de euro şi 30.000 de lei.
De-a lungul anului 2011, Nicuşor Dan a primit, în total, 22.200 de lei, pentru activitatea de cercetare, desfăşurată la Institutul de Matematică al Academiei Române. Astfel, conform contractului de muncă, pretendentul la funcţia de primar general a încasat un salariu lunar de 1.850 lei. Tot în 2011, ca preşedinte al Asociaţiei ”Salvaţi Bucureştiul”, candidatul independent a primit 2.680 lei, conform contractului de drepturi de autor încheiat cu ONG-ul pe care îl conduce.
Potrivit declaraţiei de avere citate de portalul de ştiri menţionat, Nicuşor Dan avea, în 2012, datorii în valoare totală de peste 115.000 de euro, dintre care 88.964 de euro reprezentau valoarea creditului ipotecar accesat în 2007, cu scadenţă în 2032. Candidatul independent la PMB avea, însă, de returnat mai bine de 25.000 de euro până la finele anului 2012: 15.000 de euro fostei prietene, 8.745 de lei Ioanei Simionescu şi 21.900 de lei lui Marius Raul Bostan – ajuns, între timp, ministru al Comunicaţiilor în guvernul Dacian Cioloş. Activistul a dat asigurări că urma să plătească aceste creanţe din împrumuturile pe care şi el le acordase. Preşedintele ONG-ului a ţinut să precizeze că nu a putut primi banii înainte de campania electorală şi din acest motiv a fost nevoit să se împrumute: ca să strângă semnături şi să cumpere materiale publicitare.
Cam portocaliu în afaceri
Se pare că zvonurile din 2012, privind presupusele legături ale lui Nicuşor Dan cu PDL, nu sunt complet lipsite de fundament.
Potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), consultate dePSnews.ro, Nicuşor Daniel Dan a fost acţionar al unei firme, de la înfiinţarea ei (în octombrie 1997) până în septembrie 2008. Este vorba despre societatea ATLAS COMPUTER COMIMPRODEX SRL, menţionată în documentul oficial cu activitatea principală „închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, iar în 2014 şi cu activitatea„comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului”.
În aceeaşi perioadă, îl găsim ca acţionar al companiei pe Sorin Ioan Moldovan, despre care am scris mai sus că a fost împrumutat de către Dan cu 21.000 de euro.
Partea ciudată este că, deşi pe cdep.ro, Atlas Computer Comimprodex SRL este trecută într-o declaraţie de interese completată în decembrie 2004 de către fostul deputat PD (ulterior PDL) Octavian-Claudiu Radu, numele ex-parlamentarului nu apare în documentul de la Registrul Comerţului. În schimb, actul furnizat de ONRC arată legături de afaceri ale Atlas Computer Comimprodex cu Radu Trading Company SRL, şi ea identificabilă în declaraţia de interese a lui Octavian Radu.
Pas cu pas, dar dacă se surpă strada?
Nu încheiem acest articol fără să remarcăm o ironie a hazardului. Acum câteva zile, din cauza lucrărilor la Magistrala 5 de metrou, s-a surpat asfaltul la intersecţia dintre bulevardele Eroii Sanitari şi Eroilor. Nu departe de locul incidentului, se găseşte sediul Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”, după cum se poate vedea pe această hartă. Nicuşor Dan nu a anunţat vreo schimbare de sediu după ce ONG-ul a devenit partid, aşa că ne rămâne doar să îi urăm multă grijă pe unde calcă acestui „băiat cuminte” al politicii bucureştene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu