EXPLOZIV / Roventa a ramas fara TANGA / Judecătoarea buzoiană Elena Rovența, într-un nou dosar de luare de mită

  Numele jude­cătoarei buzoiene Elena Ro­vența, condamnată în primă instanță la cinci ani și zece luni închisoare cu executare pentru luare de mită, a apărut într-un nou dosar, instrumentat de către Direcția Națională Anticorupție, disjuns din primul, în care mituitorul este fiul omului de afaceri Dan Ada­mescu, cel care a fost condam­nat alături de Rovența și de alți magistrați în cauza mai sus-amintită.

   Astfel, Direcția Națională Anticorupție a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de omul de afaceri Bogdan Alexander Adamescu, pen­tru săvârșirea a două infracțiuni de dare de mită. Conform procurorilor anticorupție, în cursul lunilor iunie și decembrie 2013, Bogdan Alexander Adamescu, împreună cu tatăl său, omul de afaceri Dan Adamescu, a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro respectiv 23.000 lei magistraților Ion Stanciu și Elena Rovența, judecători la Tribunalul București - Secția VII Civilă, pentru ca, în schimb, aceștia să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era Adamescu Grigore Dan. În a­cest dosar, procurorii au formu­lat și o cerere de arestare în lipsă pe numele lui Adamescu Jr.

http://opiniabuzau.ro

Pedepse-record în dosarul lui Adamescu Sr.

   Acest dosar s-a constituit ca urmare a disjungerii dintr-o cauză penală în care au fost trimiși în judecată patru judecători din cadrul Tribu­nalului București – Secția a VII-a civilă, în legătură cu pretinderea și primirea unor sume de bani și bunuri în schimbul favorizării unor interese de afaceri, precizează Direcția Națională Antico­rup­ție. În respectiva cauză, Curtea de Apel București i-a condamnat pe omul de afaceri Dan Adamescu la patru ani și patru luni de închisoare cu exe­cutare, pe judecătorii Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, Elena Rovența la cinci ani și zece luni, Sorin Viziru la cinci ani și Ion Stanciu la trei ani și opt luni.

Mită de 10.000-15.000 lei pe lună

   Dosarul celor patru jude­cători – Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovența și Sorin Viziru - a fost deschis în urma mai multor denunțuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. Pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltrați cinci investigatori sub acoperire și au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuza­țiile aduse celor patru.

   Potrivit procurorilor anticorupție, cei patru judecători au cerut și primit atât sume de bani - între 10.000 și 15.000 de lei pe lună -, cât și bunuri, de la carne și făină la cherestea și obiecte vestimentare. Banii și bunurile erau cerute și primite de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari și administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.

   „Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București - Secția a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pre­tins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani cuprinse între 10.000 – 15.000 lunar sau sume globale de 3.000 – 4.000 lei sau bunuri (carne, făină, cherestea, obiec­te vestimentare) în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-și exercita influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând infor­ma­ții deținute prin prisma atribuțiilor deduse judecății, pe care le-au pus la dispoziția lichidatorilor judiciari, impli­cați sau interesați în procedura insolvenței unor societăți comerciale“, a arătat Direcția Na­țională Anticorupție (DNA).

   Anchetatorii susțin că, po­tri­vit probelor din dosar, ju­decătorii Ion Stanciu, Elena Rovența, Ciprian Sorin Viziru și Mircea Moldovan, personal sau prin intermediari, au pretins și primit bani sau bunuri în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini sau a întâr­zia un act privitor la îndatori­rile de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preli­minar al creanțelor, modalității de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, desemnării prefe­rențiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferen­țiale a unor dosare de insolvență, exercitării influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin pris­ma atribuțiilor de judecător.

Terenuri transferate, acțiuni într-o firmă privată

   Numele judecătoarei buzoiene Elena Rovența a fost amestecat, în anul 1996, într-unul dintre primele scandaluri de corupție făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre implicarea într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparținând unor personalități publice, din domeniul politic, al Justiției și Poliției, respectiv fostul senator PDSR Ion Vasile, fostul președinte PDSR al Consiliului Județean de la acea dată, Viorel Constantinescu, fostul prefect PDSR de până în anul 1996 Aurel Gubandru, fostul preșe­dinte al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, și fostul prim-adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului, colonelul Gheorghe Duican.

   În anul 1996, cotidianul OPINIA titra că toți aceștia, cu excepția colonelului Duican, care fusese împroprietărit în calitate de revoluționar, și-au transferat câte 5.000 de metri pătrați de teren agricol din extravilanele localităților de origine – Blăjani (Ion Vasile), Movila Banului (Viorel Constantinescu), județul Olt (Aurel Gubandru), Săhăteni (Gheorge Pană) - în extravilanul județului Buzău, chiar la marginea municipiului Buzău, la ieșirea din Zona Industrială spre Spătaru. Printr-o inginerie cât se poate de simplă, terenurile care erau și alipite, au căpătat statut de intravilan, prin simpla mutare a plăcuței de limită a muncipiului Buzău spre Spătaru, dincolo de terenurile cu pricina, plăcuță care, ulterior, a mai migrat, în mai multe rânduri, spre localitatea cu pricina.

   Apoi, cele cinci loturi de teren, împreună cu al șaselea, aparținând cetățeanului ­Ghe­orghe Istrate, au intrat în ­po­sesia societății comerciale INTERIMEX, ai cărei acționari erau președintele en-titre al Consiliului Județean, Viorel Constantinescu, și președintele de la acea dată al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, acestuia din urmă legea interzicându-i expres, și la acea oră, să fie implicat în afaceri ca magistrat. Toate actele în cauză au fost întocmite în cel mai mare secret la secția Comercială a Tribunalului Buzău, de o apropiată a președintelui Gheo­rghe Pană, nimeni alta decât judecătoarea Elena Rovența, a cărei fidelitate a fost răsplătită ulterior. Mai precis în momentul în care INTERIMEX a vândut întreaga suprafață de teren primei firme buzoiene cu capital străin, Natural-Est, firmă în care ștefan Rovența – soțul, acum decedat, al judecătoarei - a primit 5% din acțiuni, alături de funcția de director general.

   Respectivul scandal a fost repus pe tapet după anul 2000, odată cu declanșarea primei acțiuni instituționale de combatere a corupției, inițiativă a președintelui de atunci al României, Emil Constantinescu, când cei aflați cu musca pe căciulă au scăpat de acțiuni.

Ascensiune de invidiat

   Judecătoarea Elena Rovența a lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicțional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de președintele Ion Iliescu. După decesul soțului, Rovența s-a mutat în Capitală, unde se ocupa de insolvențe din postura de magistrat al Secției a VII-a Civilă a Tribunalului București. Judecătoarea Elena Rovența a scris, în declarația de avere din iunie 2013, că deține un sfert dintr-un teren aflat în județul Buzău, moștenit în 2005, și peste jumătate dintr-un apartament; ea are și un credit de 32.000 de lei la BCR, luat în 2013 și scadent în 2018, iar salariul său a fost de 95.036 lei pe an (aproape 8.000 lei lunar).

   De asemenea, mai multe site-uri care monitorizează activitatea magistraților specifică faptul că mai multe rude ale judecătoarei Elena Rovența, care se ocupa, în calitate de judecător al Tribunalului București, de proceduri legale privind falimentul ori insolvența, sunt angajate ale unor birouri de avocatură care au printre preocupări, și asemenea spețe. Este vorba despre fiica judecătoarei, Andreea Rovența și despre nepoții acesteia, Ana și Mihai Anghel, ultimul angajat la “Șova și asociații”, firmă aparținând controversatuluii social-democrat Dan Șova.