Vasile Iliuţă, agricultor din Bărăgan şi membru al Parlamentului, recunoaşte că a dat şpagă dacă cineva i-a cerut şi admite că lipsa de reguli din agricultura românească i-a permis să exploateze 4.500 de hectare de teren arabil, o suprafaţă imensă în Uniunea Europeană.

România liberă continuă campania sa “Cei mai bogați români din cele mai sărace județe” cu dezvăluirile despre modul cum Vasile Iliuţă, deputat PDL şi unul dintre cei mai bogaţi fermieri din Călăraşi, a reuşit să strângă o avere estimată la 15 milioane de euro. Mărturisirile despre cât de mult a contribuit politica la sporirea avuţiei, despre cum a adunat fonduri europene pentru firmele sale, cât timp era primar într-o comună din judeţ, şi despre cum îşi cheltuie acum banii le-a făcut chiar Vasile Iliuţă, într-un moment neaşteptat de sinceritate pe care l-a avut în timpul interviului pe care ni l-a acordat.

Astfel, fermierul deputat a recunoscut că a intrat în politică pentru că era singurul mod prin care afacerile sale puteau rămâne prospere.

Mai întâi a devenit primar, pentru a opri şicanele fostului edil al comunei Vâlcelele, unde Vasile Iliuţă are mai multe ferme. „O fostă doamnă directoare de școală a avut un mare conflict cu un unchi de-al meu. Acesta o dăduse afară din învățământ, prin 1982/1983, când conducea el acea unitate școlară. După ce a devenit primăriță, a început să se răzbune pe neamul Iliuță.” Asta s-a întâmplat din 1996, aşa încât, la alegerile din 2000, Vasile Iliuță s-a înscris în Partidul Umanist Român, al lui Dan Voiculescu, și a candidat la rândul său.

“Am bătut și am devenit primarul comunei Vâlcelele”, ne-a povestit fermierul, care se laudă că a făcut treabă bună în primul mandat. “Surpriza a fost destul de mare, deoarece am demonstrat că se poate face treabă în administrație. Şi am reușit și în administrație, și în afaceri, pe care le-am condus simultan până în 2003”, ne-a explicat Vasile Iliuță.

În acel an a intrat în vigoare legea care interzicea politicienilor să fie și demnitari, și administratori de firmă, aşa încât acesta a ales să rămână primar, iar afacerile să le transfere în administrarea apropiaților. În prezent, este acționar majoritar, iar director la cea mai mare firmă a sa a devenit fiul său de 22 de ani.

Desigur, doar pe hârtie. În realitate, nimic nu mișcă fără acordul său. “Eu tot timpul voi fi în umbra afacerii mele, fiind acționar majoritar. Clar că ești implicat direct. Sunt asociat unic pe cea mai mare firmă din holding”, afirmă deschis actualul deputat, fără teamă că această declaraţie ar putea să-i creeze probleme.

„Am deschis mai uşor uşile ca primar“

Deşi a fost ales prima dată pe listele PUR, Vasile Iliuță a trecut ulterior la Partidul Democrat Liberal, aflat atunci la putere, şi a fost reales primar pentru încă trei mandate. Poziția din fruntea comunei Vâlcelele i-a fost de ajutor în afaceri, o spune chiar el. “A fost mai ușor să deschid ușile. Intram ca primar, nu ca om de afaceri, și ușile mi se deschideau mai ușor. E foarte greu să faci afaceri dacă ești doar un «simplu» om de afaceri. Desigur, acum nu mai e aceeași presiune asupra agentului economic, cum era odată. Dar până în 2004 a fost ucigător. Nu aveai loc să intri dacă nu erai cineva”, ne-a explicat unul dintre cei mai bogați fermieri din Călărași.

Problemele au reapărut în 2012, când PDL, în puternică scădere în sondaje, s-a gândit că fermierul-primar ar putea atrage mai multe voturi către acest partid, pentru a-l ajuta pe fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia să prindă un loc în Parlament. Aşa că Vasile Iliuță a primit un colegiu unde să candideze și, surpriză, a câștigat cele mai multe voturi, dar pentru el.

Devenit deputat, a trebuit din nou să aleagă între scaunul de primar și noua poziţie, iar fermierul a renunțat acum la primărie. Numai că, susține Iliuță, opțiunea nu a fost tocmai înțeleaptă: “Ca primar, mi-a ajutat la afacere, ca deputat, mi-a afectat. M-au scormonit ăștia”.

Cum PDL a intrat în opoziţie, afirmă că autorităţile noii puteri l-au vânat prin zeci de controale. Și i s-a făcut atât de frică să nu fie prins cu ceva, că a renunţat la câteva investiţii. “Am avut două proiecte de abatoare, dar le-am abandonat: unul de pui, făcusem pe fonduri europene proiectul și am dat banii înapoi, 35 de miliarde de lei, pentru că atunci când se schimbă puterea, încep nebunii să circule și te omoară cu controale. După ce PDL a pierdut puterea, au început ăștia cu verificările. Am stat în controale un an de zile.”

Vasile Iliuță a mai încercat și cu o maternitate de purcei, “să le dau oamenilor purcei să-i crească, în sistem gospodăresc, și ei să mi-i aducă la abator”, dar iar s-a oprit. “Dacă aş fi continuat, ei erau puși pe mine, îmi căutau nod în papură, mă trezeam cu un control inopinat și mă băgau într-un sistem care-mi distrugea tot. De frică, am renunțat eu”, afirmă Vasile Iliuță.

10 milioane de euro din fonduri europene

Desigur, afacerile fermierului, a cărui avere a fost estimată de presă la 15 milioane de euro, nu stau chiar atât de prost pe cât ar putea părea la prima vedere. „Avem 4.500 de hectare de teren, din care 2.000 de hectare sunt proprietatea grupului de firme. Avem și o fermă de pui, care scoate 100.000 de capete pe serie. Avem o fermă cu 1.000 de vaci, o fermă de 3.000 de porci, un siloz”, a făcut inventarul Vasile Iliuță. Cel mai mult, societăţile deputatului fermier s-au dezvoltat după intrarea României în Uniunea Europeană. Dar mai ales pentru că omul de afaceri/politician a ştiut cum să mulţumească pe toată lumea.

„Nu reușește cel care nu se adaptează. Dacă vrei să reușești, te adaptezi. Dacă ăla vrea să îi dai, îi dai. Vă spun un exemplu. La alegeri, m-am dus într-o localitate, unde un bătrân era responsabil pe o stradă. Și mi-a spus: «Dacă vrei să te votez, mi-aduci un curcan, pentru că a murit curcanul și a rămas curca singură». Și i-am luat curcan, să ne voteze pe noi”, a dezvăluit Vasile Iliuță cum se adună voturile în mediul rural.

Dar și în afaceri. “Dacă te duci la om și el vrea o cutie cu râme, să se ducă la pește, dă-i cutia cu râme. La figurat, desigur. Dă-i ce cere el acolo. Că așa a fost mentalitatea.” Toată lumea înţelege despre ce fel de râme e vorba.

Uniunea Europeană a fost o mană cerească pentru familia lui Vasile Iliuţă.

“Până să ajungem la fondurile europene, eram niște amărâți, uitați pe aici, prin Bărăgan”. Apoi, ca primar și om de afaceri a reușit, după 2007, să obțină fonduri europene de 30 de milioane de euro. “Vâlcelele are peste 30 de milioane de euro fonduri europene luate, la 3.000 de locuitori. O parte au mers la comună, iar pentru firmele mele au ajuns cam 10 milioane de euro. Restul către alți agenți economici, cu sume mici, chiar și de 300.000– 500.000 de euro”, a precizat deputatul fermier.

Cum de a reușit totuşi la un patrimoniu atât de mare în agricultură? Simplu. Pentru că mulți ani nu a funcționat nici o regulă în acest domeniu. “Cumpăram pământ pe donație, că nu existau forme legale. Iar avantajul nostru a fost că existam aici, ca în Vestul Sălbatic bătusem țărușul. Dar cred că cel mai greu în agricultură este să te menții, nu e să crești sau să descrești.” Tot Vasile Iliuță admite că ferme atât de mari ca ale sale nu prea se găsesc în Occident, unde pământul e mai scump și regulile mai stricte.

“4.500 de hectare în exploatare este o cooperativă foarte mare pentru ce înseamnă țări europene. Acolo, fermierii au din moși-strămoși 50-60 de hectare. Cel care are 100 de hectare e mare. Au muncit patru generații și au lăsat unul de la altul. În România a fost climatul favorabil pentru acumulare masivă. Cred că în viitor se vor aranja lucrurile, exploatațiile mari vor dispărea. Printr-o reformă”, a declarat, cu o sinceritate uimitoare, fermierul deputat.

Prima maşină scumpă: 50.000 de euro

Vasile Iliuță afirmă că, deși este bogat, nu trăiește extravagant. Nu își face vacanțele în locuri exotice, nu și-a trimis copiii la studii în străinătate. “Mi-a fost foarte greu să dau 50.000 de euro pe un jeep. Când a trebuit să decid că am nevoie de o maşină nouă, mi-a fost greu să plătesc aceşti bani. Și asta era în 2004-2005”, a povestit deputatul. Dar şi-a luat autoturism de teren pentru că se potrivea activităţii sale. Doar fiul său, din altă generație, e mai dispus să cheltuie banii. “Copilul meu și-a luat o barcă, de 30.000 de euro, cu care merge pe Dunăre.”

.Fermierul din Ialomiţa care finanţează politicieni

Primul episod al campaniei României libere i-a fost dedicat lui Ștefan Poenaru, cel mai mare fermier din Ialomița, potrivit topurilor întocmite de presa centrală și chiar estimărilor sale. Fost director de IAS, implicat în structurile comuniste, Ștefan Poenaru ne-a declarat că patrimoniul societăților sale se ridică în prezent la circa 50 de milioane de euro. Acesta a recunoscut, la rândul său, că a dat şpagă de-a lungul evoluţiei sale în afaceri, pentru a i se deschide uşi.

Mai mult, a admis că finanţează candidaţii politici şi apoi aşteaptă ca aceştia să-i întoarcă serviciul. “Ne uităm aşa în sondaje, stabilim o grilă ‒ băi, tu ai şanse în alegeri 50%, începem cu 10.000 de euro, să zicem. Sau cu 20.000 de euro, depinde ce tip de alegeri sunt”, a arătat Ştefan Poenaru reporterilor României libere.

“Săgeata pesedistă” se face de râs: Deputatul Vasile Iliuță în stare naturală, se știee! – VIDEO

http://marinbadea.ro

“Săgeata pesedistă” se face de râs: Deputatul Vasile Iliuță în stare naturală, se știee! – VIDEO

Petrecere de un ridicol ucigător, la sfârșitul anului trecut, organizată la restaurantul Călărași. Printre invitați, liderii PSD și PDL, respectiv Dan Cristodor și Vasile Iliuță, care este și deputat pe Colegiul uninominal nr. 2, județul Călărași.

Învederat consumator de băuturi alcoolice

Vasile Iliuță este cunoscut deja pentru stările euforice aproape permanente. Este descris de foști apropiați ca un învederat consumator de băuturi alcoolice. Nici de această dată nu se dezminte. Vasile Iliuță, împiedicat în limbă, ține un discurs celor prezenți. Discursul acestuia e de un comic aparte. Iliuță spune: “Noi vrem putereea. Poporrul ne-a dat-o, Iohannis a câștigat și noi câștigăm, se știee!”

http://dezvaluitorul.ro
Ferma lui Vasile Iliuta de la Floroaica creste juninci pentru reproductie

In satul Floroaica din comuna Valcelele, era pe vremuri "ferma de partid" a judetului Calarasi. Cu porci, vaci, oi si un mic abator. Imediat dupa '90 a fost distrusa. Vasile Iliuta, primarul comunei, a constituit societatea Iliagro si a modernizat complexul de vaci.

"Opt ani mai tarziu, trebuiau alti bani, alta gandire, alti oameni", spune Iliuta.
Apoi, l-a adus langa el pe Alexandru Iancu, devenit ulterior co-proprietar. De fel din comuna Manastirea, tot din judetul Calarasi, Alexandru Iancu a terminat Facultatea de Zootehnie in 2006, la Bucuresti. Primul scop al investitiei a fost productia de lapte. Treptat, pe masura ce costurile de productie au crescut, iar fabricile de lactate au facut nazuri tot mai frecvent, cei doi si-au nuantat strategia: vor merge spre modelul fermei de reproductie. Alexandru Iancu este acum administratorul fermelor zootehnice ale Iliagro. Complexul are 1000 de bovine, din care mulge 350 de vaci.
Iliuta si Iancu au pus bazele fermei in anul 1998. Au inceput cu material seminal din SUA si Canada de la taurii aflati in top la toate companiile mari. Acum, mai corecteaza doar punctele slabe din ferma. "Peste un milion de euro ne-a costat numai genetica. Am adus nuclee genetice din toate tarile: Germania, Olanda, Franta, Ungaria, Luxemburg, Austria. De aceea, nu ne putem opri doar la productia de lapte, desi noi asta stim sa facem", explica Iancu.

"La cata genetica am adus, ar fi pacat sa nu facem COP"
Ferma face parte din Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania, care, teoretic, functioneaza din 1990. Alexandru Iancu spune ca nu a intrerupt niciodata controlul oficial al productiei. Face analizele pentru lapte la Asociatia Holstein.ro de la Pantelimon si primeste rezultatele prin e-mail.
"La cata genetica am introdus aici, ar fi pacat sa nu mai facem controlul oficial al productiei. Am investit prea multi bani in genetica pentru a ne mai opri. Nu stim ce ne va oferi viitorul. In fiecare an, am scos mame de taur. Taurii din mamele noastre de taur ii trimitem la abator. Nu am testat pana acum niciunul. Vrem sa avem in spate arborele genealogic al fiecarui animal. Daca maine hotaram sa vindem vitele, vom scoate animale verificate pe piata", explica inginerul.
(Ce bine ar fi daca asemenea taurasi cu origine atestata ar ajunge prin satele indepartate...).

Unde s-au pierdut datele de la ANARZ ale fermelor?
El avertizeaza ca se mentin deficiente la ANARZ. "Nu se tine Cartea de rasa. Noi le trimitem datele COP si ei sustin ca nu le au. Vorbe! Eu am cerut certificat de origine pentru animalele mele si nu am primit nimic de la ei, dar am trimis datele", spune administratorul.
Si totusi, AGCTR pretinde ca tine si Registrul genealogic. Nu ANARZ trebuie sa se ocupe de asta. Nu s-a efectuat controlul 2-3 ani si atunci s-au pierdut datele.
Laboratorul de la Pantelimon trimite datele la fermier, la AGCTR si la ANARZ. Prin urmare, daca fermierul pierde datele, mai raman doua surse pentru reconstituirea lor. Iar daca datele nu mai exista, rezulta ca nu s-a facut controlul. Banii s-au dus pe apa sambetei si fermierii vor da din colt in colt cand vor vrea sa vanda juninci cu origine atestata.
In 1999, Registrul genealogic era la ANARZ, nu la asociatie. "Nu stiu daca a fost transferat sau nu la asociatii. Cert este ca, in ultimii ani, cand se tinea Registrul genealogic la ANARZ, nu s-a mai facut controlul oficial al productiei", spune fermierul.
Acum, el opreste toate vitelele fiindca rata de inlocuire este foarte mare. La doua-trei saptamani, cand apar pasapoartele, el livreaza taurasii la o firma olandeza din Mizil, care lucreaza cu un grec. Acolo ii ingrasa cu lapte praf. Pentru export de carne alba in America.

Grajd cu boxe reglabile, dupa talia vacilor
Pentru construirea grajdului, cei doi asociati au beneficiat de un proiect FEADR din 2008, in valoare de 2,2 milioane de euro. L-au finalizat in 2010. Grajdul este o constructie metalica. Inaltimea la coama este de 13 m, iar la streasina - 5 m. Are, asadar, un mare volum de aer. "Mai tare ca la americani! L-am copiat dupa un model din Wisconsin, unde m-am format. Acoperisul este din panouri sandvici. Din Israel (am lucrat si acolo!). Am luat panta mai inalta, ca animalele sa nu fie afectate de caldura.
La coama este un iluminator.
Boxele sunt reglabile, dupa talia animalului. Le-a luat din Italia. Am studiat 7-8 ani diverse modele de grajduri. Am ajuns la concluzia ca asternutul de paie este cel mai indicat. Boxa se regleaza in functie de talia animalului. Vacile dorm ca niste carti in biblioteca", explica Alexandru Iancu. Zidul este gandit modulat, astfel, incat sa se poata extinde grajdul pentru alte 200 de vaci. La cele 440 de vaci dintr-un grajd, se poate adauga alaturi un alt modul de 120 de vaci pe fiecare latura de grajd. E prevazut cu prelate anti-vant: lasa doar aerul sa treaca. Ventilatoarele mari iau aerul de sus, usuca partea de jos a grajdului si il scot afara pe la coama. Ventilatoarele elicopter, pe care americanii le numesc "Marca Dracul", au elicele foarte mari si iti iau palaria din cap. Alte ventilatoare se afla pe aleea de furajare. Mai intai, functioneaza 15 minute instalatia de umectare a aerului prin pulverizarea apei, apoi porneste ventilatorul.
Costa mult si totul se reflecta in litrul de lapte.

Instalatie circulara de muls Westfalia
In 2010, ferma din Floroaica a cumparat o instalatie circulara de muls de la Westfalia. Are 32 de posturi. Mulge 180-200 de vaci pe ora. Fiind circulara, viteza de muls este mai mare. Este mai fiabila. Vacile ies pe rand. Nu se mai creeaza imbulzeala si se reduce stresul animalelor. Calculatorul stabileste numarul celulelor somatice, numarul de germeni, daca vaca intra in calduri etc.

Renuntarea la proteine pentru a depasi criza
Din cauza secetei si a hachitelor de care dau dovada procesatorii, fermierii au fost nevoiti sa ia masuri drastice. Iancu si Iliuta, ca sa treaca iarna, au doua variante: sa suplineasca necesarul de furaje cu subproduse din industria alimentara - borhot de bere, resturi de la industria de etanol din porumb, amidon industrial etc; Ca sa ajunga la optimul economic, iau in calcul si reducerea productiei de lapte, la fiecare animal in parte, pana la pragul de afectare a sanatatii animalelor. Asta inseamna ca animalele vor manca mai putin, vor produce mai putin, dar cu costuri mult mai reduse.
Ferma vinde laptele la Danone si la alti doi procesatori. Calculul facut de Alexandru Iancu te pune pe ganduri.
"Producem un litru de lapte cu 1,5 - 1,6 lei si il vindem cu 1,2 lei. Toate investitiile noastre s-au facut pe bani de la banci si trebuie sa suportam creditele si dobanzile. Nu ne putem permite sa nu incasam banii o luna sau doua. Producem 8-9 tone de lapte pe zi. Nu ne complicam cu dozatoare. Cand preturile la cereale erau bune, am avut o productie medie de lapte de 31-32 de litri pe cap de vaca. Acum, am scazut la 20-25 de litri din cauza costurilor. Procesatorii au refuzat in vara sa ne mai ia laptele, chiar daca aveam contract cu ei. Ne-au propus trei variante: sa reducem cantitatea de lapte cu 30%; sa micsoram pretul; sa renuntam la contract. Am ales varianta sa reducem cantitatea de lapte. Adica, la un contract de 9.000 de litri de lapte pe luna, redus cu 30%, insemna sa le dau mai putin cu 7.000 litri de lapte".
Ratia furajera sta in mana zootehnistului. El produce laptele cum vrea el. Insa nu poate intinde coarda prea mult din cauza crizelor de tot felul.
Realitatea dura din agricultura noastra pare sa-l incovoaie pe fermier. "Cu Danone lucrez de 8 ani si platea la 15 zile. A urcat la 30 de zile, iar in 2011, platea la 45 de zile. Nu pot sa tin laptele pe stoc mai mult de 3 zile.
Danone poate sa piarda cei 10.000 de euro, cat prevede clauza contractuala si sa rezilieze contractul. Dar ce fac eu cu laptele maine?"
Metoda de reducere a productiei de lapte este simpla si primitiva: nu mai dai mancare la vaca. Sa nu se sature.
Cel mai mare cost in producerea laptelui il reprezinta proteina. Adica srotul de soia si srotul de floarea-soarelui. Srotul de soia a urcat la 3 lei pe kilogram. Si, ca sa obtina productia de 30 de litri de lapte, fermierul trebuia sa dea 2-3 kilograme de srot de soia pe cap de vaca. Asa ajungea la 1,2 lei pe un litru de lapte, deci un cost foarte mare. A redus aproape complet srotul de soia din ratia de mancare si costul scade, dar nici nu mai obtine 30 de litri de lapte. Scoate doar 20 de litri de lapte in medie zilnica pe cap de vaca.
Le da vacilor doar fan de lucerna, ierburi, porumb de siloz. Anual, produce 5.000 de tone de porumb siloz. In 2012, a realizat doar 3.000 de tone, si acela slab calitativ. A redus ratia de siloz la 10-15 kilograme pe vaca, dar va suplini cu subprodusele. Fara premixuri ("prafuri"). "Folosesc doar premixuri care corecteaza minusurile din ratia furajera. Nu cumparam un premix sa aruncam banii pe vitamine. Exista premixuri de 1.000.000 ppm de vitamine, iar noua nu ne trebuie decat de 100.000 ppm. Nu are rost sa aruncam diferenta de 900.000 ppm, vitamine pe care vaca doar le inghite si le trimite in balegar".

"Nu vad un viitor pentru zootehnia din Romania"
In iarna trecuta, o mulsoare a dat-o la canal din cauza viscolului. Avea 50.000 de litri de lapte in stoc. Ca sa nu se mai repete, ar trebui sa faca un contract de deszapezire.
"Cei de la Ministerul Transporturilor nici nu stau de vorba cu noi. Nu vad un viitor pentru zootehnia din Romania", spune Alexandru Iancu.

http://www.cancan.ro
Vasile Iliuta, unul dintre cei mai cunoscuti agricultori din Baragan, are o avere estimata la 15-20 de milioane de euro. El a ajuns sa faca bani din agricultura, dupa ce fratele sau a murit intr-un accident de tractor.

Omul de afaceri se situeaza pe locul 33 in top 50 fermieri din Romania. El ne-a povestit cum a ajuns sa lase profesia sa de economist la Remat Calarasi si s-a apucat sa cultive pamant

Vasile Iliuta ocupa locul 33 in topul celor mai bogati 50 de fermieri din Romania

“Am facut tot ce se putea face intr-o ferma”

El nu se sfieste sa recunoasca ca a muncit pe toate utilajele din ferma. Milionarul ne-a spus ca s-a apucat sa planteze chiar si gazon in curtea combinatului pe care il detine.

“Sunt genul de conducator care le fac pe toate. Am plecat de la a exploata 50 de hectare, iar astazi suntem la 4.500 de hectare. Le-am facut pe toate. Am muncit si pe tractor, combina, am reusit sa pun pomi, sa fac si arhitectura intr-o ferma si sa tai gazonul chiar. Am facut tot ce se putea face intr-o ferma”, s-a confesat afaceristul.

Iliuta a fost primar timp de 12 ani in localitatea Valcelele. El spune ca mai bine era cand avea aceasta functie, deoarece era mai aproape de oameni (sursa facebook)

Despre primiii bani care i-a facut din agricultira spune ca s-au bazat pe inflatie, iar atunci s-a cam speriat deoarece nu intelegea de ce erau asa de multi. “Primii bani i-am castigat cred ca atunci cand exploatam pamantul familiei si atunci era inflatia care ajungea la 120-130%. Cultivam cerealele pe cele 50 de hectare, am investit cred ca 100.000 de lei si am castigat un million si jumatate. Nu intelegeam principiile si de ce asa mult. Atunci am inteles un singur lucru, daca reusesti sa investesti mult inflatia te va pune pe niste trepte de castigator maine. Inflatia si imprumuturile de la banca m-am facut omul de afaceri care sunt astazi”, ne-a mai spus agricultorul, care este acum si deputat.

Are doua apartamente si doua case

Despre primul million de euro afaceristul spune ca l-a facut greu si numai cu ajutorul fondurilor europene. Vasile Iliuta a trecut in declaratia de avere depusa la Camera Deputatilor pe 19.12.2012, 402 hectare de teren agricol impreuna cu sotia achizitionati in perioada 1994-2011, plus alte 1.600 de hectare detinute cu asociatul sau Alexandru Iancu, precum si peste 8.000 de metri patrati de teren intravilan in localitatile Vilcelele si Floroaica. De asemenea, omul de afaceri are in proprietate doua case, una in Vilcelele si alta in Calarasi, doua aprtamente tot in Calarasi si doua spatii comerciale tot aici. De altfel, la capitolul venituri politicianul declarat ca a castigat din agricultura 72.000 de lei.

Agricultorul era foarte apreciat cat timp a fost primar (sursa facebook)

“A fost destul de greu sa fac primul milion de euro. Cred ca l-am facut cand am vazut ca pot accesa fonduri europene si am investit in 2 proiecte SAPARD si am luat utilaje, atunci am considerat ca merita sa investesti in agricultura”, a mai explicat Iliuta.

Munceste pamantul si creste vaci, pui si porci

Vasile Iliuta este un nume foarte cunoscut printre agricultorii din sudul tarii. Grupul de firme detinut de el si de asociatul sau Alexandru Iancu, exploateaza 4.500 de hectare de teren agricol in localitati precum Valcelele, Dragos Voda, Stefan Voda sau Alexandru Odobescu.

Pe acestea fermierul cultiva in principal grau, orz, rapita, porumb sau floarea soarelui. De altfel, de acestea se ocupa unul dintre copii sai, Claudiu. Pe partea de zootehnie se ocupa asociatul sau, Alexandru Iancu. In fermele deputatului se gasesc 1.000 de capete bovine si o ferma de pasari, cu 1.000 de pui pe serie, precum si alte doua de porci care vor asigura materialul genetic pentru cele doua unitati de crestere a porcilor care vor deveni functionale in 2014. Acestea din urma vor avea fiecare un efectiv de 30.000 de capete. Pe viitor Vasile Iliuta vrea sa creeze un lant de desfacere a carni in Muntenia.

Dosar de Candidat-Vasile Iliuta

Vă povesteam zilele trecute cât de fascinantă poate fi România mai ales dacă vorbim despre judeţele mai rurale ale patriei noastre unde se aplică încă regulile din celebrul roman „Viaţa la ţară”- astăzi o să cunoaştem un veritabil moşier, ca-n romanele interbelice, pe primarul Vasile Iuliuţă, din Vâlcelele judeţul Călăraşi, care vrea să se aleagă deputat la Bucureşti.