BOMBA FUNDULEA: Ministru FUIA pleaca 3 ani la BULAU/ State Daniel(cumnat)-SUSPENDARE cu supraveghere 4 ani si 120 zile MUNCA la Primarie/ Urmeaza D.D.

Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia, condamnat definitiv la 3 ani închisoare cu executare

Un fost ministru, membru al Partidului Democrat Liberal (PDL), a fost trimis după gratii. Află câţi ani de închisoare a primit politicianul.

Este vorba despre Stelian Fuia, ministru al Agriculturii în guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu (MRU). Fuia a fost condamnat definitiv, miercuri, la 3 ani de închisoare cu executare şi va fi încarcerat în urma acestei sentinţe pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), transmite digi24.ro.

                                                 

În primă instanţă, Curtea de Apel Bucureşti îl condamnase pe Stelian Fuia la patru ani de închisoare cu executare.

Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a fost trimis în judecată în luna mai a anului trecut de procurorii DNA, sub acuzația de abuz în serviciu şi prejudicierea statului cu 1,6 milioane de lei în afacerea Fundulea.

Fostul PDL-ist este acuzat de DNA că, în perioda 2005-2008, pe vremea când conducea Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice Fundulea, nu a contestat o cerere de executare silită formulată chiar de sora şi cumnatul său.

Procurorii susţin că, în acest fel, au fost înstrăinate clădiri în valoare oficială de 1,6 milioane lei. Valoarea la care au fost vândute a fost de aproape șapte ori mai mica

                     

• Complet de judecată: Completul nr. 10 AP
• Numărul documentului de soluționare: 280/2016
• Data documentului de soluționare: 29.06.2016
• Tipul documentului de soluționare: Hotarâre
• Soluție: Admis apel
• Detalii soluţie: Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii Fuia Stelian, State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin, Oprişan Constantin împotriva sentinţei penale nr.153 din data de 07 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând: I.Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Fuia Stelian de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare. Menţine modalitatea de executare a pedepsei închisorii stabilită de instanţa de fond. II. În baza art. 91 din Codul penal, suspendă executarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpaţilor State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin, Oprişan Constantin pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 92 din Codul penal. Potrivit art. 93 Cod penal, obligă cei trei inculpaţi ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: - să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii State Daniel şi Oprişan Constantin, respectiv la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Paraschivoiu Dragoş Alin, la datele fixate de acestea; - să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lor; - să anunţe, în prealabil, orice schimbare de locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; - să comunice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor lor de existenţă. În temeiul art. 93 alin.3 din Codul penal, obligă inculpaţii să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 zile în condiţiile art. 93 alin. 5 din acelaşi cod, într-o instituţie din comunitate ce va fi stabilită de Serviciul de Probaţiune. Impune inculpaţilor ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte şi obligaţia prev. de art. 93 alin. 2 lit. d din Codul penal, respectiv să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei. Atrage atenţia inculpaţilor asupra disp. art. 96 din Codul penal privind cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Înlătură din conţinutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului State Daniel interzicerea dreptului prev. de art. 66 lit. d din Codul penal. Pedepsele complementare aplicate inculpaţilor State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin şi Oprişan Constantin se vor executa de la data rămânerii definitive a hotărârii. III. Înlătură măsura confiscării de la inculpaţii Fuia Stelian, State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin şi Oprişan Constantin a sumelor de câte 60.987,50 lei. Ridică măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 210/P/2012 din 12.02.2014 şi 19.05.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv sechestrul asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpaţilor Fuia Stelian, State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin şi Oprişan Constantin, precum şi asupra sumelor de bani existente în conturile bancare ale acestora deschise la unităţile bancare din România. IV. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale care nu sunt contrare prezentei decizii. V. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva aceleiaşi sentinţe penale. VI. Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelulurilor declarate de Parchet şi de inculpaţi rămân în sarcina statului. Obligă apelanta parte civilă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat Oprişan Constantin în cuantum de 360 lei se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi Fuia Stelian şi State Daniel în cuantum de câte 300 lei se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat Paraschivoiu Dragoş Alin în cuantum de 90 lei se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2016.

HORROR: Ghita, Procurori generali si Chestori politie vor lua cam 15 GOLURI /Deputatul Sebastian Ghiţă, trimis în judecată alături de foşti şefi din Parchet şi Poliţie

                                     
Procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată miercuri, sub control judiciar pe cauţiune, pe deputatul Sebastian Ghiţă, alături de foşti şefi din Parchet şi Poliţie. Este vorba de dosarul în care Ghiță este acuzat că a trasformat Poliția și Parchetele din Prahova în propria moșie.

Sebastian Ghiţă este acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. 

ATAT DE MICA E GAURA LA BULAU

29 iunie 2016 
Nr. 910/VIII/3 

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, 
în stare de arest preventiv a inculpaților: 

TUDOSE LIVIU MIHAIL, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de: 
- luare de mită 
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, 

DOSARU VIOREL, la data faptelor șef al Inspectoratului de Poliție Județean (I.P.J.) Prahova, pentru săvârșirea infracțiunilor de: 
- luare de mită, 
- trafic de influență, 
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, 
- favorizarea făptuitorului, 

ISPAS CONSTANTIN, ofițer de poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de: 
- trafic de influență, 
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, 

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar pe cauțiune, a inculpatului 

GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN, deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: 
- 2 infracțiuni de dare de mită, 
- cumpărare de influență 
- spălare a banilor, 
- șantaj, 
- 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
- conducerea unui vehicul fără permis de conducere, 

și sub control judiciar, a inculpatului 

MIHĂILĂ AURELIAN CONSTANTIN, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru săvârșirea infracțiunilor de: 
- 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
- cercetare abuzivă 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: 
În perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Ghiță Sebastian Aurelian – deputat în Parlamentul României.

Informațiile confidențiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice și juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz și ale ofițerilor de poliție delegați să efectueze urmărire penală.

Concret, folosindu-se de influența pe care o avea și pe care o exercita efectiv pentru menținerea și promovarea în funcții publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpații Tudose Liviu Mihail, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și pe Dosaru Viorel, în calitate de șef al Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, să-i furnizeze informații confidențiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiță Sebastian Aurelian avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracțională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulți agenți economici supuși anchetei.

În schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis, pe de o parte, inculpatului Dosaru Viorel că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale.

Într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăți comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăți comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internațional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500 000 euro, reprezentând valoarea contractului menționat. Din acea sumă, SC Asesoft Internațional SA a primit, în două tranșe, în perioada iunie – septembrie 2011, suma totală de 610. 202, 96 lei.

La data de 22 iulie 2012, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a condus pe drumurile publice un autoturism marca Mercedes, fiind depistat pe raza localității Bărcănești, județul Prahova, în condițiile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendată pentru perioada 22 martie 2012-18 august 2012.

La aceeași dată, Ghiță Sebastian Aurelian i-a solicitat inculpatului Dosaru Viorel să intervină pe lângă lucrătorii de poliție rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceștia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenții (depășirea limitei legale de viteză pe raza localității) și a unei infracțiuni la regimul circulației (în perioada 22.03.2012-18.08.2012 Ghiță Sebastian Aurelian având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule), respectiv întocmirea dosarului penal, intervenție care s-a și realizat.

Acționând în această manieră, inculpatul Dosaru Viorel l-a ajutat pe Ghiță Sebastian Aurelian să nu fie tras la răspundere penală, în schimbul sprijinului de a-și menține funcția de conducere pe care o exercita la I.P.J. Prahova.

În vara anului 2013, inculpatul Ispas Constantin, ofițer de poliție, a pretins unui om de afaceri susținere politică pentru ocuparea unor funcții în cadrul M.A.I., prevalându-se de influența asupra unui procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informații ce nu erau destinate publicității.

Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și se afla în relații foarte apropriate cu lideri politici locali și centrali. 

În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informațiile respective i-au fost furnizate lui Ispas Constantin de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Mihăilă Aurelian Constantin.

Intrând în posesia informațiilor printr-un demers nelegal al procurorului general adjunct, Ispas Constantin a folosit, în afara cadrului legal, datele obținute, urmărind accederea în funcții de conducere în cadrul M.A.I.

În vara anului 2014, inculpatul Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a permis unei alte persoane accesul la informații ce nu erau destinate publicității dintr-un dosar penal diferit al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în scopul de a-i fi înmânate unui jurnalist, pentru a le publica. Informațiile respective constau într-un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția unui bun și un înscris olograf în care era prezentată, în rezumat, situația de fapt din dosarul menționat.

În vara anului 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeași unitate de parchet, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de fals în declarații. Plângerea respectivă, nedatată și nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofițer cu funcție de conducere în cadrul B.C.C.O. Ploiești, pentru a fi valorificată.

În cauză, a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian. 

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

UNPR se duce ca PPDD. Pleacă progresiștii pe capete/ Partidul CURVELOR Politice/Tradatorii de Serviciu !

După plecarea a nouă senatori, UNPR a rămas fără grup parlamentar, dar decizia conducerii camerei superioare a Parlamentaului a fost contestată marți de progresiști. Plecările au continuat, însă, și au început și la Camera Deputaților, ba chiar și la Parlamentul European.

UNPR se află în pragul dispariției, acum, că a rămas fără sprijinul PSD și cu șanse improbabile pentru o alianță cu PNL. Liberalii ar face o greșeală fuzionând cu partidul lui Oprea și Onțanu, avantajele unei asemenea mișări politice fiind practic inexistente.

Dacă până a începe plecările parlamentarilor progresiști ar fi fost de înțeles o înțelegere temporară la nivelul Parlamentului pentru a se impune în fața PSD până la alegeri, acum PNL nu mai are nici măcar acest motiv.

Luni au plecat la PSD Ionel Agrigoroaie, Dan loniţă, Octavian Bumbu, Simeon Purec, Dumitru Bujor, Lucian lliescu şi Marin Burlea. Alți doi demisionari, Șerban Mihăilescu și Ioan Iovescu au rămas independenți.

Conducătorul grupului UNPR, Haralambie Vochițoiu, a arătat în plen, luni, o adeziune a Ruxandrei Jipa, care plecase din mai din partid, dar, chipurile, ar fi revenit. Însă marți, Jipa a declarat că pleacă. Tot la PSD. Încă un coleg, Teiu Păunescu a părăsit marți barca lui Oprea și a trecut în cea condusă de Tăriceanu, la ALDE.

Culmea, tot marți a anunțat și un europarlamentar, Doru-Claudian Frunzulică, că preferă să plece din UNPR și să se îndrepte spre partidul lui Dragnea. „În urma situației create în cadrul UNPR, construcție progresistă de stânga, a negocierilor purtate pentru fuziunea prin absorbție a partidului cu PNL, ca deputat european am luat hotărârea să rămân membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, alături de colegii mei din PSD și să mă înscriu în acest partid, cel mai important partid politic din România”, a declarat Frunzulică.

Unul singur vine

Totuși, există și un parlamentar care a venit spre UNPR: Răzvan Rotaru, deputat de Gorj care a semnat adeziunea marți. Este un traseist care a fost ales în Parlament pe listele PP-DD și a plecat la PC, dar președintele UNPR Valeriu Steriu se mulțumește cu orice. El l-a felicitat pe Rotaru pentru decizia luată și i-a urat bun venit în rândurile progresiștilor. „Răzvan Rotaru este un parlamentar valoros și este un mare câștig pentru grupul nostru parlamentar. Îi mulțumesc că a luat decizia de a ni se alătura. Este un moment bun pentru UNPR, care acum poate merge înainte cu oameni de valoare, care-și au locul lor bine definit în proiectul UNPR', a declarat Valeriu Steriu, președintele UNPR.

Senatorul Haralambie Vochiţoiu a anunţat, marţi, că a contestat decizia Senatului de luni potrivit căreia grupul parlamentar al UNPR a fost dizolvat în urma demisiilor a nouă senatori.

''Dat fiind faptul că temeiul juridic a fost incorect, astăzi noi, grupul UNPR, format din 10 persoane, care continuă să existe, am depus o contestaţie în temeiul Regulamentului, articolul 18, litera g, la Biroul Permanent, la preşedintele Senatului'', a declarat de la microfonul Senatului Haralambie Vochiţoiu.

Vochiţoiu a încercat să citească textul contestaţiei, dar a fost oprit de preşedintele de şedinţă, Ioan Chelaru, care i-a atras atenţia că Senatul se află în procedură legislativă.

''Vreau să luăm act că acest grup UNPR există în continuare. Nu s-a emis şi nici nu se putea emite o hotărâre a Senatului. În concluzie, vă rog să luaţi act de faptul că grupul UNPR există şi funcţionează şi, eventual, Comisia juridică, Comisia de regulament etc pot avea un punct de vedere. Vă rog doar să luaţi act'', a mai spus Vochiţoiu.

Motivare: Mita URIASA primita de Relu Fenechiu de la Siveco

Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a primit de la Siveco România suma de 620.000 de euro, prin firme controlate de acesta, între care una aparține fratelui său, dar și numerar, pentru a sprijini compania fondată de Irina Socol în câștigarea a două contracte cu Ministerul Justiției (MJ) și cu Antibiotice Iași, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Prahova care a dispus emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Fenechiu.

"S-a reținut în sarcina acestuia (n.r. — Relu Fenechiu) că în perioada anilor 2012-2013 a pretins numitei S.I., reprezentant al S.C. S.R.SA, un procent de 15%, din valoarea a două contracte (promovate de Ministerul Justiției și SC A. SA I.), pentru ca, prin influența pe care o avea la factorii de decizie și pe care a exercitat-o efectiv asupra acestora, să-i determine să atribuie agentului economic menționat, contractele de achiziție încheiate în cadrul proiectelor desfășurate de Ministerul de Justiție — 'Platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiției și sistemul judiciar din România', în valoare de 13.990.059 lei RON, fără TVA și de SC A. SA I. — 'Achiziție și implementare sistem informatic integrat (SII) și servicii de consultanță aferente', în valoare de 8.130.721 lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 1.800.000 euro, precum și să permită derularea în condiții optime a acestora, primind suma totală de 620.000 euro", conform motivării privind decizia judecătorilor Tribunalului.

Potrivit datelor postate pe site-ul oficial al Ministerului Justiției, proiectul "Platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiției și sistemul judiciar din România" a fost câștigat de Siveco România S.A., în parteneriat cu East European Business Architects S.R.L.

Procurorii spun că proiectul de 1,8 milioane de euro era desfășurat de o societate farmaceutică cu acționar majoritar Ministerul Sănătății, surse apropiate dosarului afirmând că este vorba despre SC Antibiotice SA Iași.

"Influența exercitată de Fenechiu Relu pe lângă reprezentanții SC A. SA I. s-a concretizat inclusiv în acordarea unui avans în cuantum de 30%, din valoarea totală a contractului (în valoare de 8.130.721 lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 1.800.000 euro), către S.C. S.R.SA, avans ce a fost stipulat și în clauzele contractuale", se arată în textul motivării.

Potrivit documentului citat, sumele respective au fost plătite de Siveco lui Relu Fenechiu atât prin firme controlate de el, una aparținând fratelui său, cât și numerar.

"Astfel, sumele de bani au fost plătite de S.C. S.R.SA, în perioada 2012 — 2014, pentru Fenechiu Relu, atât prin firmele controlate de acesta — SC T.SRL I.și SC P.B.C.SRL Iași, respectiv, suma de 1.459.538, 36 lei (echivalentul a aproximativ 324.000 euro), cât și în numerar (...) și au fost în cuantum total de 620.000 euro. Societățile comerciale, prin care Fenechiu Relu a solicitat și a primit comisionul reprezentând procentul din valoarea contractelor câștigate de S.C. S.R.SA, prin transfer bancar sunt cele indicate de acesta, respectiv SC T.SRL I.și SC P.B.C.SRL I. prima fiind firma fratelui său (...), iar cea de-a doua fiind firma numitei H.A. o persoană foarte apropiată acestuia. În concret, suma menționată, plătită acestuia prin intermediul SC T.SRL I.și SC P.B.C.SRL I. societăți controlate de Fenechiu Relu, a fost disimulată în contractele de prestări servicii, încheiate de aceste firme, cu S.C. S.R.SA, în sensul că serviciile menționate în cuprinsul contractelor au fost efectuate în realitate de angajații S.C. S.R.SA.", se arată în motivare.

Totodată, pentru a ascunde proveniența sumei de 324.000 euro, Fenechiu i-a determinat pe reprezentanții Siveco să încheie contracte de prestări servicii cu firmele respective, controlate de el, pentru a atesta relații comerciale între aceste societăți, care în realitate nu au prestat obiectul contractelor.

Conform textului motivării, Relu Fenechiu a negat implicarea sa în derularea contractelor încheiate atât cu Ministerul Justiției, cât și cu SC Antibiotice SA Iași.

Cel mai bun rezultat al PNL din ultimii 26 de ani (potrivit copreşedinţilor partidului) nu se reflectă şi în configuraţia noilor consilii judeţene. Deşi au susţinut alegerea preşedinţilor de CJ-uri indirect, prin votul consilierilor, liberalii sunt puternic dezavantajaţi de acest sistem, urmând să formeze majorităţi în doar opt judeţe.

Anunţul lui Liviu Dragnea, potrivit căruia PSD, UNPR şi ALDE se vor alia peste tot unde este posibil, face lucrurile clare în privinţa consiliilor judeţene. UDMR a obţinut majoritate absolută în Harghita şi Covasna, dar şi o majoritate simplă în Mureş, unde poate emite astfel pretenţii pentru şefia consiliului judeţean, cel mai probabil într-o majoritate cu PNL.

Vezi şi: REZULTATE ALEGERI LOCALE 2016: Noii primari ai municipiilor reședință de județ/ HARTĂ

Pe harta de la final este trecut un singur partid pe judeţ acolo unde respectiva formaţiune are majoriatate (chiar dacă se va alia cu alte partide) şi două sau mai multe partide acolo unde formaţiunea care a obţinut cele mai multe voturi nu are peste 50%.

Datele sunt furnizate de Biroul Electoral Central şi Birourile Electorale Judeţene, în unele locuri fiind vorba despre rezultate parţiale. Configuraţia finală a majorităţilor din consiliile judeţene poate să fie puţin diferită, în funcţie de redistribuirea procentelor şi de înţelegeri de ultim moment între partide.

Alba - PNL are singur o majoritate solidă. Nu este exclusă o alianţă cu PMP

Arad - PNL are singur o majoritate solidă. Nu este exclusă o alianţă cu PMP şi/sau UDMR.

Argeş - PSD are singur o majoritate solidă, dar cel mai probabil va forma alianţă cu ALDE

Bacău - PSD are nevoie de ALDE peste a trece de 50%. În CJ a intrat şi PSRo, o alianţă cu PSD fiind posibilă

Bihor - PNL are cele mai multe voturi, dar are nevoie de UDMR pentru a trece de 50%. UDMR poate înclina balanţa şi spre PSD-ALDE

Bistriţa-Năsăud - PSD va avea peste 50% după redistribuiri, însă va forma cel mai probabil o alianţă cu ALDE

Botoşani - PSD şi PNL sunt singurele partide care au trecut pragul la consiliul judeţean. PSD are majoritatea

Braşov - PNL are nevoie de UDMR pentru a trecere de 50%

Brăila - PSD şi PNL sunt singurele partide care au trecut pragul la consiliul judeţean. PSD are majoritatea

Buzău - PSD are majoritate singur, dar în consiliul judeţean au intrat şi ALDE şi PSRo

Caraș-Severin - PSD are nevoie de UNPR pentru majoritate

Călărași - PSD are o majoritate confortabilă, dar probabil va funcţiona în alianţă cu ALDE

Cluj - PNL ar putea avea nevoie de UDMR pentru majoritate în consiliul judeţean

Constanța - PSD şi ALDE formează majoritatea, deşi PNL a fost pe primul loc

Covasna - UDMR are majoritate solidă, iar în consiliu au mai intrat, cu scoruri aproape egale, PSD, PNL şi PPMT

Dâmboviţa - PSD are majoritate

Dolj - PSD are majoritate

Galaţi - PSD are nevoie de ALDE pentru majoritate

Giurgiu - PSD are o majoritate confortabilă, dar ar putea face alianţă cu ALDE

Gorj - După redistrubuiri, PSD ar putea avea majoritate singur, dar va face cel mai probabil o alianţă cu ALDE

Harghita - UDMR are peste 60%

Hunedoara - PSD va avea nevoie, cel mai probabil, de o alianţă cu UNPR şi PSRo pentru majoritate

Ialomiţa - PSD are majoritate, dar va forma probabil o alianţă cu ALDE

Iaşi - PSD are nevoie de ALDE pentru majoritate

Ilfov - Deşi PNL a obţinut cele mai multe voturi, PSD şi ALDE ar putea fi susţinute de PMP pentru majoritate

Mureş - UDMR are cele mai multe mandate în consiliul judeţean, dar nu are majoritate. O alianţă cu PNL este posibilă

Mehedinţi - PSD are majoritate, dar şi ALDE a trecut pragul de 5%

Maramureş - Coaliţia pentru Baia Mare (UNPR) are nevoie de PSD pentru majoritate

Neamţ - PSD are nevoie de ALDE pentru majoritate

Olt - PSD are majoritate, dar şi ALDE, şi UNPR au trecut pragul

Prahova - PSD are nevoie de ALDE pentru o majoritate la limită împotriva PNL şi PMP

Satu Mare - PSD şi ALDE ar putea forma majoritatea după redistribuiri. UDMR s-ar putea alătura alianţei, însă ar putea să formeze şi o majoritate cu PNL. (Notă: Pe hartă există o eroare, în loc de UDMR apare UNPR la Satu Mare.)

Sălaj - PSD are cele mai multe mandate, dar majoritatea depinde de UDMR

Sibiu - PNL poate forma majoritatea alături de FDGR

Suceava - PNL are majoritate

Teleorman - PSD are majoritate, dar şi ALDE a trecut pragul de 5%

Timiș - PSD are nevoie de UNPR pentru majoritate

Tulcea - PSD are nevoie de ALDE pentru majoritate

Vaslui - PSD are majoritate de peste 60%

Vâlcea - PSD are cele mai multe mandate, la mică distanţă de PNL, dar Partidul Ecologist Român ar putea înclina balanţa în orice direcţie

Vrancea - PSD are majoritate, dar şi ALDE a trecut pragul

Primar reales și noul viceprimar dintr-o localitate din Argeș, condamnați la închisoare

Judecătorii Tribunalului Argeş i-au condamnat la închisoare cu suspendare pe primarul comunei Şuici, Constantin Iatagan, pe fosta secretară a primăriei, Cateluţa Marinescu, aleasă recent viceprimar al comunei, precum şi pe inginerul, pe contabilul Primăriei şi pe un consilier local, trimişi în judecată în vara anului trecut pentru fraude cu fonduri europene, scrie 

Astfel, conform sentinţei publicate pe portalul instanţelor, primarul Constantin Iatagan a fost condamnat la un an şi şapte luni de închisoare cu suspendare şi doi ani interzicerea unor drepturi, iar fosta secretară a Primăriei Şuici, Cateluţa Marinescu, aleasă luna aceasta viceprimar al comunei, a fost condamnată la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi doi ani interzicerea unor drepturi. În plus, cei doi trebuie, conform sentinţei, să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii la Primăria Curtea de Argeş sau la Primăria comunei Şuici.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi tot la închisoare cu suspendare contabilul Primăriei Şuici, Maria Mecu, inginerul Ion Stătică şi un consilier local. În plus, judecătorii au constatat că centrul judeţean Argeş al APIA, care s-a constitut parte civilă în acest dosar, şi-a recuperat prejudiciul.

Totodată magistraţii au dispus desfiinţarea mai multor înscrisuri.

Sentinţa instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată cu apel.

Inculpaţii din acest dosar au fost trimişi în judecată în luna iunie a anului trecut, pentru fraude cu fonduri europene asimilate faptelor de corupţie.

Primarul, actuala viceprimăriţă şi mai mulţi angajaţi ai Primăriei au fost acuzaţi că, în condiţiile în care îndeplineau funcţii publice, au devenit membri fondatori ai Asociaţiei crescătorilor de animale şi producţie vegetală Şuici, al cărei scop a fost, printre altele, valorificarea potenţialului productiv animalier şi vegetal al comunei Şuici, asocierea pentru cesionarea păşunilor şi pajiştilor, precum şi atragerea de capital, investiţii, finanţări locale sau din alte surse.

Potrivit anchetatorilor, inculpaţii din acest dosar au cerut prin această asociaţie sprijinul financiar pentru suprafeţe de teren de la APIA iar pentru accesarea fondurilor, în 4 mai 2010, Consiliul Local Şuici a aprobat concesionarea de către Asociaţia crescătorilor de animale şi producţie vegetală Şuici a suprafeţei de 324 de hectare de păşune comunală, cu condiţia ca sumele primite ca subvenţii APIA să fie folosite integral în executarea de lucrări agricole pentru îmbunătăţirea pajiştilor, curăţări, etc. Ulterior, asociaţia care a concesionat terenul a depus la APIA - Centrul Judeţean Argeş cererea unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2010, ce viza suprafaţa respectivă, solicitând sprijin financiar pentru schema de plată pe suprafaţă, sprijin pentru zonă montană defavorizată şi plăţi de agro-mediu.

”Din probele administrate în cauză, a rezultat faptul că Asociaţia crescătorilor de animale şi producţie vegetală Şuici nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate impuse fermierilor pentru obţinerea sprijinului financiar acordat în cadrul schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale complementare în sectorul vegetal, precum şi acordarea sprijinului aferent măsurilor de agro - mediu şi zone defavorizate. De asemenea, înscrisurile depuse la APIA prin intermediul cărora s-a realizat dovada îndeplinirii cerinţelor impuse solicitanţilor sprijinului financiar au avut un caracter inexact/incomplet/fals, după caz. O parte din aceste documente au fost întocmite în fals de către inculpatul Stătică Ion şi semnate de către inculpatul Iatagan Constantin la rubrica 'primar'”, arătau procurorii DNA la momentul trimiterii în judecată a acestui dosar.

Conform anchetatorilor, acest mecanism a avut drept consecinţă obţinerea de fonduri provenind atât din fonduri europene precum şi de la bugetul naţional în cuantum de 242.027,65 lei în favoarea asociaţiei, debit care a fost recuperat integral, la data de 22 iulie 2013.

De asemenea, procurorii au arătat că ”în perioada 2011-2012, cât a îndeplinit funcţia de contabil, inculpata Mecu Maria a retras din conturile Asociaţiei suma de 55.350 de lei din sumele primite cu titlu de sprijin financiar pe care a folosit-o în interes personal, contrar scopului pentru care aceasta a fost solicitată şi plătită, respectiv întreţinerea păşunilor”.

La scrutinul din 5 iunie primarul Constantin Iatagan, care a candidat din partea PSD, a fost reales cu peste 73 la sută din voturi.

BOMBA FUNDULEA: Cum a castigat DOROBANTU al patrulea MANDAT de PRIMAR/IEPURASII lui FRANK/ Patru TRADATORI in PNL-PDL(Menghelete, Benea, Fuia si Moxu/ Doi TRADATORI in ALDE(Petrica si Bratoi)/ Doi TRADATORI in UNPR(Paduraru si Chirila)/ 500 voturi cumparate/ Functionari Publici =agenti de influenta si alte brice si karice-le spunem maine pe zi

Revenim ......

UDMR și PMP au avut succes în negocieri. Constituirea consiliilor județene a alăturat partidele lui Dragnea și Băsescu

Majorităţile în consiliile judeţene sunt formate la trei săptămâni după alegeri, iar în urma negocierilor PMP a intrat în conducerea a nouă judeţe, la egalitate cu PNL, în vreme ce UDMR a făcut opt majorităţi şi a obţinut cinci preşedinţi de CJ – cu doi mai puţin decât PNL, se arată într-o analiză publicată de Mediafax.

Deşi au obţinut scoruri modeste, partidele mici – PMP, UDMR, ALDE – au fost esenţiale pentru formarea majorităţilor în consiliile judeţene. În vreme ce ALDE, în virtutea unei înţelegeri cu social-democraţii, a constituit majorităţi doar alături de PSD, în schimb PMP şi UDMR şi-au maximizat câştigurile mergând când cu PSD, când cu PNL.

Astfel, PMP a reuşit să constituie nu mai puţin de nouă majorităţi în Consiliile judeţene - Constanţa, Prahova, Neamţ, Caraş Severin, Timiş şi Maramureş alături de PSD şi Alba, Arad şi Ilfov alături de PNL.

La rândul lor, maghiarii de la UDMR au câştigat singuri două judeţe – Harghita şi Covasna -, dar au intrat în alte şase majorităţi – Bihor, Sălaj şi Mureş alături de PSD şi Arad, Braşov şi Satu Mare alături de PNL. Spre deosebire de PMP, maghiarii au obţinut şi cinci preşedinţi de Consilii judeţene – în Harghita, Covasna, Bihor, Mureş şi Satu Mare.

”Rezultatele pentru noi sunt mulţumitoare. Am ţinut cont de rezultatul alegerilor, am ţinut cont de specificul fiecărui judeţ, de capacitatea de a colabora cu unii sau cu alţii şi de tradiţia de a colabora cu unii sau cu alţii”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

”Sunt judeţe unde am mers cu liberalii şi sunt supăraţi pesediştii şi sunt judeţe unde am mers cu PSD şi sunt supăraţi liberalii. Dacă toată lumea este supărată asta înseamnă că până la urmă e bine. Sau nu e bine”, a mai spus liderul UDMR.

Referindu-se la situaţia specială de la Bihor, unde liberalii au pierdut majoritatea în CJ lipsindu-le un singur om, după ce UDMR a ales să meargă alături de PSD, Hunor a explicat: ”Liberalii nu ne-au oferit prea multe soluţii pentru consiliul judeţean şi bineînţeles ei au câştigat oraşul cu 70%, n-au nevoie de noi, am fi doar cireaşa pe tort şi cum este un caracter extrem de puternic primarul Bolojan, lângă el e greu să munceşti când nu are nevoie de tine, e o meserie cinică aceasta pe care o practică şi suntem convinşi că ne-au oferit viceprimar în Oradea ca să obţină ei preşedintele de consiliu judeţean. (...) Colegii mei au mers mai mult pe varianta de a conduce judeţul, de a fi în fruntea judeţului şi de a fi parteneri egali cu primarul municipiului Oradea, fiindcă un preşedinte de CJ este un partener egal, dacă nu vă supără această sintagmă, cu primarul reşedinţei de judeţ.”

După principii similare – maximizarea interesului partidului – s-a ghidat şi Traian Băsescu în negocierile pentru formarea majorităţilor judeţene. Mişcarea Populară s-a dovedit un bun instrument pentru PSD de a-i lăsa pe dinafară pe uneperiştii, care au început negocieri cu PNL, în cel puţin trei judeţe: Caraş Severin, Timiş şi Maramureş. Asta cu toate că, a doua zi după alegeri, Liviu Dragnea anunţa exact contrariul. „Avem şanse ca PSD să formeze majoritate împreună cu alte partide, cu excepţia PNL, cu excepţia PMP”, promitea liderul PSD pe 6 iunie.

Ai mici, în conducere

Aşadar, dacă vom compara procentele obţinute de partide la alegeri şi procentele în care respectivele formaţiuni se regăsesc în conducerile judeţelor, observăm că diferenţa este majoră.

Astfel, deşi PSD a obţinut 42,29% din voturi, prin alianţe cu ALDE, UNPR şi PMP a ajuns să controleze 31 de judeţe, inclusiv Capitala (73,8%) şi are 29 de preşedinţi de Consilii judeţene (69,04%).

La rândul lor liberalii, deşi au obţinut un scor de 30,64% la alegrile locale, au reuşit să facă majorităţi abia nouă judeţe – în trei singuri şi în şase în alianţe cu UDMR, PMP şi FDGR -, ceea ce înseamnă un procent de 21,4%. În ceea ce priveşte şefia judeţelor, PNL a obţinut abia şapte preşedinţi de CJ, adică 16,6%.

În schimb PMP, cu un scor de 4,4% în alegeri a constituit nouă majorităţi în Consiliile judeţene, ceea ce corespunde unui procent de 21,4%.

Maghiarii de la UDMR au fost, în schimb, cei mai câştigaţi. Cu un scor în alegeri de 4,9%, ei au intrat în 8 majorităţi judeţene (19,04%) şi au obţinut cinci preşedinţi de CJ, adică 11,9% din total.

”Dacă facem o simulare pe rezultatele din 5 iunie, vedem că din cele 312 locuri (de deputaţi, n.r.), fără minorităţi, PSD ar fi câştigat 153 de mandate, iar cu ALDE ar avea majoritate în ambele camere fără să aibă nevoie de nimeni. Dacă lucrurile rămân aşa, PSD va guverna singur sau aproape singur, nu va avea nevoie de noi, deci nu am ţinut cont de ce se va întâmpla la toamnă pentru că atunci ar fi trebuit să mergem peste tot cu PSD sau peste tot cu PNL”, a fost răspunsul lui Kelemen Hunor la întrebarea dacă la baza negocierilor pentru CJ-uri a fost şi un calcul de oportunitate în perspectiva alegerilor parlamentare de la finalul anului.