REVOLUTIONAR in baza ORDONANTEI anchetata de PROCURORI
Știați că dosarele cu așa-zișii revoluționari făcuți recent în baza ordonanței adoptate de Ponta în 2014 sunt secrete? Știați că unul dintre beneficiarii acestei ordonanțe este scârba de Eugen Nicolicea? Unul dintre cele mai pestilențiale personaje care colcăie în PSD? Știați că în baza certificatului obținut ca urmare a modificării de către Ponta a legii, Nicolicea primește 1000 de euro lunar?
Conform declaraţiei de avere, Nicolicea deţine trei case, trei maşini, o barcă cu motor şi depozite bancare de peste 80.000 de euro, însă asta nu l-a împiedicat să solicite un nou certificat de revoluţionar, cu tot cu indemnizaţia aferentă.
Conform declaraţiei de avere, Nicolicea deţine trei case, trei maşini, o barcă cu motor şi depozite bancare de peste 80.000 de euro, însă asta nu l-a împiedicat să solicite un nou certificat de revoluţionar, cu tot cu indemnizaţia aferentă.
„Nu am stat, ca alţii, să dorm în timpul Revoluţiei”
„E vorba de recunoaşterea faptului că nu am stat, ca alţii, să dorm în timpul Revoluţiei. Până acum n-am beneficiat de niciun drept, pentru că m-a preocupat exclusiv recunoaşterea onorifică. Nici acum nu mă interesează banii, dar până la urmă e treaba mea ce-o să fac cu ei. Sunt proprietatea mea”, a declarat Nicolicea. Întrebat dacă indemnizaţiile de revoluţionar suportate din banii contribuabililor nu sunt prea consistente, Nicolicea răspuns arogant: „Mare parte din contribuabili ar fi rămas şi acum cu Ceauşescu. Noi ne-am asumat nişte riscuri când am ieşit la Revoluţie”.
La Turnu Severin (oraşele în care se afla Nicolicea în decembrie 1989) nu s-a ieşit în stradă înainte de 22 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu fugeau cu elicopterul din Comitetul Central.
La Turnu Severin n-a murit nimeni şi a fost, în general, linişte. Şi înainte, şi după 22 decembrie 1989. Eugen Nicolicea nu poate să explice prea clar în ce a constat participarea sa la Revoluţie, dar se recomandă drept un vechi opozant al regimului comunist, cu toate că socrul fratelui său era însăşi prim-secretarul judeţului. „Dacă vă interesează, aflaţi că au existat nişte fotografii făcute de Securitate, iar eu sunt fotografiat acolo unde sunt. Unii au avut activitate înainte de 15 decembrie 1989, iar eu mă număr printre ei. Nu stau acum să mai comentez, dar puteţi afla din dosar”, se împăunează Nicolicea.
Dosarele revoluţionarilor se află la SSPR, iar Legea prelucrării datelor cu caracter personal împiedică să se facă publice aceste dosare.
La Turnu Severin (oraşele în care se afla Nicolicea în decembrie 1989) nu s-a ieşit în stradă înainte de 22 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu fugeau cu elicopterul din Comitetul Central.
La Turnu Severin n-a murit nimeni şi a fost, în general, linişte. Şi înainte, şi după 22 decembrie 1989. Eugen Nicolicea nu poate să explice prea clar în ce a constat participarea sa la Revoluţie, dar se recomandă drept un vechi opozant al regimului comunist, cu toate că socrul fratelui său era însăşi prim-secretarul judeţului. „Dacă vă interesează, aflaţi că au existat nişte fotografii făcute de Securitate, iar eu sunt fotografiat acolo unde sunt. Unii au avut activitate înainte de 15 decembrie 1989, iar eu mă număr printre ei. Nu stau acum să mai comentez, dar puteţi afla din dosar”, se împăunează Nicolicea.
Dosarele revoluţionarilor se află la SSPR, iar Legea prelucrării datelor cu caracter personal împiedică să se facă publice aceste dosare.
Despre deputatul Eugen Nicolicea se spune ca, pentru a-si atinge scopurile, este in stare de orice si este acuzat de unii colegi ca a darimat imaginea PSD la nivel local si chiar a pus partidul, de nenumarate ori, in situatii penibile. Fostul presedinte al organizatiei locale a PDSR considera ca Eugen Nicolicea s-a ridicat in politica trecind chiar si peste cadavre.
„L-am cunoscut pe Eugen Nicolicea imediat dupa Revolutia din decembrie 1989. Fiul meu a murit in Bucuresti, rapus de gloante. Nu am aflat de moartea lui decit tirziu, de la un telefon primit acasa. Mi s-a spus sa sun la un alt numar, ca sa aflu amanunte despre baiat, numar care, am aflat ulterior, apartinea sotiei lui Liviu Nicolicea, fratele actualului deputat. Asa am ajuns sa cunosc aceasta familie, care a incercat sa-mi intre pe sub piele si a si reusit. Veneau la noi si ziua, si noaptea si le puneam masa, ca la acea vreme nu stiam ce fel de oameni sint. In 1990, CPUN mi-a propus sa fiu presedintele filialei judetene a partidului, lucru pe care l-am acceptat, dupa mai multe insistente. Cind Eugen Nicolicea a venit la partid sa se inscrie, mai multi membri mi-au spus sa-l scot afara. Am aflat de la ei ca Nicolicea era de fapt ginerele lui Plostinaru, fostul prim-secretar al judetului. M-a sensibilizat insa faptul ca il chema Eugen, la fel ca pe fiul meu, iar el a speculat acest lucru. Poate chiar a profitat de moartea fiului meu“, a declarat Dumitru Maresi. In 1990, Maresi avea sa devina deputat in Parlamentul Romaniei, desi se trecuse ultimul pe lista de cinci candidati. „In 1992, cind s-a pus din nou problema cine sa candideze la alegeri pentru Camera Deputatilor, l-am trecut pe Eugen Nicolicea in fruntea listei. Asa a iesit el deputat“, a spus Dumitru Maresi.
Desi a candidat singur, Eugen Nicolicea a fost la un pas sa piarda alegerile
Dupa ce a fost trecut pe lista pentru parlament, prima grija a lui Eugen Nicolicea a fost sa-l indeparteze pe cel care pina atunci ii daduse sa manince. Dumitru Maresi s-a trezit, la un moment dat, ca ziarele scriu despre demisia lui din PDSR. Omul nu-si daduse demisia niciodata, insa, din cauza jocurilor de culise si a demisiei fabricate in fals de altii, s-a trezit ca nu mai reprezinta partidul. „M-au anuntat altii ca mi-as fi dat demisia, desi eu nu semnasem nimic in sensul acesta. Cind am vazut cum lucreaza oamenii pe care ii credeam cinstiti, m-am retras“, a declarat Dumitru Maresi. Interesele lui Eugen Nicolicea sint mai presus de interesele partidului si mai presus de interesele cetatenilor. In perioada guvernarii CDR, in fruntea judetului era familia Mortun, Liviu Nicolicea, fratele deputatului Eugen, era tinut la FPS. Acum, s-au inversat rolurile, cind sef peste judet este deputatul Eugen Nicolicea, sef peste Casa Judeteana pentru Asigurari de Sanatate Mehedinti este Ioan Alexandru Mortun. Faptul ca Eugen Nicolicea a fost singurul candidat pentru functia de presedinte al PSD Mehedinti, obtinind 131 de voturi impotriva, spune multe. Mai mult, el a fost la un pas de a nu cistiga alegerile. Cine nu-l slugarniceste pe Eugen Nicolicea este executat. Asa s-a intimplat cu presedintele Consiliului Judetean Mehedinti, Constantin Sirbulescu, pe care Eugen Nicolicea il exclusese din partid. Numai interventia premierului Adrian Nastase a facut ca Sirbulescu sa nu fie aruncat din corabia partidului. Asa s-a intimplat si cu Dumitru Maresi, dar si cu alti membri ai partidului. Nemaisuportind dictatura si bataia de joc la care sint supusi, mai multi membri ai PSD au intocmit o scrisoare, prin care ii solicitau premierului Adrian Nastase excluderea lui Eugen Nicolicea. In cele din urma, scrisoarea a fost pierduta. La vremea respectiva, premierul Adrian Nastase spunea ca va lua in discutie situatia de la Severin, unde deputatul Eugen Nicolicea era contestat de un numar neprecizat de primari si viceprimari.
Scandal dupa scandal
Din exces de zel si din dorinta de a intra in gratiile conducerii PDSR, deputatul Eugen Nicolicea a demarat o actiune teribilista. In 1997, el declara presei ca intentioneaza sa ceara parlamentului introducerea procedurii de suspendare a presedintelui Romaniei, pe acea vreme, Emil Constantinescu, punind astfel partidul intr-o situatie destul de delicata. De altfel, in ziarul Dimineata, PDSR a luat atitudine cu privire la acest demers, declarind ca afirmatiile domnului Nicolicea au fost facute in nume personal si nu reprezinta pozitia oficiala a PDSR. Eugen Nicolicea afiseaza, in multe momente, un comportament ciudat. Poate astfel se explica faptul ca a realizat schema celor mai corupti oameni din Romania, in forma de triunghi, in care a nominalizat trei persoane din fruntea PSD. Dar despre aceasta schema vom vorbi cu alta ocazie, cind o vom publica si in facsimil. Un alt scandal in care a aparut deputatul Eugen Nicolicea este cel legat de presedintele Societatii Romane de Radiodifuziune, Andrei Dimitriu. Presedintele PSD Mehedinti a inaintat plingeri la Curtea de Conturi, plingeri ce purtau stampila Biroului parlamentar Mehedinti, punind astfel partidul din nou intr-o situatie dificila.
Cindva dusmani de moarte, acum in duplex radio-TV
Singurul post de televiziune care a indraznit sa aiba o pozitie fata de Eugen Nicolicea a fost Datina, reprezentat de Gheorghe Buretea. Dupa ce a fost tirit prin zeci de procese, postul Datina a ajuns acum sa faca duplex cu postul Radio Galaxy, patronat de fratele deputatului, Liviu Nicolicea, inspector guvernamental si consilier local. Liviu Nicolicea il sfideaza astfel pe premierul Adrian Nastase, care a dizolvat intreg Consiliul Municipal Bucuresti, pe motiv ca unii dintre consilieri aveau afaceri cu primaria, lucru evident si in Drobeta Turnu Severin. Pe majoritatea stilpilor de iluminat din oras sint amplasate panouri publicitare ale postului Radio Galaxy, cu acordul primariei, care ar trebui sa incaseze taxe, conform legilor tarii. Daca primaria incaseaza taxe, asteptam sa faca publice sumele incasate. Daca nu, inseamna ca postul Radio Galaxy va fi amendat, iar panourile date jos. Iata (vezi facsimil, n.r.) cum deputatul Eugen Nicolicea il reclama pe George Buretea pentru afacerile pe care le avea in Drobeta Turnu Severin, pe vremea cind aveau pareri diferite: „Cladirea sediului Datina s-a transferat, fara bani, din proprietatea Inspectoratului Scolar Mehedinti in proprietatea SC DATINA SRL. Fara a avea autorizatie de constructie, au marit cladirea si au mai inaltat un etaj, avind la baza doar o autorizatie pentru reparatii. Evaluarea cladirii s-a facut eronat, iar in constructie sint inglobate materiale procurate ilegal…“
Parlamentarii vor să înfiinţeze propria armată, dotată cu tancuri, artilerie și avioane de luptă
Un deputat PSD propune înfiinţarea unei armate în subordinea Parlamentului. Structura ar urma să poarte numele de Garda Naţională a României şi să dispună de forţe terestre, de artilerie şi aeriene. Garda ar trebui să se implice în „acțiuni de luptă pentru respingerea unei agresiuni extreme”, situaţii de urgenţă şi dezastre
http://www.observatorulbuzoian.ro
Scârba pesedistă Eugen Nicolicea a fost dat afară, luni seara, din studioul Digi 24 dupa o cearta cu realizatorul tv Moise Guran. Incidentul s-a produs putin dupa ora 21:00, in timpul emisiunii "Jurnalul de seara", moderata de Cosmin Prelipceanu, in care Eugen Nicolicea era invitat, iar Moise Guran a intrat in direct pentru a comenta principalele evenimente ale zilei. Guran i-a acuzat pe parlamentari ca "dau amnistii" dupa ce "domnul Dragnea face licitatiile", moment in care politicianul a început să îl jignească pe jurnalist.
"Astept ca Eugen Nicolicea sa ma dea in judecata. Toata activitatea domniei sale este pe site-ul Camerei Deputatilor. Romanii au votat ca un primar condamnat sa poata ramane pe functie. Dupa alegerile astea s-a creat impresia ca romanii aleg hoti. Sunt multi ca domnul Nicolicea. Vor sa dezincrimizeze conflictul de interese. Nu trebuie sa cadem in asa ceva. S-a creat iluzia ca noi romanii acceptam coruptia si suntem toti corupti. Avem o mana puternica care ii prinde si ii umileste (aluzie la DNA - n.red.) Eu nu pot sa accept sa revenim in alta parte", a spus Moise Guran in debutul emisiunii Biziday, pe care o realizeaza la Digi 24.
Reactia Digi 24 dupa incident: " a intrerupt dezbaterea cu politicienii, in editia de luni seara, in momentul in care unul dintre ei - deputatul PSD Eugen Nicolicea - a incalcat regulile unei discutii civilizate si l-a jignit pe Moise Guran, realizatorul . La Digi24, respectam libertatea de exprimare a invitatilor nostri, ne place sa avem in studioul nostru oameni cu opinii cat mai diferite, dar sanctionam atacul la persoana si insultele de orice fel, conform Codului Digi24."
Eugen Nicolicea l-a jignit grav pe Moise Guran, in cursul unei emisiuni la Digi24, pe care l-a catalogat „prost”, „sicofant” si „obraznicatura”. Nicolicea a fost invitat sa paraseasca studiourile.
Iata dialogul dintre cei doi:
”Moise Guran: Alege Nicolicea pentru ei. Dragnea facea licitatiile, Nicolicea da amnistiile din cand in cand sub o forma sau alta. Sa-l intrebi pe Nicolicea ce este intentia indirecta si ce se intampla cand o infractiune e redefinita in rapport cu cei care sunt cercetati pentru fapte.
Eugen Nicolicea: Da’ prost mai e…
Moise Guran: Dragnea face licitatii, parlamentarii, nu ma iau de Nicolicea, stiu ca a candidat la Severin…
Eugen Nicolicea: Probabil nu-i spusese nimeni ca vorbeste prostii. Cam candidezi cu gura plina. Nu am vazut un reporter, sau ce esti, sa vorbeasca prostii cu atata siguranta.
Moise Guran: Ce am facut eu?
Eugen Nicolicea: Ai zis numai prostii. Razi ca fraierul.
Moise Guran: Reactia dvs este deplasataa.
Eugen Nicolicea: Ai agumente sau vorbesti prostii? Vorbesti prostii cu gura plina. Nu ti-ar fi rusine? Obraznicaturi ca tine …
Moise Guran: Timp de 4 ani ati facut doar asta…
Eugen Nicolicea: Nu cred ca am venit aici sa gasesc un sicofan care sa vorbeasca asa, habar nu are de nimic. Nu e prima data cand acest individ se ia de mine, ca scaietul de coada cainelui. Acest individ care avea o chestie mai veche cu mine. Esti fraier, este un prost pregatit.
Cosmin Prelipceanu: Din acest moment, nu mai aveti ce cauta in acest studio.
Eugen Nicolicea: O sa sesizez CNA. Am venit aici pentru ca m-ati invitat. Un acolit de-al dvs avea o chestie pregatita. Eram eu sau dezincriminarea. Nu permit acest vocabular.
Cosmin Prelipceanu: V-a jignit?
Eugen Nicolicea: M-a acuzat de fapte mai grave, cu dezincriminarile. I-ati cerut sa aduca probe? Era obligatia dvs., de ce i-ati permis asta?
Cosmin Prelipceanu: Moise v-a acuzat in mod indirect ca ati pus la cale eliberarea unor inculpati…
Eugen Nicolicea: I-ati cerut dovezi?
Cosmin Prelipceanu: Este clar ce a zis Moise.
Eugen Nicolicea: Nu-l mai reclam pe Moise, ci pe dvs.”, au fost schimburile de replici dintre Moise Guran, Cosmin Prelipceanu, de la Digi 24, si Eugen Nicolicea.
Proiectul de lege, al cărui unic iniţiator este Eugen Nicolicea, a fost depus la Parlament pe 31 octombrie. Conform acestuia, Garda Naţională ar urma să colaboreze cu Ministerul Apărării Naţionale „pe linie operațională, prin două birouri constituite la Statul Major al Forțelor Terestre și Statul Major al Forțelor Aeriene”. Noua structură militară va fi condusă de un Inspectorat general al cărui şef va fi numit de Biroul Permanent al Senatului. Fondurile pentru funcţionare vor fi asigurate de Guvern.
Potrivit proiectului, Inspectoratul Gărzii Naţionale „întocmește planurile de instruire și intervenție în situații de urgență şi conduce nemijlocit activitățile de intervenție la dezastre”. Alte atribuţii ale structurii vor fi „stabilite de Comisiile de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională”.
Garda Naţională ar urma să funcţioneze cu 35% angajaţi permanenţi şi 65% voluntari cu vârste între 18 şi 65 de ani, absolvenţi de liceu şi ai unui curs de pregătire special organizat. Voluntarii ar urma să beneficieze de scutiri de taxe şi impozite locale, plata asigurării locuinţelor, indemnizaţie, hrană şi transport pe durata stagiului de convocare. În plus, le va fi permis accesul „în colegiile și universitățile instituțiilor cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale”.
Racolaţi de Securitate, dar cu certificat de revoluţionar. VEZI AICI ULTIMA LISTĂ a revoluţionarilor care au fost intimi cu poliţia politică a lui Ceauşescu
Dosarele CNSAS dezvăluie faptul că sute de revoluţionari cu certificat au sprijinit sistemul opresiv comunist, fiind racolaţi de fosta Securitate înainte de 1989.
Rapoartele de activitate ale CNSAS din ultimii ani indică un fenomen interesant: sute de dosare ale revoluţionarilor au fost trimise în instanţă pentru a se stabili calitatea de colaborator al fostei Securităţi. În ultimii douăzeci de ani s-a profitat însă din plin de pe urma beneficiilor conferite de certificatul de revoluţionar. După 1990, obţinerea unui astfel de document a devenit o adevărată industrie, ajungându-se în situaţia să fie înregistrate peste 30.000 de nume. Politicienii sunt şi ei parte a acestui fenomen. Fostul şef al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, Emilian Cutean a recunoscut că mai mulţi parlamentari i-au solicitat să le obţină certificatul de revoluţionar.
Sute de milioane de euro acordate de stat
Conform legilor în vigoare, certificatul de revoluţionar a adus posesorilor o serie de drepturi speciale. Sporuri la salariu, chirie la nivel minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat, prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, dreptul de a-şi cumpăra sau închiria cu prioritate - fără licitaţie - din fondul de stat un spaţiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafaţă utilă de până la 100 mp, subvenţii de stat egale cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 de euro, contractat pentru cumpărarea unei locuinţe, acces gratuit al copiilor la creşe şi grădiniţe. Revoluţionarii au beneficiat de atribuirea, în limita posibilităţilor, în proprietate şi cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a unei suprafeţe de 10.000 mp de teren extravilan şi 500 mp de teren intravilan pentru locuinţă. Alte facilităţi au fost să li se dea în proprietate, fără plată, a unui loc de veci, pensionarea cu cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard, acces gratuit la medicamente, transport gratuit pe calea ferată - 12 călătorii la clasa I, scutirea de la plata taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune pentru cei cu venituri lunare mai mici decât salariul mediu brut.
Criza a tăiat banii
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Boc din 25 iunie 2010 privind eşalonarea plăţii indemnizaţiilor prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi faţă de luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din 1987, plata indemnizaţiilor a fost amânată pentru 2012, 2013 şi 2014. "Plata indemnizaţiilor restante prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se face începând cu anul 2012. În situaţia indemnizaţiilor restante al căror cuantum depăşeşte valoarea a 20 de salarii medii brute: în anul 2012 se plăteşte 34% din valoarea sumei restante, în anul 2013 se plăteşte 33% din valoarea sumei restante, în anul 2014 se plăteşte 33% din valoarea sumei restante. În situaţia indemnizaţiilor restante al căror cuantum se situează între valoarea a zece salarii medii brute şi cea a 20 de salarii medii brute, în anul 2012 se plăteşte 50% din valoarea sumei restante, iar în anul 2013 se plăteşte 50% din valoarea sumei restante", scrie în OUG din iunie 2010.
Cei 23 de parlamentari revoluţionari
Lista parlamentarilor revoluţionari îi cuprinde pe: Cătălin Voicu, Eugen Nicolicea, Sergiu Nicolăescu, Vasile Blaga, Radu Berceanu, Victor Socaciu, Radu Stroe, Toni Greblă, Ion Vasile, Gheorghe Marcu, Iosif Secăşean, Verestoy Attila, Nicolae Păun, Vasile Nistor, Niţu Adrian Honorel, Firczak Gheorghe, Mircovici Niculae, Movilă Petru, , Croitoru Cătălin, Iorguş Zanfir, Ştefan Viorel, Vasile Aurelia şi Vîlcu Samoil.
Lista 2010 revoluţionari
Datele persoanei / Calitatea stabilită de C.N.S.A.S. / Stadiul verificării
AIRINEI MIHAI Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
APOSTOL ROMEO Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
ARON MARIUS Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
AVRAM MARCEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
BALCĂU EUSEBIU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
BĂLĂCEANU VASILE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CENUŞE NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CHIRILĂ OCTAVIAN CHIŞ AUREL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator
În curs de soluţionare
CHIVU VICTOR Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CONSTANTIN PETRE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CONSTANTINESCU NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
COPORAN AURICĂ Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CRISTEA MARIN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
GEORGESCU ROMULUS GANDY Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
GRIGORAŞ GHEORGHE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
HORN ALECSANDRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
ISAC CONSTANTIN Deţinător al titlului de Revoluţionar 1989 Colaborator În curs de soluţionare
LEONTE NĂSTASIE eţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
LUXANDRA DIDEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MIHĂESCU RĂZVAN PAUL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MODUNA ALEXANDRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MOISE MIHAI Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MORARU DUMITRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de C.N.S.A.S.
NEGRU GLIGORE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
NICOLA DANIEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
NICOLAESCU LUCIAN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
NISTOR LENUŢA Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
PARASCHIV NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de C.N.S.A.S.
PLEŞOIANU SERGIU OPRAN GABRIEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de
soluţionare
RACOVIŢAN SORIN HORIA Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
RĂDOCEA ALEXANDRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
RĂZUŞ MIRCEA Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
SOMEŞAN IONEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
STAN GHEORGHE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Câştigat. Sentinţa civilă
STOIAN TIBERIU DOREL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de
C.N.S.A.S.
TALPALARU VALENTIN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
TEODORESCU NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
TÎRNOVEANU IOAN EMIL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
TOMA IOAN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de C.N.S.A.S.
ŢUGUI COSTIN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
VISEROIU VIOREL NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
WITTENBERGER MIHAI Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
APOSTOL ROMEO Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
ARON MARIUS Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
AVRAM MARCEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
BALCĂU EUSEBIU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
BĂLĂCEANU VASILE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CENUŞE NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CHIRILĂ OCTAVIAN CHIŞ AUREL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator
În curs de soluţionare
CHIVU VICTOR Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CONSTANTIN PETRE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CONSTANTINESCU NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
COPORAN AURICĂ Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
CRISTEA MARIN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
GEORGESCU ROMULUS GANDY Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
GRIGORAŞ GHEORGHE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
HORN ALECSANDRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
ISAC CONSTANTIN Deţinător al titlului de Revoluţionar 1989 Colaborator În curs de soluţionare
LEONTE NĂSTASIE eţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
LUXANDRA DIDEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MIHĂESCU RĂZVAN PAUL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MODUNA ALEXANDRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MOISE MIHAI Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
MORARU DUMITRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de C.N.S.A.S.
NEGRU GLIGORE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
NICOLA DANIEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
NICOLAESCU LUCIAN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
NISTOR LENUŢA Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
PARASCHIV NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de C.N.S.A.S.
PLEŞOIANU SERGIU OPRAN GABRIEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de
soluţionare
RACOVIŢAN SORIN HORIA Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
RĂDOCEA ALEXANDRU Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
RĂZUŞ MIRCEA Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
SOMEŞAN IONEL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
STAN GHEORGHE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Câştigat. Sentinţa civilă
STOIAN TIBERIU DOREL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de
C.N.S.A.S.
TALPALARU VALENTIN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
TEODORESCU NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
TÎRNOVEANU IOAN EMIL Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
TOMA IOAN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator Proces câştigat de C.N.S.A.S.
ŢUGUI COSTIN Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
VISEROIU VIOREL NICOLAE Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
WITTENBERGER MIHAI Deţinător al titlului de Revoluţionar Colaborator În curs de soluţionare
Lista CNSAS 2009
1. Apostu Iosefina
2. Basarab Elena
3. Bădilescu Neculae
4. Băiatu Constantin
5. Bălteanu Fag Dan Florin
6. Bărdaş Mihai Horia
7. Beganu Stelian
8. Bizău Vasile
9. Bogdan Marilena
10. Bolocan Constantin Ştefan
11. Boncea Vasile
12. Budu Florian
13. Burlacu Mihai
14. Câmpeanu Liviu
15. Coca Constantin
16. Costef Florian
17. Creţu Antoniu Octavian
18. Cumpănă Constantin
19. Davidescu Doicin
20. Deak Andrei
21. Dendrino Horaţiu Galaction
22. Dobre Aurel
23. Dobre Jenică
24. Dragomir Gheorghe
25. Drăgan Luca
26. Dumitrache Virgiliu
27. Dureţ Florin Stelică
28. Enache Constantin
29. Faida Ioan
30. Firimiţă Marian
31. Florea Adrian
32. Gera Tiberiu
33. Gheorghe (Pană) Georgeta
34. Gheorghiţă Rodion
35. Gherman Emil
36. Gozutok (Cîrstea) Mariana
37. Gurgui Dumitru
38. Horga Ioan
39. Hutter Gabriel-George
40. Ilie Ion
41. Ionescu Adrian
42. Ionescu Haralambie Viorel
43. Ionică Nicolae
44. Istrate Aurel
45. Iuga Gheorghe (Hîrcăian)
46. Jakabfi Sandor Attila
47. Klein Hans
48. Maicher Iuliu
49. Matache Constantin
50. Mazsa Gheorghe
51. Măcelaru Adrian
52. Mărculescu Aurel
53. Melinte Florin
54. Miclea Ioan Doru
55. Mihail Ştefan
56. Mioc Adrian
57. Moldoveanu Viorel
58. Muntean Vasile
59. Myllyla (Botezatu) Dragoş Cătălin
60. Nemedi Emeric
61. Nemeş Gheorghe
62. Nicoară Ovidiu
63. Nicolae Ion
64. Niţă Niculae
65. Niţă Oprea
66. Păun Constantin
67. Perciune Valentin
68. Pitulan Matei Romeo
69. Popa Marcel
70. Popa Sorin
71. Popovici Dumitru
72. Popovici Ileana
73. Precupaş Arcadie
74. Protopopescu Gheorghe
75. Radu Leonard-Nelu
76. Radu Paul George
77. Rudeanu Mihail Nicolae
78. Rusu Florentin
79. Ruxăndoiu Dorin
80. Savin Gheorghe
81. Savu Longinos
82. Sălăgean Vasile
83. Schicht Mariana
84. Silagyi Gabriel
85. Spătaru Maricel (Grigore)
86. Stelianide Dumitru
87. Stoiadin Vasile
88. Stoleriu Eugen
89. Strafalogea Emilia
90. Şerban Ioan Radu
91. Tărlungeanu Silvia
92. Terzi Paul
93. Ungureanu Mitică
94. Vâclea Liviu Valentin
95. Varodi Sabin
96. Vasilescu Valentin
97. Zamfirescu Lascăr
98. Zeană Corneliu
2. Basarab Elena
3. Bădilescu Neculae
4. Băiatu Constantin
5. Bălteanu Fag Dan Florin
6. Bărdaş Mihai Horia
7. Beganu Stelian
8. Bizău Vasile
9. Bogdan Marilena
10. Bolocan Constantin Ştefan
11. Boncea Vasile
12. Budu Florian
13. Burlacu Mihai
14. Câmpeanu Liviu
15. Coca Constantin
16. Costef Florian
17. Creţu Antoniu Octavian
18. Cumpănă Constantin
19. Davidescu Doicin
20. Deak Andrei
21. Dendrino Horaţiu Galaction
22. Dobre Aurel
23. Dobre Jenică
24. Dragomir Gheorghe
25. Drăgan Luca
26. Dumitrache Virgiliu
27. Dureţ Florin Stelică
28. Enache Constantin
29. Faida Ioan
30. Firimiţă Marian
31. Florea Adrian
32. Gera Tiberiu
33. Gheorghe (Pană) Georgeta
34. Gheorghiţă Rodion
35. Gherman Emil
36. Gozutok (Cîrstea) Mariana
37. Gurgui Dumitru
38. Horga Ioan
39. Hutter Gabriel-George
40. Ilie Ion
41. Ionescu Adrian
42. Ionescu Haralambie Viorel
43. Ionică Nicolae
44. Istrate Aurel
45. Iuga Gheorghe (Hîrcăian)
46. Jakabfi Sandor Attila
47. Klein Hans
48. Maicher Iuliu
49. Matache Constantin
50. Mazsa Gheorghe
51. Măcelaru Adrian
52. Mărculescu Aurel
53. Melinte Florin
54. Miclea Ioan Doru
55. Mihail Ştefan
56. Mioc Adrian
57. Moldoveanu Viorel
58. Muntean Vasile
59. Myllyla (Botezatu) Dragoş Cătălin
60. Nemedi Emeric
61. Nemeş Gheorghe
62. Nicoară Ovidiu
63. Nicolae Ion
64. Niţă Niculae
65. Niţă Oprea
66. Păun Constantin
67. Perciune Valentin
68. Pitulan Matei Romeo
69. Popa Marcel
70. Popa Sorin
71. Popovici Dumitru
72. Popovici Ileana
73. Precupaş Arcadie
74. Protopopescu Gheorghe
75. Radu Leonard-Nelu
76. Radu Paul George
77. Rudeanu Mihail Nicolae
78. Rusu Florentin
79. Ruxăndoiu Dorin
80. Savin Gheorghe
81. Savu Longinos
82. Sălăgean Vasile
83. Schicht Mariana
84. Silagyi Gabriel
85. Spătaru Maricel (Grigore)
86. Stelianide Dumitru
87. Stoiadin Vasile
88. Stoleriu Eugen
89. Strafalogea Emilia
90. Şerban Ioan Radu
91. Tărlungeanu Silvia
92. Terzi Paul
93. Ungureanu Mitică
94. Vâclea Liviu Valentin
95. Varodi Sabin
96. Vasilescu Valentin
97. Zamfirescu Lascăr
98. Zeană Corneliu
Secta securistă a lui Oprea și Maior cheltuie sute de mii de lei in cateva luni
Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale, adică Secta securistă a lui Oprea și Maior, a cheltuit 307.000 de lei, din care 302.000 doar pe salarii, primind subventii de 352.000 lei. Doar în primele 3 luni ale anului,conform Comisarul.ro.
Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) a cheltuit in primele 3 luni din acest an 307.000 lei din care 302.000 doar pe salarii (98% din cheltuieli) si a primit subventii de 352 de mii de la bugetul de stat, potrivit observatiilor facute pe Facebook de economistul Florin Cîțu, care constata ca institutia exista doar sa plateasca salarii. Potrivit site-ului transparenta-bugetara, Academia si-a rasplatit sefii cu sporuri de conducere de peste 100.000 de euro, potrivit executiei bugetare.
Institutia a fost infiintata prin Legea nr. 56 din 22 martie 2012, initiata de parlamentarii Marian Saniuta, Eugen Badalan, Ion Mocioalca, Adrian George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulica, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea si Teodor Melescanu.
Primul presedinte al Academiei a fost general-locotenentul Teodor Frunzeti, vicepresedintele a fost chestorul de politie Gheorghe Popa, iar secretarul general – colonelul (r) Gheorghe Boaru. Tot prin vot secret, adunarea generala i-a ales pe generalul de brigada (r) Viorel Buta, generalul (r) Sergiu Medar si comisarul-sef de politie Stefan Pruna in functiile de presedinti ai celor trei sectii stiintifice: Stiinte Militare, Informatii si Securitate Militara, Ordine Publica si Siguranta Nationala, potrivit sursei citate.
George Maior, fost director SRI, a fost ales in ianuarie 2015 presedinte al Academiei. Tot atunci, in functia de secretar general a fost ales profesorul universitar Gheorghe Toma.
Joi, 27 august 2015, George Maior a anuntat ca se autosuspenda din pozitia de presedinte, pe timp cat va fi ambasadorul Romaniei in SUA, iar presedinte interimar al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale a fost numit Remus Pricopie – rectorul SNSPA si fost ministru al Educatiei, potrivit ZiuaVeche.ro si bn24.ro.
Rezultatul, obiectivul Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), forul științific secret înfințat de Gabriel Oprea, „ar trebui să fie” realizarea de studii, rapoarte și organizarea de conferințe, afirmă ministrul Educației, membru ASSN.
Întrebat, în emisiunea „După 20 de ani” de la ProTV, care este scopul Academiei lui Oprea, Curaj a răspuns: „Sunt conferințe, sunt studii, rapoarte. Asta ar trebui să fie”.
Rugat să nuanțeze condiționalul optativ, Curaj a spus: „Da, sigur, ar trebui să fie. Și se lucrează la ele. Pe fiecare componentă în parte”.
„Fiecare dintre colegii mei… Eu acuma am altă preocupare, fiind ministru, mă ocup de ceea ce trebuie să fac la Ministerul Educației și Cercetării, dar sunt convins: colegii mei, care sunt acolo și care nu au responsabilități, ei lucrează în zona medicală, în zona energetică, în zona informațională”, a adăugat Curaj.
Jurnalistul care l-a intervievat pe Curaj a întrebat de ce nu există mai multă transparență în activitatea Academiei de Științe ale Securității Naționale. „Noi nu reușim să vedem care sunt materiile de studiu, care este site-ul”, a spus acesta.
„Materii de studiu nu pot fi, că nu e o universitate. Nu este o școală, este un think-tank, dacă vreți, în termenul potrivit. Doar atât este. Nici pe departe nu este universitate, nu are ce materii să aibă”, a evitat Curaj răspunsul despre lipsa transparenței.
Chestionat în legătură cu prezența sa acolo, ministrul a răspuns din nou ambiguu:
„Haideți să vă spun de ce este nevoie (de ASSN, n.r.) și de ce am decis eu să mă duc acolo, că este important. Am spus-o de mai multe ori. Dacă ne uităm, educația – și România educată este parte a acestui mecanism – educația, investiția în educație, știință, inovare sunt lucruri de siguranță și de securitate națională. Eu așa le tratez și așa le-am tratat mereu și în ceea ce am scris în anii din urmă. Asfel încât decizia de a face politici cu sens și de a investi acolo unde trebuie sunt parte a unui demers întreg care ar pune România și ar păstra-o pe o hartă. Ar pune-o mai bine pe o hartă de pe care oricum face
Eduard Dumitrascu amenintat cu puscarie de catre securistul comunist Nicolicea
Ieri, conform comunicatului PP-DD Buzau, doamna Ungureanu Cristina Manuela - candidat al partidului Dan Diaconescu in colegiul 4 Buzau - Camera Deputatilor, si-a anuntat retragerea din cursa electorala pentru ocuparea unui loc in viitorul Parlament al Romaniei. Sursele noastre ne-au dezvaluit, ca atat Ungureanu Cristina cat si sotul doamnei, preot de cariera, au fost amenintati cu distrugerea carierei lor profesionale. Conform unor stenograme cutremuratoare, pe care le detinem in intregime si care vor fi publicate in serial incepand de maine, Eugen Nicolicea si Cezar Preda sunt pionii principali in instrumentarea acestui tip de terori securisto- comuniste. Mai mult decat atat si presedintele PP-DD Buzau, Eduard Dumitrascu- candidat in colegiul 6 Buzau pentru Camera deputatilor, a fost amenintat de Nicolicea cu puscaria, daca nu se va retrage si el din cursa electorala. Conform si stenogramelor pe care le detinem, dupa cum veti citi de maine, reiese clar dintr-o discutie ca Nicolicea- securist comunist cu acte, face presiuni imense asupra unor institutii ale statului, pentru ca Dumitrascu sa fie scos din lupta electorala prin orice mijloace. Contactam telefonic de catre jurnalistii nostri, Eduard Dumitrascu ne-a declarat: " Nu mi-e frica de ciocoi. Si la puscarie daca ajung, nu ma retrag din cursa electorala pe care vreau si cred ca o voi castiga. Mi s-au oferit chiar sume mari de bani, dar nu ma intereseaza. Voi face tot ce pot pentru a usura Buzaul de inca un ciocoi, asa cum am reusit la alegerile locale din iunie acest an, cand si cu ajutorul meu l-am trimis la pensie pe Victor Mocanu. Ii rog din suflet pe buzoieni sa aiba incredere in mine, sa nu se lase cumparati de nenorocitii astia si sa iasa cat mai multi la vot pe 9 decembrie 2012, indiferent cu cine vor vota. Voi face tot ce tine de mine sa nu-i dezamagesc si sunt ferm convins, ca dupa 9 decembrie, in calitate de deputat, vom continua impreuna si cu cei ce ma vor vota, dar si cu cei care nu ma vor vota, lupta impotriva mafiei locale care a jefuit totul in Buzau"
Deputatul Eugen Nicolicea, printre cei mai prosti romani in viata
Din seria deja celebra „Altii muuult mai prosti ca noi!”, strans inrudita cu seria „Cei mai prosti parlamentari in viata!”, oarecum relationata cu seria „Parlamentul Romaniei cuib de imbecili!”, „Prostii din parlamentul Romaniei”, etc, etc
Nominalizat la toate cele patru categorii castigator aproape sigur la cinci!
Daca anumele politrucului vi se pare cunoscut, ei bine, asta e ala pe care Moise Guran l-a dat pur si simplu afara din studioul Digi24, nemaisuportand obraznicia si imbecilitatea acestui “ales” al poporului PSDist…
Dar sa revenim la prezent. Pe principiul “prostul pana nu-i fudul nu-i prost destul”, alde Nicolicea asta s-a gandit el (asa fac toti prostii, mimeaza foarte bine ganditul si nu pot sta pe creanga lor) sa reinvie o mai veche traditie romaneasca si englezeasca: armata Parlamentului si Armata Romana…sau la englezi armata parlamentului si armata regelui, in evul mediu romanesc oastea domneasca si steagurile boieresti…
Bineinteles “rasatul intelectual” PSDist nu stie istorie, nici militarie, de fapt nu stie nici macar Constitutie asadar cere ca in Romania sa se infiinteze o a doua armata subordonata sefului Senatului si cu totul diferita, organizatoric de Armata Romana.
Practic Romania ar fi astazi singura tara din lume cu doua armate, fiecare din ele cu un alt lant de comanda. Conform cu Nea Nicolicea (proiectul mocofanului il cititi aici), Garda Naţională ar urma să colaboreze cu Ministerul Apărării Naţionale „pe linie operațională, prin două birouri constituite la Statul Major al Forțelor Terestre și Statul Major al Forțelor Aeriene”. Noua structură militară va fi condusă de un Inspectorat General al cărui şef va fi numit de Biroul Permanent al Senatului.
Pai daca Garda Nationala nu este subordonata MApN „ofiterii gardisti” mai sunt ofiteri, mai sunt militari?! Pai cum sa fie daca nu apartin de MApN?! Cum sa fi militar fara sa apartii de Armata sau de MI?!
Adica Armata Romana „sa colaboreze” cu Garda Nationala!!!! Bietul nevertebrat s-a inspirat – ca structura a Garzii Nationale – dupa modelul american, dar cum este foarte sarac cu duhul si nu are nici carte destula, n-a citit cu atentie si n-a inteles ca in Statele Unite Garda Nationala este o formatiune de rezerva pentru Fortele Armate ale Statelor Unite si se afla sub comanda directa a Pentagonului si a Presedintelui.
Fara nici o urma de rationalitate, din punct de vedere militar sau orice alt punct de vedere, saltimbancul propune, asa din burta, opt Brigazi de Infanterie, una de Artilerie Terestra si una de Geniu, plus opt (8) baze aeriene pentru elicoptere si avioane de lupta si avioane de transport! Si, fiti optimisti, am scapat ieftin ca n-a propus miriapodul si vreo doua brigazi navale plus una spatiala…
Iar in sus-numita Garda Nationala au loc barbati pana la 65 de ani!!! Cefalopodu’ nu stie ca barbatii apti de razboi nu mai sunt luati in considerare de pe la 55 de ani, decat in cazuri cu totul disperate si poate doar cu mobilizare in spatele frontului, la locul de munca, etc, dar in nici un caz nu poti accepta un voluntar pe la 60 si ceva de ani… Ce dracu sa mai faca ala saracu’ ?! Nicolicea-deputatul-ganditor si-a adus el aminte ca barbatii ies la pensie la 65 de ani si de aici probabil confuzia.
Asadar, asta ori e cu totul tampit ori este tampit cu totul, pentru ca nici macar un soldat cu trei luni de armata nu ar putea sa se gandeasca la asa ceva! N-are nici o treaba cu unitatile de sprijin, cu logistica, n-are nici o treaba cu enormitatea a opt baze aeriene, nu stie nici macar cati oameni inseamna o brigada (si inca una de…voluntari; apropo, noua Structura a Fortelor Terestre ale Armatei Romane o gasiti aici, dupa ce s-a desfiintat Div. 1. Infanterie „Dacica” ca sa-i fie luat comandamentul pentru MND-SE, restul unitatilor acesteia fiind impartite intre Statul Major al ForTer si celelate doua divizii ramase)…revenind, individul nu stie nici ce fonduri ar insemna o astfel de prostie, nu stie nici macar cate brigazi operationale are astazi Armata Romana. Numarand doar asa in gand, opt brigazi – fara sa mai punem si alea opt baze aeriene – ar insemna undeva intre 24 si 40 de mii de oameni.
Ar mai si aspectul constitutional, aspect care nu permite o alta strucura militara in afara MApN si una peste alta nici macar nu merita discutat – din punct de vedere tehnic – o asemenea dovada de lipsa de creier.
Intrebarea care ramane ar fi cum poate PSDul sa mai tina intre parlamentarii sai un om dovedit cu acte in regula ca este doar un idiot notoriu, scandalagiu si fix bun de nimic? Adica nu gaseste ditamai partidul un alt lingau care sa apese pe butoane conform ordinelor de partid, ca doar chiar si o maimuta semi-dresata poate face in parlament ceea ce fac cvasi-majoritatea parlamantarilor: sa apese adica unul dintre cele doua butoane, conform dispozitiilor de la sef: DA sau NU!
La ce dracu platim 500 si ceva mai mult de dobitoci cand am putea angaja cate o maimuta la fiecare 10 parlamentari, le dresam, le imbracam in culorile partidului si vom avea macar certitudine ca nu se va mai fura, mancarea va fi mai ieftina si cazarea intr-un copac din gradina Parlamentului; iar odata la patru ani omoram maimutele si aducem altele noi, ca astea vechi s-au dedulcit deja prea mult la bananele noastre…
Iar eu sunt obligat prin lege sa-i platesc acestui imbecil ditamai salariu, diurna, deplasari si secretara, masina+sofer, basca ditamai pensia!
GeorgeGMT
CANDIDAT PSD-CAMERA DEPUTATILOR
„Revoluționarul” Nicolicea, EMBLEMA statului CORUPT și IMORAL!
La Drobeta Turnu Severin, unde se afla Nicolicea în decembrie 1989, nu a avut loc nici o Revoluție. Eugen Nicolicea nu poate să explice prea clar în ce a constat participarea sa la Revoluţie, dar se recomandă drept un vechi opozant al regimului comunist, cu toate că tac-su era director la OGA(Oficiul de Gospodărire a Apelor) și socrul frățiorului său, Iulian Ploștinaru, fusese foarte mulți ani prim-secretar PCR al Județului Mehedinți, iar în 1989 se afla în conducerea centrală a PCR!
Conform declaraţiei de avere, deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) deţine trei case, trei maşini, o barcă cu motor şi depozite bancare de peste 80.000 de euro, însă asta nu l-a împiedicat să solicite un nou certificat de revoluţionar, cu tot cu indemnizaţia aferentă. „E vorba de recunoaşterea faptului că nu am stat, ca alţii, să dorm în timpul Revoluţiei. Până acum n-am beneficiat de niciun drept, pentru că m-a preocupat exclusiv recunoaşterea onorifică. Nici acum nu mă interesează banii, dar până la urmă e treaba mea ce-o să fac cu ei. Sunt proprietatea mea“, a declarat Nicolicea.
Peste 2.700 de revoluţionari vor primi certificate cu titlu de „luptători cu rol determinant“ în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi vor încasa, din bani publici, indemnizaţii lunare cuprinse între 2.600 şi 4.500 de lei pe lună. Asta în condiţiile în care un veteran de război este răsplătit cu 135 de lei lunar, iar salariul unui profesor debutant abia depăşeşte 1.200 de lei.
În lege a fost găsită o breşă prin care cei care au făcut Revoluţia în oraşe precum Buzău, Constanţa, Iaşi, Brăila, Turnu Severin, Craiova şi chiar Uricani să poată primi şi ei certificate de luptători cu rol determinant. Deşi în aceste localităţi a fost linişte desăvârşită până pe 22 decembrie 1989, ele au fost considerate eligibile după ce revoluţionarii au făcut contestaţie. Argumentul a fost că, deşi în aceste oraşe n-au existat morţi sau răniţi înainte de fuga dictatorului, au existat totuşi persoane reţinute. Aşa s-a ajuns ca pe baza unei simple arestări făcută în aceste oraşe să beneficieze zeci de persoane care au urmărit izbucnirea Revoluţiei la televizor şi abia apoi au ieşit în stradă.Dacă au ieşit...
Şeful statului a semnat decretul luni, a anunţat Preşedinţia.
Convocare la Secţia de Presă şi Propagandă a CC al PCR de Alex. Ştefănescu
(Orice asemănare între titlul acestui articol şi cuprinsul lui este întâmplătoare.) Miercuri, 6 iunie 2001, ora 9, 45. Mă aflu în faţa uneia dintre intrările în Casa Poporului - "intrarea pentru public", cum scrie deasupra uşii din lemn masiv. Urmează să particip, alături de ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie ai TVR, la prezentarea raportului de activitate al TVR pe anul 2000. Apare şi Gálfálvi Zsolt, dornic ca şi mine să nu întârzie. Luăm liftul care suie neverosimil de lent până la P1 şi intrăm în sala unde va avea loc întâlnirea cu cele două comisii de cultură ale Parlamentului. încet-încet, sala se umple. în rândul de scaune rezervat Consiliului de Administraţie al TVR, un fel de bancă a acuzării, se mai aşează Cristian Hadjiculea, emoţionat, cu un raport de peste 300 de pagini în faţă, Lucia Hossu-Longin, impetuoasă, gata de luptă, Tudor Mărăscu, calm şi sceptic, Irina Radu, frumoasă şi roşie în obraji ca juna Rodica a lui Vasile Alecsandri, Dumitru Iuga, misteriosul bărbat în negru care i-a înfruntat şi pe Ceauşescu, şi pe Iliescu, Dan Sachelarie, cuprins ca de obicei de o agitaţie interioară, pe care şi-o stăpâneşte cu greu, Ion Marin, cu figura lui de frizer cu mandolină, Stere Gulea, mirat de tot ce se întâmplă în jur, Alexandru Mironov, iremediabil caraghios, convins mereu, chiar şi când se scarpină în creştet, că îşi serveşte ţara. îşi fac apariţia şi parlamentarii. îl remarc pe Ion Dolănescu, un bărbat scund şi veştejit, cu părul vopsit în negru şi cu o cravată albă. Mihai Ungheanu are aerul pe care îl avea probabil Napoleon la Waterloo. Citesc şi alte nume de pe firmele de carton aşezate pe mesele lungi, ca de nuntă, în faţa fiecărui parlamentar: Constantin Duţu, Mădălin Voicu, Mihai Mălaimare, Grigore Zanc, Ion Solcanu, Radu F. Alexandru, Leonida Lari, Ileana Stana Ionescu, Dumitru Bălăeţ, Eugen Marius Constantinescu, Gheorghe Hoha, Lia Olguţa Vasilescu, Irina Loghin (în rochie neagră, de seară, cu şiraguri de perle aplicate pe piept şi pe spate), Mona Muscă, Eugen Nicolicea. Ce amestec! Dar nu din părţi egale. Nicolicii predomină. Mihai Mălaimare, care a fost până nu demult şi el membru în Consiliul de Administraţie al TVR, vine şi dă mâna demagogic cu fiecare dintre noi. Uşor gârbovit, intră în sală Eugen Florescu. Eugen Florescu! îl ţin minte de pe vremea lui Ceauşescu, când era şeful secţiei de presă şi propagandă a CC al PCR. Avea ochii negri-focoşi, sprâncenele bine marcate şi buzele groase, date parcă cu ruj. Se spunea că este preferatul Elenei Ceauşescu. Avea veleităţi de om de cultură. Şi iată-l, acum, într-o comisie de cultură a Parlamentului României! Îşi roteşte ochii prin sală şi se aşează lângă Mihai Ungheanu, alături de care a dus înainte de 1989 lungi bătălii împotriva scriitorilor refractari la politica culturală a PCR. La înfăţişare, Eugen Florescu nu mai este ce-a fost. Dar morga de activist influent şi-a păstrat-o. Există şi scaune pentru ziarişti. Pe unul dintre ele se foieşte, încercând să se facă remarcat, Aristide Buhoiu, de la Cronica română. Cu câteva luni în urmă a concurat, fără succes, pentru ocuparea unui post de director la TVR. Cristian Hadjiculea prezintă raportul, ajutat de un computer şi un ecran. Prezentarea are ţinută, creând o atmosferă de seminar ştiinţific. Dar aproape nici un parlamentar nu o urmăreşte. în 2000 TVR a obţinut profit, pentru prima dată în istoria sa! Un profit de 295 de miliarde de lei. Indicele de audienţă al emisiunilor a crescut. Fiecare canal - 1, 2 şi TVR internaţional - şi-a extins şi modernizat programul. S-a trecut la transmisia prin satelit. Şi prin Internet... Directorul general al TVR vorbeşte în pustiu... După încheierea prezentării, Alexandru Mironov se grăbeşte să precizeze că se desolidarizează de raport, că din punctul lui de vedere TVR a mers pe o cale greşită... Reprezentanţii sindicatului dau din cap aprobator, susţinându-l pe Alexandru Mironov. Abia acum descopăr că în sală se află şi reprezentanţii sindicatului - ai acelui sindicat printre ai cărui conducători se numără Dona Tudor, colaboratoare la România Mare şi George Radu Serafim, fost colaborator al Securităţii (a colaborat cu Securitatea cel puţin o dată, în 1966, când i-a informat pe securişti în legătură cu "afirmaţiile duşmănoase" făcute de mine la adresa regimului comunist). Ce caută aici reprezentanţii acestui sindicat? Doar nu e un conflict de muncă! Lucia Hossu-Longin intervine energic şi denunţă absurditatea poziţiei lui Alexandru Mironov. A votat, ca membru al consiliului, toate hotărârile importante. Cum se poate acum desolidariza de raport? Dar cine să asculte? Jocurile par făcute de mult. Intră cu întârziere în sală Adrian Păunescu şi se aşează în "prezidiu", lângă Mihai Mălaimare. Ion Solcanu, un Kogălniceanu despiritualizat, pune întrebări naive, dar nu chiar atât de naive în legătură cu disponibilizarea salariaţilor (este vorba de o mie de salariaţi la care a trebuit să renunţăm din cei trei mii cinci sute câţi avea TVR, mai mulţi decât oricare televiziune din lume!) Mi-aduc aminte că ne-au trebuit sute de ore ca să găsim soluţii pentru a transforma TVR dintr-o instituţie mortificată, "de stat", într-o instituţie publică, pentru a diferenţia câştigurile salariaţilor în funcţie de meritele lor, pentru a... Dar ce mai contează? A venit la putere un partid care încurajează revendicările egalitariste ale celor fără valoare şi tot ce-am făcut noi se prăbuşeşte. Mona Muscă, inteligentă, emancipată, încearcă să ne susţină cauza, dar intervenţia ei se loveşte de grosolana surditate voluntară a pedeseriştilor şi peremiştilor. Adrian Păunescu râde batjocoritor în timp ce ea vorbeşte. Grigore Zanc o întrerupe, cu o ironie ieftină. Mihai Ungheanu deplânge faptul că la emisiunile culturale sunt invitaţi anumiţi oameni de cultură şi nu alţii. Nu dă nume, dar se simte frustrarea. De altfel, aceasta devine problema numărul 1 în discuţia care urmează. Fiecare se referă la el şi la raporturile lui cu televiziunea. Deşi aroganţi, vorbitorii se află în situaţia unor solicitanţi, care au venit în audienţă la Cristian Hadjiculea. Adrian Păunescu se plânge că în diverse situaţii nu i s-a acordat dreptul la replică. Ion Dolănescu vituperează, peltic, împotriva interpreţilor de muzică populară care apar la TV. Leonida Lari, vorbind cu accent rusesc, îi acuză încruntată pe realizatori că îi preferă pe Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, şi nu pe Adrian Păunescu, Grigore Vieru şi... Leonida Lari. (Tot ea crede că "Eminescu este bălăcărit la TVR", pentru ca apoi, când precizează în ce emisiune anume, să afle de la noi că emisiunea respectivă este difuzată de PRO TV; mirarea ei îi face pe ziarişti să se amuze...) Mulţi parlamentari fac suprarealism fără să ştie. Ion Dolănescu strigă din răsputeri: "Avem aici un mare ziarist, Aristide Buhoiu. De ce îl ţineţi pe tuşă?" Eugen Marius Constantinescu tună şi fulgeră împotriva filmelor de groază şi a celor pornografice (care, în realitate, nu se difuzează de TVR) şi face greşeli de gramatică, de genul "dreptul de a apare". Este ora 1. Adrian Păunescu părăseşte încăperea. Se duce probabil să mănânce (ce mult îl invidiez!). Eugen Nicolicea are o activitate intensă: cască, fumează, citeşte ziarul, răspunde la telemobil. Vine Radu Vasile (cu trei ore întârziere), stă un minut, se plictiseşte şi iese pe balcon. în intervenţia lui, toată de un comic involuntar, Constantin Duţu (de la PRM) spune frecvent: "la noi, în Italia, televiziunea..." Cum adică la voi, în Italia?! Deputaţii şi senatorii PDSR şi PRM se defulează în public (mai decent ar fi fost să se închidă pentru asta în baie, la ei acasă). Nici unul nu este în vreun fel competent în problema TVR. Lucia Hossu-Longin ţine un discurs scurt, dar de neuitat. Ea face să se vadă, ca la lumina unui blitz, ce s-a schimbat în bine la televiziune. Aproape nimeni nu este însă dispus să asculte. Mihai Mălaimare, pe care mi-l imaginez mereu cu un nas ca o pătlăgică roşie, ca în rolurile de clovn pe care le-a interpretat cu predilecţie în cariera lui de actor, joacă acum comedia obiectivităţii. Deşi decizia este dinainte luată. El şi ai lui vor vota pentru destituirea consiliului de administraţie care nu le este aservit. Pentru politizarea televiziunii. O vor face (caz fără precedent) prin vot secret, ca să nu-şi asume răspunderea în mod individual şi declarat. Dar degeaba se ascund. îi dau de gol nasurile lor roşii. Foarte roşii.
Chiar dacă are bani mulţi, acest material e dovada că Nicolicea, devalizatorul economiei judeţului Mehedinţi nu a reuşit, aşa cum şi-a propus, să cumpere chiar toată presa din Buzău, iar noi suntem dovada vie că nu suntem de vânzare. Aşa cum au fost patronii firmelor de interfoane din cartierul Dorobanţi, unde vineri după amiază a făcut o vizită electorală omul lui Băsescu, infiltrat în USL şi care are întâlniri de taină cu Cezar Preda, împreună cu care a făcut multe măgării în Parlament la voturile finale. Aceşti patroni s-au vândut mai ceva ca Iuda pentru câţiva arginţi, şi au acceptat, de teamă că Nicolicea nu va fi primit în blocurile cu interfon şi cartelă de acces, aşa că de dimineaţă, au oprit alimentarea aparaturii, astfel încât uşa să se deschidă liber, fără a mai fi nevoie de acceptul locatarilor. Iar buzoeinii s-au trezit cu securistul Nicolicea la uşă fără să vrea, noroc că oamenii au vizor, şi foarte puţină lume a acceptat să stea de vorbă cu el. Chiar şi aşa, au fost destui care, după ce au dechis uşa, văzând despre ce este vorba, i-au trântit-o în nas, lăsându-l cu buza umflată pe ciocoi.
|
Ploaie cu doctorate în toată țara cu cei mai mulți generali pe kilometru pătrat!
Doctoranda „repetentă…”
Favorita preşedintelui a terminat dreptul la o universitate particulară, a fost susţinută de Băsescu să ajungă pe scena mare a politicii şi, probabil dintr-un impuls freudian mai greu explicabil, a vrut, din 2008, să obţină şi titlul de doctor în ştiinţe militare, „să se facă geostrategă”. Numai că la UNAp lucrurile nu merg ca la o universitate particulară sau ca în cabinetul de la Cotroceni! Adică trebuie să fii serios şi să studiezi sârguincios. Fiind însă ocupată cu susţinerea totală a lui Băsescu, Udrea nu s-a ţinut de treabă, nu şi-a întocmit referatele de an la timp, astfel că, în final, după aproape patru ani de doctorandură, a fost dată afară de la studiile de doctorat de la UNAp. Dar se poate consola, vorba cântecului
studenţesc de odinioară, „… e studentă repetentă, în dragoste eminentă”!
studenţesc de odinioară, „… e studentă repetentă, în dragoste eminentă”!
Hăineală se lasă pe tânjală.
O altă feroce susţinătoare a lui Băsescu, procuroarea Oana Andrea Schmidt-Hăineală, controversata şefă a Consiliului Superior al Magistraturii, din septembrie 2011 studentă-doctorandă în domeniul „informaţii şi securitate naţională, asimilată la centrul de cercetare ştiinţifică în domeniul euroatlantic”, nu stă deloc bine cu lucrările planificate să le susţină în cadrul studiilor doctorale.”Din câte am auzit, doamna Hăineală a fost atenţionată şi i s-a recomandat să-şi facă referatele şi lucrările la timp şi în bune condiţiuni, să nu mai întârzie cu prezentarea acestora, să se prezinte la examene, pentru că dacă nu respectă condiţiile Universităţii noastre, nu poate ajunge la rezultatul dorit!”, ne-a spus unul dintre ofiţerii de la UNAp. În acest moment, preocupată din cale afară şi în afara principalelor sale atribuţii de serviciu, cu o plăcere cvasiorgasmatică, să pună botniţă presei antibăsiste şi, de ce nu?!, chiar s-o aresteze, procuroarea Hăineală riscă să piardă mult râvnita diplomă.
Rămâne însă întrebarea de ce un procuror, fost şef de Parchet şi actualmente în fruntea CSM, nu vrea să-şi dea doctoratul în ştiinţa Dreptului?!
O altă feroce susţinătoare a lui Băsescu, procuroarea Oana Andrea Schmidt-Hăineală, controversata şefă a Consiliului Superior al Magistraturii, din septembrie 2011 studentă-doctorandă în domeniul „informaţii şi securitate naţională, asimilată la centrul de cercetare ştiinţifică în domeniul euroatlantic”, nu stă deloc bine cu lucrările planificate să le susţină în cadrul studiilor doctorale.”Din câte am auzit, doamna Hăineală a fost atenţionată şi i s-a recomandat să-şi facă referatele şi lucrările la timp şi în bune condiţiuni, să nu mai întârzie cu prezentarea acestora, să se prezinte la examene, pentru că dacă nu respectă condiţiile Universităţii noastre, nu poate ajunge la rezultatul dorit!”, ne-a spus unul dintre ofiţerii de la UNAp. În acest moment, preocupată din cale afară şi în afara principalelor sale atribuţii de serviciu, cu o plăcere cvasiorgasmatică, să pună botniţă presei antibăsiste şi, de ce nu?!, chiar s-o aresteze, procuroarea Hăineală riscă să piardă mult râvnita diplomă.
Rămâne însă întrebarea de ce un procuror, fost şef de Parchet şi actualmente în fruntea CSM, nu vrea să-şi dea doctoratul în ştiinţa Dreptului?!
Aliodor, doctorand în flăcări violete. Din 2011, coleg de doctorandură cu Oana Schmidt-Hăineală este şi Aliodor Manolea, vrăjitorul lui Băsescu, cel care l-a pocnit în cap pe Mircea Geoană cu pase energetice, l-a pârlit cu flăcări violete şi i-a transmis multă blegeală, la marea confruntare cu Băsescu din 2009. Dacă Hăineală este doctorandă la „informaţii şi securitate naţională”, Manolea este doctorand în domeniul „ştiinţe
militare, asimilat la centrul de cercetare stiinţifică în domeniul euroatlantic”.
militare, asimilat la centrul de cercetare stiinţifică în domeniul euroatlantic”.
Colegă de an în doctoreală militară cu Hăineală este şi Livia Adriana Sauliuc, consiliera lui Iulian Chifu, consilierul prezidenţial al lui Băsescu.
Deputatul UNPR de Tecuci Laurenţiu Chirvăsuţă s-avrut a fi şi el „euroatlant”, fiind admis odată cu Aliodor, Hăineală şi Sauliuc, dar a renunţat după câteva luni pentru că i s-a părut prea greu.
Deputatul UNPR de Tecuci Laurenţiu Chirvăsuţă s-avrut a fi şi el „euroatlant”, fiind admis odată cu Aliodor, Hăineală şi Sauliuc, dar a renunţat după câteva luni pentru că i s-a părut prea greu.
Barangă ai lu’ Oprea, familie de doctori în ştiinţa milităriei. În 2007 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare şi Dan Cornel Barangă, unul dintre prietenii şi executanţii lui Gabriel Oprea, preşedintele UNPR şi naş şi actual locţiitor al premierului Ponta. Barangă este specialist în cazarmament şi marmite ca şi şeful său de partid, fiind, între 1985 şi 1998, „ofiţer pe probleme administrativ-economice în diverse unităţi militare din cadrul MApN”, iar din 2000 s-a cerut în rezervă. Barangă a urmat aproximativ acelaşi traseu al funcţiilor administrative ca şi Oprea, fiind plantat de acesta subprefect al Capitalei, prefect al judeţului Ilfov, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor iar acum şeful Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat. Şi dacă Barangă şi-a luat doctoratul, de ce să nu fie doctor în ale războiului şi nevasta lui, Carmen Barangă, şi ea maior în rezervă şi actualmente funcţionar la o bancă cu capital austriac?! Şi uite aşa a mai crescut prestigiul Apărării, cu Carmen Barangă doctor în ştiinţe militare, cu ziariştii-colonei avansaţi de Oprea – „patru stele pe izmene”.
Doctoru’ Pandele, mareşal de Voluntari.
În 2008 îşi ia doctoratul în militărie şi Pandele V. Florentin Costel, primarul oraşului Voluntari. Marinar comercial ca şi Băsescu, Pandele, între două afaceri dubioase cu terenuri în Voluntari-Pipera, a ţinut să devină doctoraş în arta războiului. Şi Costel Pandele este unul dintre locotenenţii fideli ai lui Gabriel Oprea.
În 2008 îşi ia doctoratul în militărie şi Pandele V. Florentin Costel, primarul oraşului Voluntari. Marinar comercial ca şi Băsescu, Pandele, între două afaceri dubioase cu terenuri în Voluntari-Pipera, a ţinut să devină doctoraş în arta războiului. Şi Costel Pandele este unul dintre locotenenţii fideli ai lui Gabriel Oprea.
De la ministrul liberal Atanasiu la Udrea şi Băsescu.
O altă fată pasionată de uniforma militară este şi Kohalmi-Szabo V. Luminiţa Doina, consilieră a fostului ministru liberal al Apărării Teodor Atanasiu. De baştină din Alba Iulia, ca şi binefăcătorul său Teodor Atanasiu, Kohalmi şi-a luat doctoratul în ştiinţe militare în 2008. Chiar dacă Atanasiu a făcut-o om, numind-o, cam ilegal sau cel puţin nepotrivit, în funcţia de director al Direcţiei Relaţii Publice şi Comunicare din cadrul MApN, după ce Atanasiu a rămas fără
portofoliul Apărării, drept recunoştinţă şi cu multă verticalitate, moaţa Doina Kohalmi a trecut cu arme şi salariu mare la cabinetul Elenei Udrea, consilieră de taină a acesteia. Iar când a picat şi guvernul Boc, Kohalmi-Szabo a fost luată consilier de însuşi marele Băsescu la Administraţia Prezidenţială.
Ivăşchescu, discretul şi superbogatul doctor în militărie de la Muncă
Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat şi ministru interimar în Ministerul Muncii din guvernarea Boc, şi-a luat doctoratul în ştiinţe militare în 2008. Muncitor la fosta întreprindere Semănătoarea între 1986 şi 1992, Ivăşchescu are specializare în inginerie şi management agroturistic luată la „Universitatea Bioterra” în 2001, la vârsta de 34 de ani. Dacă la capitolul studii universitare Ivăşchescu nu stă prea bine, în schimb diplomele postuniversitare luate de la serviciile speciale îi strălucesc precum nişte stele ascunse pe umeri: în 2004 „specializare conducere strategică în domeniul securităţii naţionale”; la UNAp, în 2005 „specializare siguranţă naţională” la Colegiul Superior de Siguranţă Naţională din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, în 2008 o diplomă de master în securitate şi apărare naţională la UNAp. Şi, ca o vipuşcă imaginară la haine
civile vine, tot în 2008, titlul de doctor în ştiinţe militare! De remarcat mai este şi faptul că Ivăşchescu a fost unul dintre extrem de bogaţii demnitari ai cabinetului Boc, conform declaraţiei de avere din 2010: el deţinea trei terenuri în Ilfov (unul de 782,9 mp în Voluntari, două în Corbeanca, de 5.566 mp, respectiv 3.875 mp), trei terenuri în Predeal, de 558,77 mp, 947,3 mp, 1.705 mp şi două terenuri în Prahova, ambele la Cornu, de 806 mp şi 849 mp. Mai avea un apartament de 146,3 mp plus o grădină de 113,79 mp, apartamentul aflându-se la parter, o casă de locuit de 346,2 mp în Voluntari, precum şi bijuterii şi metale preţioase în valoare de 20.000 de euro şi ceasuri tot de 20.000 de euro.În declaraţia de avere a mai scris că a împrumutat mai multe persoane fizice, despre care precizează că „nu sunt personae publice, în sensul prezentei legi”, cu 380.000 de euro, precum şi o persoană juridică cu 414.752 euro. De asemenea, Ivăşchescu avea şase credite la patru bănci, în valoare totală de 575.230 de euro, un împrumut de 150.000 de euro de la o persoană fizică despre care spune că „nu sunt personae publice, în sensul prezentei legi”, precum şi o datorie către o persoană juridică, în valoare de 122.297 euro.
Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat şi ministru interimar în Ministerul Muncii din guvernarea Boc, şi-a luat doctoratul în ştiinţe militare în 2008. Muncitor la fosta întreprindere Semănătoarea între 1986 şi 1992, Ivăşchescu are specializare în inginerie şi management agroturistic luată la „Universitatea Bioterra” în 2001, la vârsta de 34 de ani. Dacă la capitolul studii universitare Ivăşchescu nu stă prea bine, în schimb diplomele postuniversitare luate de la serviciile speciale îi strălucesc precum nişte stele ascunse pe umeri: în 2004 „specializare conducere strategică în domeniul securităţii naţionale”; la UNAp, în 2005 „specializare siguranţă naţională” la Colegiul Superior de Siguranţă Naţională din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, în 2008 o diplomă de master în securitate şi apărare naţională la UNAp. Şi, ca o vipuşcă imaginară la haine
civile vine, tot în 2008, titlul de doctor în ştiinţe militare! De remarcat mai este şi faptul că Ivăşchescu a fost unul dintre extrem de bogaţii demnitari ai cabinetului Boc, conform declaraţiei de avere din 2010: el deţinea trei terenuri în Ilfov (unul de 782,9 mp în Voluntari, două în Corbeanca, de 5.566 mp, respectiv 3.875 mp), trei terenuri în Predeal, de 558,77 mp, 947,3 mp, 1.705 mp şi două terenuri în Prahova, ambele la Cornu, de 806 mp şi 849 mp. Mai avea un apartament de 146,3 mp plus o grădină de 113,79 mp, apartamentul aflându-se la parter, o casă de locuit de 346,2 mp în Voluntari, precum şi bijuterii şi metale preţioase în valoare de 20.000 de euro şi ceasuri tot de 20.000 de euro.În declaraţia de avere a mai scris că a împrumutat mai multe persoane fizice, despre care precizează că „nu sunt personae publice, în sensul prezentei legi”, cu 380.000 de euro, precum şi o persoană juridică cu 414.752 euro. De asemenea, Ivăşchescu avea şase credite la patru bănci, în valoare totală de 575.230 de euro, un împrumut de 150.000 de euro de la o persoană fizică despre care spune că „nu sunt personae publice, în sensul prezentei legi”, precum şi o datorie către o persoană juridică, în valoare de 122.297 euro.
Nicolicea, frate de deputat PSD/UNPR şi doctor de Turnu-Severin.
Leat de „doctoreală militară” cu alde Pandele, Ivăşchescu şi Kohalmi-Szabo este şi Nicolicea V. Liviu Gabriel , fratele deputatului PSD-UNPR Eugen Nicolicea şi fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi. Prin 2010, Gabriel Nicolicea a fost băgat de influentul său frate şi în funcţia de expert în cadrul
Corpului de Control al MAI.
La grămadă, îi mai amintim ca doctori în militărie din 2008 pe Dumitraş H. Dorel – fost locţiitor şef secţie la SPP şi ex-director la RA-APPS – Sucursala „Triumf”, implicat în afaceri ilegale cu prestări de servicii medicale în Mehedinţi, şi pe un anume Gîscă P. Cristian ,şef la poliţia comunitară Galaţi şi fost consilier judeţean, un personaj pitoresc al Galaţiului.
Leat de „doctoreală militară” cu alde Pandele, Ivăşchescu şi Kohalmi-Szabo este şi Nicolicea V. Liviu Gabriel , fratele deputatului PSD-UNPR Eugen Nicolicea şi fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi. Prin 2010, Gabriel Nicolicea a fost băgat de influentul său frate şi în funcţia de expert în cadrul
Corpului de Control al MAI.
La grămadă, îi mai amintim ca doctori în militărie din 2008 pe Dumitraş H. Dorel – fost locţiitor şef secţie la SPP şi ex-director la RA-APPS – Sucursala „Triumf”, implicat în afaceri ilegale cu prestări de servicii medicale în Mehedinţi, şi pe un anume Gîscă P. Cristian ,şef la poliţia comunitară Galaţi şi fost consilier judeţean, un personaj pitoresc al Galaţiului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu