Mafia PDL din spatele "dispărutului" Codruţ Marta şi reţeaua serviciilor secrete
O reţea de interese ţesută în timp şi consolidată prin căsătorii, cumetrii, năşii, amantlâcuri apare la suprafaţă odată cu dispariţia lui Codruţ Marta. Fostul şef de cabinet al fostului şef al ANAF, Sorin Blejnar, este căutat de anchetatorii de la "Omoruri", ceea ce arată greutatea cazului, dar şi suspiciunea unui deznodământ tragic al acestui caz.
Caracatiţa
Pe Sorin Blejnar şi Codruţ Marta îi leagă o prietenie de o viaţă. Sunt născuţi în Săvârşin (Arad), au fost colegi de şcoală şi apoi au studiat la Timişoara la aceeaşi universitate. La Timişoara, în aceeaşi perioadă când Blejnar debuta ca funcţionar în slujba statului, ca agent încasator (1996), la un alt serviciu al Primăriei se afirma Horaţiu Ţica. El va avea un rol important în ascensiunea lui Blejnar. Cuplul Ţica avea o cunoştinţă de afaceri, devenită şi o strânsă prietenie - Andreea Buzabrici-Filipescu. Era fiica unui fost ofiţer de miliţie, şef al Economicului la Constanţa şi născut într-un loc devenit celebru acum şi pe Coasta de Azur – comuna vasluiană Tanacu.
Andreea Buzabrici este asociată în Tetacon SRL cu Horaţiu Ţica şi desemnată să administreze firma. Horaţiu şi Adela găsesc un băiat bun şi de perspectivă pentru prietena lor dornică şi ea de o căsnicie trainică. Este chiar ardeleanul nostru cinstit, Sorin Blejnar, trimis la Bucureşti, în conducerea ANAF. Cei doi se plac rapid şi urmează o căsătorie în lumea aşa-zis bună a portocaliilor, aşezaţi temeinic la putere sub Băsescu.
Andreea Buzabrici vrea să fie condusă la altar de un prieten bun de familie şi afaceri din Constanţa, Dan Moldoveanu. El va fi ales de Traian Băsescu, mai apoi, să conducă la Cotroceni un departament-cheie - Comunitatea Naţională de Informaţii. Cu asemenea naş, Blejnar era de neclintit la şefia ANAF, unde îl plantase pe post de şef de cabinet pe Marta, dispărutul de acum. Blejnar leagă la Bucureşti şi o altă strânsă prietenie, cu Elan Schwartzenberg, om de afaceri care avea să ajungă patron al grupului media Realitatea.
În calitatea lui de patron o instalează la preşedinţia grupului pe Irina Chirică. Puţin vizibilă, Irina are şi ea o legătură de inimă cu Vasile Cămărăscu, ofiţer superior SRI, aflat la comandă la Bucureşti şi Giurgiu.
Cămărăscu are şi el prietenii de o viaţă, cea mai preţioasă fiind într-o instituţie a ierarhiilor mereu schimbătoare, cea care îl leagă de prim-adjunctul serviciului, Florian Coldea, de loc cu tatăl, din Giurgiu. Şi uite aşa se închide bucla superioară a lanţului de legături care îi plasează pe Blejnar şi pe Marta sub umbrela ţinută de şefi ai serviciilor de informaţii. Dl Ţica închide şi el un alt lanţ pe linie de partid.
Începe să fie văzut tot mai des în compania Anei Maria Topoliceanu, prietenă la cataramă şi asociată cu Elena Udrea. Topoliceanu este numită de Udrea la şefia Companiei Naţionale de Investiţii, instituţie aflată acum sub ancheta MAI pentru lămurirea contractelor uriaşe încheiate în mandatul dnei Topoliceanu.
În acest timp, dna Ţica, harnica "Vrăbiuţă", după plecarea lui Videanu din Primărire, ajunge subordonata lui Blejnar şi colegă cu Marta. Conduce un birou cu informaţii sensibile - returnări TVA comunitară. Credeţi că se poate mişca un fir de păr cuiva din această schemă construită cu greu, dar aruncată sub reflectoare de "defecţiunea Marta"?
Presupunem că cei de la "Omoruri" vor termina mai repede ancheta dacă vor vorbi cu colegii lor tăcuţi din SRI.
Mister în toată regula
Codruţ Marta a fost văzut pentru ultima dată în Bucureşti, în apropierea Casei Scânteii (unde are sediul postul Realitatea TV), în seara zilei de 21 mai. Era de Sfinţii Constantin şi Elena, iar el confirmase unui prieten, în cursul acelei zile, că urmează să sărbătorească onomastica fostei sale soţii. Ultima persoană care ar putea confirma că l-a văzut înaintea dispariţiei este, potrivit surselor noastre, bunul său prieten şi naş Elan Schwartzenberg. Abia vineri, pe 25 mai, fosta soţie a anunţat la IGPR dispariţia sa. Luni, anchetatorii Direcţiei investigaţii criminale, coordonaţi de un procuror din Parchetul General, l-au audiat pe Elan, dar şi pe Sorin Blejnar. S-a dispus darea în urmărire generală a dispărutului Codruţ Marta. Miercuri dimineaţă, măsura a fost completată cu darea în urmărire internaţională.
Presa a formulat diverse supoziţii privind circumstanţele dispariţiei, însă niciuna nu a fost confirmată până la închiderea ediţiei. Sursele noastre ne-au precizat un amănunt. În ziua dispariţiei, Codruţ Marta a lăsat telefoanele în maşină şi i-a cerut şoferului său să se plimbe prin oraş. La locuinţa sa din Bucureşti a fost găsit ulterior unul dintre telefoane. Este posibil ca telefonul să fi fost dus acasă de şofer, sau ca Marta însuşi să fi trecut pe acasă (după ce a plecat de la întâlnirea cu Elan) înainte de a dispărea
Teoria, sustinuta inclusiv de catre presedintele Basescu, ca pana la judecata de „apoi” politicienii raman curati si frumosi, inclusiv in functiile din care se presupune ca au fraudat banii publici, a sucombat cu ocazia arestarii lui Sorin Apostu, primarul Clujului. Radu Berceanu a anuntat ca respectivul a fost suspendat din partid si, in cazul arestarii, va fi dat afara.
Aceasta trebuia sa fie de la inceput pozitia PDL, nu dupa ce a suferit deja imense prejudicii de imagine. Dar tot mai bine mai tarziu decat niciodata.
Un arestat pentru 29 de zile prezinta clare suspiciuni de infractiune, pentru ca nu doar procurorii spun asta, ci si judecatorii care il trimit la inchisoare. Cu atat mai mult trimiterea in judecata ar fi fost momentul cand un partid serios se desparte de membri asupra carora planeaza suspiciuni. Sa astepti 5-10 ani, pana la decizia irevocabila si definitiva a unei instante, este o mare capcana, in care tari cu traditie din UE nu cad. Pentru ca tratamentul aplicat unui politician nu este identic cu acela al unui cetatean obisnuit.
Iata in continuare o lista extinsa a membrilor PDL, unii inca in functii de conducere, trimisi in judecata si cu situatie incerta in raport cu PDL. In lumina Codului Etic recent adoptat, asteptam o clarificare a situatiei acestora, daca mai sunt sau nu membri PDL.
Monica Macovei anuntase o evaluare, sub aspectul integritatii si conflictelor de interese, a membrilor PDL cu functii publice sau politice. Desi anticipase si un termen de 10 zile, nu s-a intamplat nimic. A ramas ca in tren!
Sigur, exista si liste asemanatoare pentru PSD si PNL. Dar nu de grija lor ma topesc eu acum. In PDL ne-am pus anumite sperante, care se duc vazand cu ochii. Desi este extrem de tarziu, o schimbare radicala de atitudine fata de proprii penali ar mai putea salva ce mai este de salvat, din „onoarea” terfelita a lui Emil Boc. A, ca se pierd surse importante de bani si voturi pentru partid, poate fi adevarat. Cantarind insa ce atarna mai greu, PDL ar fi trebuit sa inteleaga ca doar integritatea morala si nepenala ar fi facut deosebirea de PSD si PNL. Daca nu a inteles sau nu intelege nici in al 12-lea ceas, cand va vedea rezultatele alegerilor din 2012, va fi prea tarziu.
Lista penalilor lui Emil Boc.
- Mantog Ionel. Fost secretar de stat, Fost director CNLO.
- Popescu Cosmin Mihai. Deputat 2008-prezent Fost secretar de stat in MEC, Demisionar din PDL.
- APOSTU SORIN, primar al municipiului Cluj Napoca
- BIAN SILVIU, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă
- SÂRB GHEORGHE, secretar general în cadrul Ministerului Sănătăţii
- BICA RADU VASILE, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj
- CORESCU CORNELIA GHEORGHINA, inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş,
- DRĂGANCEA RĂDUCU SERGIU GELU, director executiv la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură APIA – Centrul judeţean Dolj (membru PNL- ma atentioneaza un cititor)
- BACIU REMUS VIRGIL – fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor
10. BODA DANIEL, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale
11. Dutu Stelian, Deputat 2004-2008, Fost presedinte al CJ Constanta.
12.Dobra Nicolae, Senator 2008-prezent. Fost membru al CJ Sebes.
13.Pandele Sorin Andi, Deputat 2008-prezent Fost director al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (O.C.P.I.) Arges
14. Pasat Dan, Deputat 2008-prezent
15. Iacob Ridzi Monica Maria, Deputat 2008-prezent Fost ministru al Tineretului şi Sportului decembrie 2008 – iulie 2009
16.Iordache Gratiela Denisa, Fost secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice (MFP)
17.Cazacu Marinica, Fost prefect de Ialomita si presedintele Comisiei judetene de fond funciar Ialomita (2005-2007) Presedinte PDL Ialomita
18. Gutau Mircia, Primar Ramnicu Valcea
19. Dicu Nicolae, Viceprimar Ramnicu Valcea
20.Falca Gheorghe, Primar Arad
21.Diaconu Gabriel Marian, Viceprimar Slatina
22.Cozma Ioan, Primar Negrești, jud Vaslui
23.Solomon Antonie, Primar Craiova
24.Poteras Cristian Constantin, Primar al Sectorului 6, Bucureşti
25.Preda Vasile, Primar Varaşti, judeţul Giurgiu
26.Toșa Ioan, Primar Vânători, jud. Mureș
27.Baciu Constantin, Primar Podgoria, jud. Buzău
28.Duță Leontin, Primar Biled, jud. Timiș
29.Dotcoş Sebastian, Primar Marpod, judeţul Sibiu
30.Apostol Gelu, Primar Cernica, jud. Ilfov
31.Ioniţă Veronica, Primar Gorgota, jud. Prahova
32.Petre Coman, Primar Răzvad, jud. Dâmboviţa
33.Gabriel Boriga, Primarul Târgovişte, jud. Dambovita
34. Ionel Spătaru, fost sef al OPC Brasov, trimis în judecată pentru luare de mită si membru al filialei judetene a PDL Braşov.
35. dr.ANCA ALEXANDRESCU, director Directia Sanatate Publica Arges
36. dr.MIOARA BUCUR director DSP Arges
37 ec.OCTAVIAN IORDACHE, director DSP Arges
38. Fuia Stelian-Calarasi, condamnat 3 ani-coruptie
39. Ioan Oltean zis Nelu Mexicanu, urmarit penal si trimis in judecata
40. Adrian Videanu-trimis in judecata-coruptie
41. Vasile Blaga-urmarit penal-coruptie
42. Sorin Blejnar-retinut si arestat-coruptie, condamnat pe fond la 5 ani
Lista are ca sursa comunicatele DNA, care nu mentioneaza, asa cum este normal, apartenenta politica a celor trimisi in judecata. De aceea sunt posibile erori si omisiuni, le voi repara cu ajutorul cititorilor, pe care ii rog sa contribuie la actualizarea listei.
Ma intereseaza insa, ca fost, dar improbabil viitor votant al PDL, situatia actuala a celor din lista, apropo de calitatea de membru al PDL. Ca sa stim daca si cum functioneaza Codul Etic al PDL, nascut cu atat greutate.
Penelistii vopsiti in alte culori:
– Lucian Duță – secretar executiv (cercetări în dosarul CNAS)
– Marian Zlotea – secretar general adjunct (trimis în judecată, corupție)
– Cristian Poteraș – membru BPN al PNL (condamnat la închisoare, corupție)
– Constantin Hogea – membru BPN al PNL (arestat, corupție)
– Victor Paul Dobre – membru BPN al PNL (dosarul Referendumului)
– Ovidiu Nemes – membru BPN al PNL (abuz în serviciu)
– Liviu Negoiță – membru BPN al PNL (cercetări penale contracte sector 3 București)
– Dorin Florea – membru BPN al PNL (abuz în serviciu)
– Andrei Chiliman – membru BPN al PNL (luare de mită, abuz)
– Dan Motreanu – membru BPN al PNL (luare de mită)
– Răducu Filipescu – membru BPN al PNL (incompatibilitate, conflict de interese)
– Marius Nicoară – membru BPN al PNL (dosar penal, conducere sub influența alcoolului)
– Adrian Semcu – membru BPN al PNL, lider PNL Prahova (corupție, dosarul primarului Chiliman)
– Ioan Oltean – membru BPN al PNL (trafic de influență)
– Dian Popescu – membru BPN al PNL (cercetat penal pentru evaziune, condamnat cu suspendare)
– Andrei Creci – membru BPN al PNL, șef sector 4 București (restituire ilegală de terenuri, trimis în judecată)
– George Scripcaru – secretar executiv (reținut, cercetat pentru corupție)
Avertisment pentru ploiesteni! MAFIA PDL s-a intors si vrea sa-l votezi pe Adrian Dobre
Lucian Duță –
In presa au aparut noi pasaje din declaratia, devastatoare pentru fostul regim Traian Basescu, pe care ex-ministrul Comunicatiilor Gabriel Sandu a dat-o in fata procurorilor de caz din "Dosarul Microsoft", Mihaela Moraru-Iorga si Marius Catalin Vartic. Este vorba despre alte fragmente, prezentate in premiera de postul Antena 3, din denuntul retinut in referatul din 21 ianuarie 2015 prin care DNA a propus fata de fostul ministru din guvernarea PDL, iar ICCJ a incuviintat, inlocuirea masurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Potrivit sursei citate, Gabriel Sandu a dezvaluit la DNA mecanismul prin care ar fi fost sustinute campaniile PDL pentru alegerile locale, parlamentare si europarlamentare din perioada 2008-2009, dar mai ales a doua campanie pentru prezidentiale a lui Traian Basescu. Conform celor declarate de Sandu, membri ai protipendadei PDL, precum Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu,Radu Berceanu sau Roberta Anastase, ar fi conditionat mentinerea sa in functia de ministru al Comunicatiilor, de finantarea cu bani negri a campaniilor electorale.
Concret, Sandu ar fi povestit la DNA ca banii pentru cele patru campanii mai sus-enumerate erau achitati din surse proprii sau din imprumuturi, sumele fiind ulterior recuperate din comisioanele Microsoft: "Asteptarile liderilor politici ai PDL era sa sprijin campaniile electorale. Astfel, toate cheltuielile si obligatiile cu acest scop au fost ordonate chiar sub presiuni efectuate de conducerea PDL, respectiv Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, Alin Albu, Gh. Stefan etc. Iar asumarea de catre mine a acestor obligatii viza conditionarea pentru mentinerea in functia de ministru al comunicatiilor si societatii informationale (...) In schimb, imi solicitau sa obtin semnaturile necesare aprobarii HG nr. 460/2009, pentru aprobarea achizitiei licentelor Microsoft necesare in perioada 2009-2012, precum si sa obtin bugetarea aferenta derularii contractului".
1,5 milioane euro pentru cele 12 milioane de scrisori electorale cu chipul lui Traian Basescu si 400.000 euro cash pentru Roberta Anastase
In aceeasi declaratie data la DNA si retinuta de procurori in referat, fostul ministru Gabriel Sandu (foto 2) le-ar fi dezvaluit procurorilor si sumele exacte de bani cu care a contribuit personal pentru sprijinirea campaniei lui Traian Basescu pentru alegerile prezidentiale din 2009. Cea mai consistenta cotizatie - 1,5 milioane euro - ar fi fost data pentru tiparirea si distribuirea a 12 milioane de scrisori electorale personalizate cu mesajul presedintelui Traian Basescu. Totodata, la fosta presedinta a Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, ar fi ajuns 400.000 de euro, cash, in timp ce alti 350.000 euro, tot cash, ar fi intrat direct in casieria PDL din Modrogan. Gabiel Sandu ar fi declarat in fata anchetatorilor ca a scos din buzunare pentru campania PDL din 2009 a lui Traian Basescu, in total, nu mai putin de 2,45 milioane euro:
"Campania electorala prezidentiala 2009 - PDL - Traian Basescu:
-Aproximativ 1.500.000 de euro, reprezentand 12.000.000 de scrisori electorale, cuprinzand mesajul presedintelui Traian Basescu, respectiv plicuri + imprimare + tipar + anvelopare + expeditie postala. Stiu cu siguranta ca pretul real al celor 12 milioane de scrisori electorale a fost suma de 1,5 milioane de euro, costul unei bucati ridicandu-se la 0,15 euro. De aceasta operatiune de expeditie a scrisorilor, pentru ca acestea sa ajunga la timp la alegatori, s-au ocupat directorii zonali din Posta Romana.
- 100.000 de euro, pungi si alte elemente de polietilena personalizate;
- Aproximativ 350.000 de euro cash, platiti in transe succesive direct la casieria PDL Bucuresti, in 4 transe, tot pentru aceasta campanie;
- 400.000 de euro am platit cash Robertei Anastase, in 4-5 transe tot pentru aceasta campanie;
- 100.000 de euro materiale de campanie prezidentiala la Prahova + actiuni electorale + spectacole.
In total, aceasta campanie m-a costat 2.450.000 de euro".
Prezentam alte fragmentele din declaratia data la DNA de Gabriel Sandu, asa cum au fost prezentate de Antena 3:
"Imediat dupa numire am avut o discutie foarte clara atat cu conducerea PDL pe plan national, cat si cu sefii catorva organizatii judetene PDL dintre care ii nominalizez pe urmatorii: George Scripcaru (PDL Brasov), Gheorghe Stefan (PDL Neamt), Florian Aurelian Popescu (PDL Dambovita), Roberta Anastase(PDL Prahova) si cu domnul Cezar Preda, responsabil PDL Braila. Din discutiile purtate s-a desprins ideea ca trebuie sa fiu foarte atent si sa le ascult sfaturile ca pe anumite functii-cheie din minister sa punem oameni de incredere si sa-i sprijinim, insa am realizat ulterior ca aceste numiri vizau multiple functii din administratia publica, dar si parlamentari si europarlamentari. Pentru asta asteptarile liderilor politici ai PDL era sa sprijin campaniile electorale. Astfel, toate cheltuielile si obligatiile cu acest scop au fost dispuse ordonate chiar sub presiuni efectuate de conducerea PDL, respectiv Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, Alin Albu, Gh. Stefan etc. Iar asumarea de catre mine a acestor obligatii viza conditionarea pentru mentinerea in functia de ministru al comunicatiilor si societatii informationale.
In acest context al presiunilor executate asupra mea, pentru acoperirea de indata a unor obligatii financiare necesare campaniilor electorale din 2009, sau nu existau fonduri dinainte pregatite de partid sau persoanele ce sustineau colectarea de bani, m-am intalnit separat cu fiecare in parte si, la initiativa unora dintre ei cu domnii Gh. Stefan si Dorin Cocos. Cei doi mi-au oferit o varianta in rezolvarea deficitului promitand ca-mi garanteaza asigurarea din surse proprii, dar temporar, a contributiei mele la cele doua campanii din anul 2009. Imi amintesc ca fiecare imi oferea un sprijin de aproximativ 2 milioane euro, in schimb imi solicitau sa obtin semnaturile necesare aprobarii HG nr. 460/2009, pentru aprobarea achizitiei licentelor Microsoft necesare in perioada 2009-2012, precum si sa obtin bugetarea aferenta derularii contractului.
(...) La un moment dat, cred ca in prima parte a anului 2009, am aflat de la persoane angajate politic in relatia cu PDL, ca pentru finantarea partidului si a campaniei sale electorale sunt create mecanisme ce colecteaza fonduri din companii inregistrate in diverse jurisdictii internationale, iar de aceste operatiuni se ocupa persoane bine pregatite si de incredere ce reprezinta interesele unor corporatii. Pana la finalul anului 2009, am aflat si inteles exact aceste mecanisme. Sunt reale, eficiente si bine structurate, iar sursele fondurilor aproape exclusiv sunt bani publici obtinuti prin metode ilegale.
Deoarece ramasesera de onorat obligatii financiare inca din anul 2009, doresc sa precizez ca suma respectiva s-a distribuit dupa cum urmeaza:
-obligatii restante, inclusiv compensari ale unor imprumuturi si cheltuieli aferente campaniei din anul 2008 si a celor parlamentare;
-obligatii pentru europarlamentarele din mai-iunie 2009;
-obligatii pentru campania prezidentiala din 2009, poate cea mai scumpa dintre toate, deoarece sumele de bani s-au distribuit atat pentru campania proprie a presedintelui Traian Basescu, cat si pe cea a PDL-ului pentru Presedinte.
(...) Cel mai frecvent, mecanismul prin care se efectua aportul la campaniile electorale, era urmatorul: mai intai costurile de campanii erau achitate din surse proprii sau imprumuturi, chiar si credite ale furnizorilor de produse/ materiale electorale; ulterior, contributorii isi recuperau banii sau achitau furnizorii restanti prin imprumuturi externe cat si operatiuni de tip joint-venture (cu termene de ramburasare) cat si din operatiuni fiduciare; intr-un pas urmator si prin diligentele unor persoane calificate si de incredere, gen Claudiu Florica sau Dinu Pescariu, operatiunile de imprumut prezentate in pasul anterior se compensau din sume existente in companii off-shore de tipul societatii Essim Partner.
(...) Iar din discutii a reiesit scenariul ca acesta, din comisionale primite de el de la Microsoft, ar putea deschide niste companii Off-Shore si ar putea transfera acolo niste sume de bani din care operatiuni bine cunoscute de el, eu as putea sa-mi onorez contributiile electorale in beneficiul PDL si al presedintelui.
(...) Personal, dar raportat la derularea actiunilor electorale si complexitatea lor, am executat mereu indicatiile care mi-au fost transmise de la partid, PDL, iar urmatoarele persoane imi comunicau destinatiile utilizarii banilor: Emil Boc, prim-ministru, Vasile Blaga, ministru si seful campaniei electorale, Radu Berceanu, Roberta Anastase, dar si Alin Albu, trezorierul si administratorul PDL, impreuna cu staff-ul sau, Felix Tataru, sef al campaniilor prezidentiale, verifica executia materialelor si distributia lor".
Surse bine documentate, din cadrul Serviciilor Secrete, ne-au explicat că, deşi Vasile Blaga este ţinta lui Traian Băsescu în scandalul arestărilor de vameşi, Basescu nu are curajul să meargă pînă la capăt. Aşa cum s- a observat, în acest scandal, toate mediile de presă îl identifică pe Buldog ca fiind „Regina” de pe tabla de şah a corupţiei generalizate din vămile României. Vasile Blaga tace intenţionat în acest episod al conflictului, convins fiind că nimeni nu va îndrăzni să îl atingă, în afara diverselor apropouri bătute de unii pe posturile de televiziune. Siguranţa sa este dată de faptul că, pînă în momentul îndepărtării sale din funcţia de ministru de Interne, el chiar a fost „Regele” unui sistem de recoltare a cotei de 50% a şpăgilor din punctele vamale de frontieră ale României. Precizăm că nu ne referim la Marea Corupţie din vămi, în valoare de miliarde de euro – ci doar de banii de buzunar ai Mafiei. Concret, în această calitate, conform surselor noastre, Vasile Blaga s-a ocupat de exportul în străinătate al banilor cash, veniţi către vîrful PDL-ului din şpaga recoltată. Vameşii erau cei care adunau banii de la traficanţi şi vărsau, săptămînal, către căpeteniile PDL-iste ale regiunii partea ce li se cuvenea celor care îi ţineau în funcţie. De aici, banii ajungeau la Bucureşti, o dată pe lună, cash, în genţi sau sacoşe, aduse de curieri de încredere ai şefilor PDL, iar de aici, printr-o operaţiune de tipul „Ţigareta”, îşi luau zborul, la propriu, către Lichtenstein, îmbarcaţi, cu complicitatea vameşilor şi a poliţiştilor de frontieră de la Aeroportul Băneasa, la bordul unui charter închiriat de la o firmă cipriotă. O dată banii ajunşi în Lichtenstein, sistemul era destul de simplu: prin intermediul unei firme locale, care are ca obiect de activitate administrarea firmelor off-shore, banii erau preluaţi, număraţi şi depuşi în conturile stabilite de cel care comanda lucrarea. Sursele noastre spun că firma care se ocupa de numărarea banilor şi vărsarea lor în conturile indicate lucra pe bază de opis lunar, pe care îl primea de la Vasile Blaga, iar în capul listei figura contul lui Traian Băsescu. Aceleaşi surse spun că operaţiunea şi-a schimbat administratorul în momentul în care Vasile Blaga a fost debarcat din fruntea Ministerului de Interne. Operaţiunea a fost preluată de actualul director al ANAF, Sorin Blejnar, care acţionează la ordinul şi la indicaţiile amantei prezidenţiale Elena Udrea. În acest context, în afara de a-l băga în gura presei pe Vasile Blaga, Traian Băsescu nu are curajul să facă nici o altă mişcare din cauză că, pentru a-şi scăpa pielea, Buldogul poate face, în orice moment, publice conturile acestuia, alimentate cu „bani negri“ şi care sînt interesante şi pentru organismele internaţionale, de tipul FBI sau Interpol. Am mai aflat că acest mecanism de împărţire a şpăgilor provenite din traficul vamal era dirijat în judeţe de baronii locali ai PDL. Astfel, punctele vamale din Nord-Estul României erau păstorite de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,Gheorghe Flutur, vămile din Nord-Vestul ţării erau stăpînite de finul lui Traian Băsescu, primarul penal al Aradului, Gheorghe Falcă, cele din Sud-Vest erau controlate de Sorin Frunzăverde, vămile din Sud erau patronate de Mihai Stănişoară, iar cel mai mare punct vamal al României, Vama Port Constanţa, era coordonată chiar de Mircea Băsescu. Mafia pedelistă recolta numai din această afacere de taxare a traficanţilor mici şi medii circa 5 milioane de euro săptămînal, adică aproximativ 20 de milioane lunar, bani care luau calea „căciulii“ din Lichstenstein. Precizăm faptul că suma totală care se colecta din vămile de frontieră pe acest sistem era de aproximativ 40 de milioane de euro lunar, dar banii care intrau în buzunarele Mafiei PDL reprezintă doar 50% din sumele colectate, cealaltă jumătate fiind împărţită de angajaţii sistemului vamal – şi aici, după o schemă bine pusă la punct. În organizarea şpăgilor şi a circulaţiei acestora, sursele noastre spun că pot fi identificate, cu uşurinţă, celebrele piese de şah, iar denumirile vehiculate erau folosite pentru cei implicaţi direct în sistem. Pionii erau agenţii vamali care se ocupau de negocierea cu traficanţii a sumelor încasate şi preluarea acestora. Caii erau şefii de tură care supravegheau pionii, numărau banii şi îi transferau superiorilor, respectiv Nebunii. Aceştia erau, de obicei, adjuncţii vămilor. În această fază, banii erau împărţiţi pe căprării, jumătate erau daţi deoparte şi se distribuiau între angajaţii vamali, iar jumătate mergeau la Ture, pe care sursele noastre le-au identificat cu şeful vămii şi primul adjunct al acestuia. Ei transmiteau către baronul local PDL, identificat cu Regina, partea care i se cuvenea. În funcţie de încasările din 24 de ore, operaţiunea de decontare se făcea zilnic, sau o dată la cîteva zile. Împărţirea banilor între angajaţii vamali depindea de la vamă la vamă, în funcţie de deciziile şefilor, iar procentele erau stabilite în ordine ierarhică. Pe lista de plăţi, din partea vameşilor, erau incluşi (ocazional sau constant) şi şefii direcţi de la Regionala Vamală, care, practic, asigurau liniştea operaţiunii, sau anunţau din timp controalele la punctele vamale respective.
Revenind la prima jumătate a şpăgilor centralizate în vămile de frontieră, din suma de 20 de milioane de euro exportată lunar, firma din Lichtenstein care se ocupa în exterior de operaţiunea de alimentare a conturilor oprea 5% ca plată pentru servicii, iar apoi banii erau împărţiţi. Şi acum, partea cea mai interesantă: contul lui Traian Băsescu primea regulat 20% din sumă, cele ale lui Emil Boc şi Vasile Blaga cîte 15%, 10% intra în contul ministrului de Finanţe, 5% în contul şefului ANAF, Sorin Blejnar, cîte 5% mergea către conturile baronilor PDL implicaţi în operaţiune (respectiv Gheorghe Flutur, Gheorghe Falcă, Sorin Frunzăverde şi Mihai Stănişoară), iar 10% în contul lui Mircea Băsescu, pe principiul că Portul Constanţa avea cel mai important aport la operaţiune. Pentru a avea o imagine de ansamblu cît mai completă, trebuie menţionat că în aceste colecte de „bani negri“ nu intrau operaţiunile de mare evaziune fiscală, care, în general, sînt efectuate de anumiţi oameni de afaceri agreaţi de Putere, unde şpaga are tarife mult mai mari, negociate special, iar operaţiunile sînt realizate la vămile de interior ale României, unde are loc întocmirea actelor. În acest caz, este vorba uneori de sute de milioane de euro lunar, bani proveniţi din marele trafic cu alcool, tutun, cafea, combustibili, sau armament. Aceste acţiuni de mare anvergură sînt mult mai bine secretizate, iar beneficiile pentru liderii actualei Puteri, în frunte cu Traian Băsescu, sînt infinit mai mari. Din cînd în cînd, cîte o astfel de afacere mai apare în presă, în momentul în care făptaşii ei uită să plătească şpăgile cuvenite, sau încearcă să se tocmească cu stăpînii din umbră, care le permit să se îmbogăţească prin eludarea sistemului fiscal românesc. Un astfel de exemplu, care a trecut aproape neobservat, este acela al fostului secretar de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, Graţiela Iordache, care a fost dată pe mîna DNA de gaşca pedelistă pentru că la un prejudiciu de 44 de milioane de euro, făcut prin eludarea taxelor şi accizelor din afaceri cu tutun, în perioada noiembrie 2007- aprilie 2009, a uitat să dea partea de 25% către liderii Mafiei PDL, începînd cu Traian Băsescu. Mai mult, Graţiela Iordache, bazîndu-se pe faptul că Traian Băsescu nu va cîştiga încă un mandat, iar stăpînii se vor schimba după decembrie 2009, a refuzat să contribuie la campania electorală a acestuia, ceea ce i-a adus în 2010 eliberarea din funcţia de secretar de Stat, precum şi un dosar la DNA, cu acuzaţia de complicitate la evaziune fiscală. „
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu