Corpul de control al premierului a efectuat în perioada ianuarie-octombrie o acţiune de control la Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" (RAAPPS) în
urma căreia propune reevaluarea activităţii RAAPPS şi analizarea necesităţii menţinerii obiectului de activitate al acesteia.
Raportul de control a avut ca obiect verificarea respectării dispoziţiilor legale şi a reglementărilor interne privind contractele de asociere în participaţiune încheiate şi derulate de regie.
Potrivit unui comunicat transmis, vineri, echipa de control a analizat, prin sondaj, patru dintre cele opt contracte de asociere în participaţiune încheiate sau derulate în perioada 1 ianuarie 2012 - 31 mai 2016, cu scopul declarat de a valorifica mai bine activele RAAPPS, dar despre care s-a constatat că au favorizat doar societăţile aflate în asociere cu RAAPPS, cauzând pagube acesteia din urmă. Echipa de control nu a efectuat analize ale celorlalte contracte de asociere în participaţiune, încheiate în acelaşi interval şi în acelaşi cadru.
În comunicat se arată că pentru trei dintre cele patru contracte analizate au existat sau există în curs litigii pe rolul instanţelor de judecată, care au avut sau au ca obiect cereri de reziliere a contractelor, evacuarea societăţilor din imobilele administrate de către RAAPPS şi solicitări de pretenţii pentru debitele înregistrate de aceste societăţi faţă de RAAPPS.
"Toate cele opt contracte de asociere în participaţiune derulate în aceeaşi perioadă au fost încheiate fără a exista, la nivelul RAAPPS, criterii obiective şi transparente privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească partenerul RAAPS din astfel de contracte şi fără a fi solicitate garanţii că aceştia îşi vor îndeplini obligaţiile asumate", se precizează în sursa citată.
În cazul contractului de asociere în participaţiune încheiat cu N.T. SRL, se arată că asocierea dintre RAAPPS şi această societate pe o perioadă de 15 ani nu a fost aprobată printr-o hotărâre a Consiliului de administraţie al Regiei. De asemenea, se indică faptul că această societate a închiriat Clubul social şi terenul din "Parcul rezidenţial Băneasa". În context, se arată că RAAPPS a încasat de la N.T., în perioada 2005-2013, suma totală de 4.571.648,77 de lei, însă societatea înregistra în iunie anul acesta faţă de regie, în baza aceluiaşi contract de asociere, un debit total în sumă de 7.082.945 de lei.
Potrivit Guvernului, în prezent, pe rolul instanţei de judecată se află un dosar civil care are ca obiect cererea de reziliere a contractului de asociere în participaţiune, evacuarea societăţii N.T. din complexul imobiliar compus din Clubul social şi Vilele nr. 1, nr. 18 şi nr. 56 din oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, şi plata sumei de 6.908.911,03 de lei reprezentând debit şi penalităţi înregistrate de asociatul secund în perioada februarie 2012 - mai 2016.
În ceea ce priveşte contractul de asociere în participaţiune încheiat cu DDG, Guvernul arată că această societate nu a prezentat proiectul investiţiei care urma a fi realizată la Vila nr. 45 şi nu şi-a respectat integral obligaţia prevăzută în contractul de asociere în participaţiune, întrucât nu a adus în cadrul asocierii cu RAAPPS aportul în sumă de 150.000 de euro la care s-a obligat.
În plus, Gabriel Surdu, director general al RAAPPS la acel moment, nu a dispus măsurile legale pentru solicitarea daunelor-interese la care regia avea dreptul conform prevederilor contractuale.
Totodată, se precizează că RAAPPS a încheiat un actul adiţional prin care DDG a cesionat către societatea CPP toate drepturile şi obligaţiile care decurgeau din contractul de asociere în participaţiune, cu încălcarea dispoziţiilor legale, cauzându-se un prejudiciu regiei constând în valoarea investiţiilor ce ar fi trebuit să fie realizate de societate. Ulterior preluării contractului de asociere, societatea CPP nu a efectuat investiţiile asumate, nu a pus la dispoziţia comisiei din cadrul Sucursalei pentru Reprezentare şi Protocol "Triumf" autorizaţiile, avizele şi documentaţiile tehnico-economice solicitate de aceasta, iar în 2013 înregistra faţă de sucursală un debit total de 329.347,26 de lei.
Executivul menţionează că RAPPS s-a aflat în litigiu cu societatea CPP în patru dosare civile, în baza cărora a obţinut cu titlu de pretenţii suma totală de 498.054,21 de lei din totalul sumei solicitate, în cuantum de 511.402,02 de lei.
În cazul contractului încheiat cu AS se arată că societatea nu a prezentat proiectul investiţiei care urma a fi realizată la Vila nr. 28 şi nu şi-a respectat integral obligaţia prevăzută în contractul de asociere în participaţiune, întrucât nu a adus în cadrul asocierii cu RAAPPS, în termen de un an de la semnarea contractului, aportul în sumă de 120.000 de euro la care s-a obligat, iar directorul Regiei de la acea dată nu a dispus măsurile legale pentru solicitarea daunelor-interese la care regia avea dreptul conform prevederilor contractuale.
În comunicat se menţionează şi că membrii Consiliului de administraţie al RAAPPS au aprobat încheierea actului adiţional la contractul de asociere în participaţiune, prin care a fost majorată valoarea investiţiilor ce trebuiau realizate de societatea AS cu suma de 283.447,14 de euro, având drept consecinţă asumarea de către Regie a obligaţiei ca la lichidarea asociaţiei să achite societăţii Asera Constant SRL despăgubiri mai mari pentru investiţiile realizate de societate decât cele prevăzute în contractul de asociere iniţial, care au fost suplimentate în proporţie de 236,20%, fără aprobarea Secretariatului General al Guvernului, cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Din verificările efectuate de Corpul de control al prim-ministrului au rezultat indicii că reprezentanţii RAAPPS au disimulat închirierea Vilei nr. 28 din comuna Snagov, judeţul Ilfov, în baza căreia regia era obligată să încaseze, în perioada 2010 - aprilie 2016, o sumă totală de 601.450,88 de euro, sub forma unei asocieri în participaţiune cu societatea AS, în baza căreia regia, prin SRP "Triumf", a încasat efectiv, în aceeaşi perioadă, o sumă totală de 141.823,45 de euro, cauzându-se astfel o pagubă bugetului RAAPPS în cuantum de 459.627,43 de euro, reprezentând diferenţa dintre suma pe care regia era obligată să o încaseze, potrivit dispoziţiilor legale, ca urmare a închirierii şi suma efectiv încasată, în urma derulării contractului de asociere.
Cu privire la contractul de asociere în participaţiune încheiat iniţial între societăţile S SA şi IIE SRL se arată că nu au fost cuprinse clauze referitoare la aportul pe care fiecare dintre asociaţi trebuia să îl aducă în cadrul asocierii, însă RAAPPS s-a obligat să pună la dispoziţia asocierii folosinţa activului Vila nr. 12A şi terenul aferent în suprafaţă de 5.019 m2 din comuna Snagov, judeţul Ilfov.
În plus, în condiţiile în care RAAPPS nu a desemnat reprezentanţi pentru efectuarea analizei periodice a activităţii desfăşurate în Vila nr. 12A şi nici nu a efectuat astfel de analize, reprezentanţii regiei au prelungit, în 2009, pentru cinci ani perioada contractului de asociere în participaţiune.
În comunicat se precizează că din verificările efectuate de Corpul de control al prim-ministrului au rezultat indicii că reprezentanţii RAAPPS au disimulat închirierea Vilei nr. 12A din comuna Snagov, judeţul Ilfov, în baza căreia RAAPPS era obligată să încaseze, în perioada aprilie 2010 - aprilie 2015, o sumă totală de 711.337,80 de euro, sub forma prelungirii duratei asocierii în participaţiune cu societatea LA SRL (ulterior, societatea RLG SRL), în baza căreia regia, prin SRP "Triumf", a încasat efectiv, în aceeaşi perioadă, o sumă totală de 126.123,21 de euro, cauzându-se astfel o pagubă bugetului RAAPPS în cuantum de 585.214,59 de euro, reprezentând diferenţa dintre suma pe care regia era obligată să o încaseze, potrivit dispoziţiilor legale, ca urmare a închirierii imobilului şi suma efectiv încasată, în urma derulării contractului de asociere, prelungit prin actul adiţional.
"Suma totală a prejudiciilor care rezultă din constatările echipei de control, care rezultă din încheierea contractelor de asociere în participaţiune de către RAAPPS este de minim 12.137.459 lei, fără a include valoarea lipsei de folosinţă şi profitul nerealizat", se arată în comunicat.
În acest context, se propune efectuarea de către reprezentanţii RAAPPS a unei analize a tuturor contractelor de asociere în participaţiune aflate în derulare, încheiate de regie cu alţi operatori economici, întocmirea şi implementarea unei proceduri operaţionale, cu criterii clare şi transparente, privind încheierea şi derularea contractelor de asociere în participaţiune, mai ales în contextul în care regimul legal al asocierii în participaţiune a devenit mai oneros în baza reglementărilor din Codul civil în vigoare, reevaluarea întregii activităţi a RAAPPS şi analizarea necesităţii menţinerii obiectului de activitate al acesteia şi comunicarea raportului de control organelor abilitate, în funcţie de cele constatate de către echipa de control.
Nume grele apar ca martori denunţători în cel mai recent caz de corupţie de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în care fostul preşedinte al instituţiei, Crinuţa Dumitrean, este acuzată că ar fi luat o şpagă de 400.000 de euro.
Cel mai recent denunţ în dosarele instrumentate de DNA, în cazul despăgubirilor frauduloase cu terenuri, are legătură cu Horia Simu, dar şi Daniel Andrei Moldoveanu, fost consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Simu şi-a cumpărat o vilă la Saint Tropez, din banii pe care i-a câştigat după o retrocedare frauduloasă de circa 7,8 milioane de euro. Potrivit omului de afaceri Dorin Cocoş şi lui Gabriel Surdu, fost şef la RA-APPS (denunţători ]n acest dosar), ca să faciliteze escrocheria, fosta şefă ANRP, Crinuţa Dumitrean, a încasat şi ea 400.000 de euro.
Totul a început în octombrie 2009, atunci când off-shore-ul Rosintaly Management Limited (Cipru) a cumpărat cu 700.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren de 25 hectare situat în Constanţa (zona Brătianu – Anadalchioi). Firma cipriotă este controlată de milionarul Horia Simu, dar în actele oficiale este reprezentată de avocatul Andrei Buliga.
Totodata, procurorii DNA susţin că imediat după ce Rosintaly ar fi dobândit drepturile litigioase, Simu ar fi încercat prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Mediului, Administraţiei Prezidenţiale şi Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) să urgenteze obţinerea despăgubirilor la nivelul autorităţilor implicate: Primăria şi Prefectura Constanţa, ANRP şi CCSD. El era dispus să ofere 25% din suma pe care urma să o primească pentru a grăbi procesul de despăgubire.
Primul pas ar fi fost contactarea lui Daniel Andrei Moldoveanu, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, cel care i-ar fi facilitat legătura cu prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz. Moldoveanu i-ar fi facilitat lui Simu întâlnirea cu unul dintre greii din Capitală, Gabriel Georgian Surdu – fostul şef al RA-APPS, judecat într-un alt dosar DNA pentru cumpărare de influenţă. Acest lucru s-ar fi făcut prin intermediul lui Ion Sterian – director tehnic la RA-APPS. Surdu avea relaţii la vârful PDL, dar cea mai puternică era reprezentată de amicul său Dorin Cocoş – soţul Elenei Udrea.
Cea de-a treia persoană contactată de Simu a fost fostul secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului, Lorant Para, a cărui iubită lucra consilier la ANRP- Direcţia de Fond Funciar. Potrivit DNA, Simu a acceptat să cesioneze 25% din valoarea drepturilor litigioase către cei implicaţi: 10% lui Ionuţ Birişiu – în spatele căruia s-ar fi aflat Moldoveanu şi Sterian, şi 15% lui Aurel Nicolae (angajat la RA-APPS – n.r.) – în spatele căruia s-ar fi aflat Cocoş şi Surdu.
Surdu şi Cocoş au denunţat al DNA că i-au dat Crinuţei Dumitrean mită suma de 400.000 de euro, pentru a facilita desăgubirea. Surdu a povestit că şpaga a dat-o în august 2011 în biroul de la ANRP al Crinuţei Dumitrean. Cocoş mai este judecat într-un dosar privind despăgubiri ilegale de la ANRP- în care este implicată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, dar şi în cazul „Microsoft”. C
Birişiu, Moldoveanu, Sterian, Niculae, Surdu şi Cocoş au povestit la DNA, în declaraţiile de martor, cum s-au împărţit banii, cei 25% primiţi pentru serviciile lor. Partea de 10% din drepturile litigioase controlate de Ionuţ Birişiu, aproximativ 3,59 milioane de lei, a fost împărţită astfel: Birişiu – 25%, Daniel Moldoveanu – 30% şi Ion Sterian – 45%
Partea de 15% din drepturile litigioase controlate de Aurel Niculae, aproximativ 1.278.000 de euro, ar fi fost împărţită astfel: 40.000 de euro lui Niculae, 400.000 de euro ar fi fost daţi Crinuţei Dumitrean, iar 838.000 de euro au fost împărţiţi între Surdu şi Cocoş. Expertul Alin Dima ar fi primit pe o terasă din Piaţa Ovidiu (Constanţa), de la avocatul Andrei Buliga, un plic în care se aflau 5.000 de euro. Pentru aceşti bani, expertul a trecut terenul evaluat din categoria agricol-extravilan în intravilan, iar preţul acestuia a crescut de aproape 10 ori.
Partea lui Horia Simu, restul de 75% din despăgubire, aproximativ 27,5 milioane de lei au ajuns, după vânzarea acţiunilor de la Fondul Proprietatea, într-un cont deschis de Rosintaly Management Limited la banca elveţiană HSBC din Elveţia. Procurorii DNA spun că aceşti bani ar fi fost folosiţi în interesul milionarului. Primul pas a fost să mute o parte din bani pe firma franceză SCI Allegra – reprezentată la tranzacţie de soţia sa, Raluca Simu. Banii au fost folosiţi pentru a cumpăra o casă de vacanţă, în valoare de aproximativ 3.500.000 de euro, situată în sudul Franţei, în staţiunea Saint Tropez, potrivit unor surse citate de Realitatea.net
Fostul director al RA-APPS, Georgian Surdu, condamnat la 3 ani cu executare pentru cumpărare de influenţă
Fostul director al Regiei Autonome - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, Georgian Gabriel Surdu, a fost condamnat astăzi la 3 ani cu executare pentru cumpărare de influenţă. Decizia a fost dată de Tribunalul Bucureşti şi nu este definitivă.
Magistraţii l-au condamnat în acelaşi dosar şi pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu la 2 ani inchisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 3 ani. Instanţa a mai dispus confiscarea de la Cristinel Bîgiu a sumei de 75.000 de euro. Sentinţa poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Baronul a recunoscut şpaga Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu a recunoscut în aprilie 2016, la Tribunalul Bucureşti, că a luat mită de la Georgian Surdu, fostul director al RA-APPS, şi a cerut să fie judecat în procedură simplificată, în vederea reducerii pedepsei, solicitarea fiind respinsă de judecător. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău a arătat în faţa instanţei că a acceptat promisiunea lui Georgian Surdu de a primi 3,8 milioane de lei, reprezentând 8% din valoarea unui contract având că obiect modernizarea unor drumuri de interes local şi reţeaua de canalizare din comuna Ghergheasa, judeţul Buzău. “Recunosc că am primit de la Surdu, ca primă tranşă, 75.000 de euro pentru a interveni la primarul comunei Ghergheasa în vederea atribuirii contractului de lucrări amintit”, a declarat Cristinel Bîgiu în faţa judecătorului. El a precizat că, dacă este nevoie, ar presta şi muncă în folosul comunităţii. Surdu: “Sunt nevinovat” Judecătorul a respins cererea lui Bîgiu pe motiv că este nevoie de declaraţiile sale în vederea administrării unor probe. Georgian Surdu, secondat de soţia sa, deputatul liberal Raluca Surdu, a arătat că este nevinovat şi că nu cunoaşte niciun acţionar sau proprietar al firmei despre care DNA spune că ar controla-o. “Sunt nevinovat, această poveste nu are nici cap, nici coadă. Toate persoanele care au fost audiate au depus denunţ înainte de a fi eu inculpat. Din dosar se vede că declaraţia lui Bîgiu nu are legătură cu mine. Nimeni nu-l cunoaşte pe Florin Colgiu, nu-l ştiu nici eu. El nu apare pe lista de la poartă a instituţiei ca şi vizitator. DNA nu a dorit să afle adevărul. Spune numai bucăţi. Nu poţi să dai nişte bani cuiva pe care nu-l cunoşti. Nu-l cunosc pe primarul din comuna respectivă. Îl ştiu doar pe Bîgiu, de 15 ani, fiind colegi de facultate şi de partid”, a declarat fostul şef al RA-APPS. Despre Horaţiu Vidan Popa, administratorul firmei care a câştigat mai multe contracte publice cu instituţia de stat, Surdu a precizat că îl ştie din iulie 2012, deoarece firma sa, SC Construct co Group, a făcut lucrări de certificare energetică la RA-APPS. ”Nu-i adevărat că i-am propus lui Vidan să-i găsesc lucrări de construcţii pentru firma sa. Nu-l ştiu nici pe Colgiu. Nu i-am dat bani pentru Bîgiu. Mă vedeam cu Bîgiu o dată la două luni pe atunci şi nu mi-a făcut cunoştinţă cu martorul la restaurant. L-am mai văzut pe martorul Vidan când a venit la mine să reclame că nu i-au fost achitate facturile pentru lucrarea efectuată la RA-APPS”, a completat Surdu. În sprijinul afirmaţiilor sale, acesta a venit cu lista persoanelor care au intrat la RA-APPS timp de şase luni, în intervalul vizat de ancheta DNA. “Avem portar, inclusiv DNA când a făcut percheziţie s-a oprit la poartă. Acolo se ţine un registru în care fiecate persoană este evidenţiată cu nume şi prenume şi la cine merge. Colgiu nu a intrat niciodat la RA-APPS, aşa cum se precizează în rechizitoriu. Nu-i adevărat că i-aş fi dat acestuia 75.000 de euro pentru Bîgiu”, a mai arătat fostul şef al regiei de stat. Acuzaţiile procurorilor DNA În octombrie 2015, Gabriel Georgian Surdu a fost trimis în judecată alături de Cristinel Bîgiu şi acuzat de cumpărare de influenţă. Potrivit DNA, în august 2013, Gabriel Surdu i-a oferit lui Cristinel Bîgiu, atunci preşedinte al CJ Buzău, suma de 3.894.301,91 lei, respective aproape 880.000 de euro, reprezentând 8% din valoarea unui contract în valoare de aproape 11 milioane de euro, având ca obiect "Proiectarea şi execuţia modernizării drumurilor de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău", urmând ca suma de bani să fie dată în mai multe tranşe, la momentul efectuării plăţilor către societatea executantă. Surdu i-a remis lui Bîgiu, prin intermediul lui Colgiu, o primă tranşă în valoare de 75.000 de euro pentru a interveni pe lângă primarul unei comune din judeţul Buzău, în vederea atribuirii acelui contract de lucrări. Bîgiu a fost de acord cu cererea lui Surdu şi i-a promis că îl va sprijini să obţină un contract de lucrări pentru firma respectivă, în comuna din Buzău, susţin procurorii. Dosarele lui Cristinel Bîgiu Cristinel Bîgiu mai este judecat în două dosare, unul pentru spălare de bani, alături de fostul ministru de Interne Cristian David, şi o altă cauză în care este acuzat de luare de mită, alături de finul său, Florin Colgiu, administrator al SC Alexandra SRL. În dosarul în care este acuzat şi Florin Colgiu, Cristinel Bîgiu a fost condamnat, în 5 aprilie, de Tribunalul Călăraşi, la cinci ani şi două luni de închisoare, decizia nefiind definitivă.
Magistraţii l-au condamnat în acelaşi dosar şi pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu la 2 ani inchisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 3 ani. Instanţa a mai dispus confiscarea de la Cristinel Bîgiu a sumei de 75.000 de euro. Sentinţa poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Baronul a recunoscut şpaga Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu a recunoscut în aprilie 2016, la Tribunalul Bucureşti, că a luat mită de la Georgian Surdu, fostul director al RA-APPS, şi a cerut să fie judecat în procedură simplificată, în vederea reducerii pedepsei, solicitarea fiind respinsă de judecător. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău a arătat în faţa instanţei că a acceptat promisiunea lui Georgian Surdu de a primi 3,8 milioane de lei, reprezentând 8% din valoarea unui contract având că obiect modernizarea unor drumuri de interes local şi reţeaua de canalizare din comuna Ghergheasa, judeţul Buzău. “Recunosc că am primit de la Surdu, ca primă tranşă, 75.000 de euro pentru a interveni la primarul comunei Ghergheasa în vederea atribuirii contractului de lucrări amintit”, a declarat Cristinel Bîgiu în faţa judecătorului. El a precizat că, dacă este nevoie, ar presta şi muncă în folosul comunităţii. Surdu: “Sunt nevinovat” Judecătorul a respins cererea lui Bîgiu pe motiv că este nevoie de declaraţiile sale în vederea administrării unor probe. Georgian Surdu, secondat de soţia sa, deputatul liberal Raluca Surdu, a arătat că este nevinovat şi că nu cunoaşte niciun acţionar sau proprietar al firmei despre care DNA spune că ar controla-o. “Sunt nevinovat, această poveste nu are nici cap, nici coadă. Toate persoanele care au fost audiate au depus denunţ înainte de a fi eu inculpat. Din dosar se vede că declaraţia lui Bîgiu nu are legătură cu mine. Nimeni nu-l cunoaşte pe Florin Colgiu, nu-l ştiu nici eu. El nu apare pe lista de la poartă a instituţiei ca şi vizitator. DNA nu a dorit să afle adevărul. Spune numai bucăţi. Nu poţi să dai nişte bani cuiva pe care nu-l cunoşti. Nu-l cunosc pe primarul din comuna respectivă. Îl ştiu doar pe Bîgiu, de 15 ani, fiind colegi de facultate şi de partid”, a declarat fostul şef al RA-APPS. Despre Horaţiu Vidan Popa, administratorul firmei care a câştigat mai multe contracte publice cu instituţia de stat, Surdu a precizat că îl ştie din iulie 2012, deoarece firma sa, SC Construct co Group, a făcut lucrări de certificare energetică la RA-APPS. ”Nu-i adevărat că i-am propus lui Vidan să-i găsesc lucrări de construcţii pentru firma sa. Nu-l ştiu nici pe Colgiu. Nu i-am dat bani pentru Bîgiu. Mă vedeam cu Bîgiu o dată la două luni pe atunci şi nu mi-a făcut cunoştinţă cu martorul la restaurant. L-am mai văzut pe martorul Vidan când a venit la mine să reclame că nu i-au fost achitate facturile pentru lucrarea efectuată la RA-APPS”, a completat Surdu. În sprijinul afirmaţiilor sale, acesta a venit cu lista persoanelor care au intrat la RA-APPS timp de şase luni, în intervalul vizat de ancheta DNA. “Avem portar, inclusiv DNA când a făcut percheziţie s-a oprit la poartă. Acolo se ţine un registru în care fiecate persoană este evidenţiată cu nume şi prenume şi la cine merge. Colgiu nu a intrat niciodat la RA-APPS, aşa cum se precizează în rechizitoriu. Nu-i adevărat că i-aş fi dat acestuia 75.000 de euro pentru Bîgiu”, a mai arătat fostul şef al regiei de stat. Acuzaţiile procurorilor DNA În octombrie 2015, Gabriel Georgian Surdu a fost trimis în judecată alături de Cristinel Bîgiu şi acuzat de cumpărare de influenţă. Potrivit DNA, în august 2013, Gabriel Surdu i-a oferit lui Cristinel Bîgiu, atunci preşedinte al CJ Buzău, suma de 3.894.301,91 lei, respective aproape 880.000 de euro, reprezentând 8% din valoarea unui contract în valoare de aproape 11 milioane de euro, având ca obiect "Proiectarea şi execuţia modernizării drumurilor de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău", urmând ca suma de bani să fie dată în mai multe tranşe, la momentul efectuării plăţilor către societatea executantă. Surdu i-a remis lui Bîgiu, prin intermediul lui Colgiu, o primă tranşă în valoare de 75.000 de euro pentru a interveni pe lângă primarul unei comune din judeţul Buzău, în vederea atribuirii acelui contract de lucrări. Bîgiu a fost de acord cu cererea lui Surdu şi i-a promis că îl va sprijini să obţină un contract de lucrări pentru firma respectivă, în comuna din Buzău, susţin procurorii. Dosarele lui Cristinel Bîgiu Cristinel Bîgiu mai este judecat în două dosare, unul pentru spălare de bani, alături de fostul ministru de Interne Cristian David, şi o altă cauză în care este acuzat de luare de mită, alături de finul său, Florin Colgiu, administrator al SC Alexandra SRL. În dosarul în care este acuzat şi Florin Colgiu, Cristinel Bîgiu a fost condamnat, în 5 aprilie, de Tribunalul Călăraşi, la cinci ani şi două luni de închisoare, decizia nefiind definitivă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu