21 noiembrie 2016
Nr. 1428/VIII/3
COMUNICAT
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 1342/VIII/3 din 26 septembrie 2014, privind la încheierea, în condiții nelegale, a unui contract comercial de închiriere licențe IT, extins ulterior pentru produse educaționale, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii au extins cercetările și au identificat date și probe din care reiese suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 15.04.2004 a fost încheiat un contract comercial de închiriere de licențe IT Microsoft. Prin acest contract, compania Microsoft dorea să ofere Guvernului un acord special pentru obținerea de licențe pentru produsele Microsoft, la prețuri speciale guvernamentale.
În realitate, discountul de 47% acordat de compania Microsoft în considerarea Guvernului României ar fi fost deturnat și, implicit, banii au fost îndreptați către plata unor comisioane către persoanele implicate.
Contractul comercial de licențe IT s-a încheiat la un preț dublu față de prețul real solicitat de compania Microsoft, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără vreo fundamentare a necesarului, invocându-se în mod nereal calitatea firmei Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pe teritoriul României al licențelor IT Microsoft. Aceasta, în condițiile în care, la acea dată, existau cinci distribuitori.
Concret, compania Microsoft a facturat către Fujitsu Siemens Computers suma de 25.791.138 USD (prețul licențelor cu discount), iar Fujitsu Siemens Computers a refacturat către Guvernul României suma de 54.567.465 USD.
Prejudiciul care urmează a fi reținut în cadrul contractului comercial de închiriere de licențe este în sumă de 28.776.327 USD.
Ulterior, la data de 3 noiembrie 2004, contractul cadru guvernamental a fost extins, cu privire la închirierea de produse educaționale. Extinderea s-a realizat, de asemenea, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licențele pentru administrația publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaționale, iar de discountul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.
De asemenea, nu a existat o analiză proprie a necesarului de licențe Microsoft pentru produsele educaționale, și nici a prețului, dat fiind că în cadrul programului privind Sistemul Educațional Informatizat existau astfel de licențe pentru toate calculatoarele din instituțiile și unitățile de învățământ de stat, existând o suprapunere între licențele existente cu cele ce urmau să se achiziționeze.
Prejudiciul care urmează a fi reținut îl reprezintă întreaga sumă plătită, adică 19.370.500 USD, deoarece licențele achiziționate se suprapuneau cu cele existente deja în cadrul programului SEI.
Începând cu anul 2006, a crescut numărul de calculatoare la nivelul administrației publice centrale care foloseau copii adiționale ale produselor comandate în prealabil (în anul 2004). Prin urmare au fost încheiate, în anul 2008, două acte adiționale pentru achiziționarea numărului suplimentar de licențe (39.385 de licențe necesare utilizării produselor software Microsoft). Prețul acestor licențe a fost cel stabilit în contractul cadru din 15.04.2004, încheiat între Guvernul României și compania Microsoft, prin Fujitsu Siemens Computers.
Deși actele adiționale au fost aprobate în cursul anului 2008, persoanele care au contribuit la producerea acestui prejudiciu sunt, funcționari publici cu sprijinul reprezentantului Fujitsu Siemens Computers, Florică Claudiu Ionuț, precum și al reprezentanților Microsoft România - Hotăran Silviu și Artopolescu Ovidiu Petrișor, deoarece extinderea pentru cantitatea de 39.385 de licențe s-a realizat conform Contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, la prețurile stabilite în acesta.
Prin urmare, prejudiciul total cauzat bugetului de stat ca urmare a încheierii și derulării contractului cadru comercial de închiriere licențe IT din data de 15.04.2004 și a actelor adiționale încheiate în noiembrie 2004 și în anul 2008, se ridică la suma totală de 66.965.343 USD, compus din:
- 28.776.327 USD - prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractului comercial de închiriere de licențe 15.04.2004 (reprezintă diferența dintre suma plătită de Guvernul României și suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft).
- 19.370.500 USD- prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii Actului adițional nr. 1 la contractul comercial de închiriere de licențe și care reprezintă întreaga sumă plătită, adică 19.370.500 USD, deoarece nu era necesară extinderea contractului la licențele educaționale.
- 18.818.516 USD - prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii Actului adițional nr. 2/3 la contractul comercial de închiriere de licențe și care reprezintă diferența dintre suma plătită de Guvernul României și suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft.
Cu referire la aspectele menționate, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 21 noiembrie 2016, față de următorii inculpați:
HOTĂRAN SILVIU și ARTOPOLESCU OVIDIU PETRIȘOR, reprezentanți ai Microsoft România
FLORICĂ CLAUDIU IONUȚ, reprezentant al Fujitsu Siemens Computers GmbH,
În sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:
Deși Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria nu avea calitatea de unic distribuitor al produselor Microsoft pe teritoriul României, fapt cunoscut cu certitudine de Florică Ionuț Claudiu, Hotăran Silviu și Artopolescu Ovidiu Petrișor, pentru a crea această aparență și a ajuta demnitarii/funcționarii implicați în inițierea și susținerea hotărârilor de guvern prin care s-a aprobat încheierea atât a contractului cadru de licențiere Microsoft cât și a actelor adiționale la acestea, să justifice în mod nelegal achiziția licențelor din sursă unică, au semnat oferte comune/adrese din care să rezulte că derularea contractului comercial se va realiza doar prin Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria.
Concret, în calitate de reprezentant al Fujitsu Siemens Computers GmbH, inculpatul Florică Claudiu Ionuț, pentru a crea aparența că firma respectivă este unic distribuitor al produselor Microsoft și pentru a se evita organizarea unei licitații publice, a semnat ofertele comune Fujitsu Siemens Computers – Microsoft România din data de 02.10.2003, respectiv 12.03.2004. Cele două oferte au fost semnate atât de Hotăran Silviu (cea din data de 02.10.2003) cât și de Artopolescu Ovidiu Petrișor (cea din data de 12.03.2004), în calitate de reprezentanți ai Microsoft România. Cele două oferte conțineau prețuri cu mult supraevaluate față de sumele cu discount pe care le cerea în realitate compania Microsoft.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Florică Claudiu Ionuț, Hotăran Silviu și Artopolescu Ovidiu Petrișor trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați,
b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați,
d) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a organelor judiciare,
e) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
f) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților Florică Claudiu Ionuț, Hotăran Silviu și Artopolescu Ovidiu Petrișor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Denunţătorul din dosarul Microsoft I, Claudiu Florică, a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
"Prejudiciul total cauzat bugetului de stat ca urmare a încheierii şi derulării contractului cadru comercial de închiriere licenţe IT din data de 15.04.2004 şi a actelor adiţionale încheiate în noiembrie 2004 şi în anul 2008 se ridică la suma totală de 66.965.343 USD", se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, din suma totală, 28.776.327 de dolari reprezintă prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractului comercial de închiriere de licenţe din 15 aprilie 2004, constând în diferenţa dintre suma plătită de Guvernul României şi suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft. Alţi 19.370.500 de dolari reprezintă prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii primului actului adiţional la contractul comercial de închiriere de licenţe. Potrivit DNA, este vorba de întreaga sumă plătită, deoarece nu era necesară extinderea contractului la licenţele educaţionale.
De asemenea, prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii actului adiţional nr.2/3 la contractul comercial de închiriere de licenţe, şi care reprezintă diferenţa dintre suma plătită de Guvernul României şi suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft, se ridică la 18.818.516 de dolari, mai susţin procurorii anticorupţie. "La data de 15.04.2004 a fost încheiat un contract comercial de închiriere de licenţe IT Microsoft. Prin acest contract, compania Microsoft dorea să ofere Guvernului un acord special pentru obţinerea de licenţe pentru produsele Microsoft, la preţuri speciale guvernamentale. În realitate, discountul de 47% acordat de compania Microsoft în considerarea Guvernului României ar fi fost deturnat şi, implicit, banii au fost îndreptaţi către plata unor comisioane către persoanele implicate", se arată în comunicatul DNA.
Fujitsu Siemens Computers, unic distribuitor pe teritoriul României al licenţelor Microsoft
Conform aceleiaşi surse, contractul s-a încheiat la un preţ dublu faţă de preţul real solicitat de compania Microsoft. Acest lucru s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără vreo fundamentare a necesarului şi invocându-se în mod nereal calitatea firmei Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pe teritoriul României al licenţelor Microsoft, în condiţiile în care la acea dată existau cinci distribuitori. "Concret, compania Microsoft a facturat către Fujitsu Siemens Computers suma de 25.791.138 USD (preţul licenţelor cu discount), iar Fujitsu Siemens Computers a refacturat către Guvernul României suma de 54.567.465 USD. Prejudiciul care urmează a fi reţinut în cadrul contractului comercial de închiriere de licenţe este în sumă de 28.776.327 USD", se precizează în comunicat.
Pe 3 noiembrie 2004, contractul cadru guvernamental a fost extins cu privire la închirierea de produse educaţionale. Potrivit anchetatorilor, extinderea s-a realizat tot cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discountul acordat de firma Microsoft au beneficiat firmele private. "De asemenea, nu a existat o analiză proprie a necesarului de licenţe Microsoft pentru produsele educaţionale, şi nici a preţului, dat fiind că în cadrul programului privind Sistemul Educaţional Informatizat existau astfel de licenţe pentru toate calculatoarele din instituţiile şi unităţile de învăţământ de stat, existând o suprapunere între licenţele existente cu cele ce urmau să se achiziţioneze. Prejudiciul care urmează a fi reţinut îl reprezintă întreaga sumă plătită, adică 19.370.500 USD, deoarece licenţele achiziţionate se suprapuneau cu cele existente deja în cadrul programului SEI", se menţionează în comunicatul DNA.
În anul 2008, ca urmare a creşterii numărului de calculatoare la nivelul administraţiei publice centrale care foloseau copii adiţionale ale produselor comandate în 2004, au fost încheiate două acte adiţionale pentru achiziţionarea numărului suplimentar de licenţe. Din anchetă a reieşit că este vorba de 39.385 de licenţe necesare utilizării produselor software Microsoft, preţul fiind cel stabilit în contractul cadru din 15 aprilie 2004. "Deşi actele adiţionale au fost aprobate în cursul anului 2008, persoanele care au contribuit la producerea acestui prejudiciu sunt funcţionari publici cu sprijinul reprezentantului Fujitsu Siemens Computers, Florică Claudiu Ionuţ, precum şi al reprezentanţilor Microsoft România - Hotăran Silviu şi Artopolescu Ovidiu Petrişor, deoarece extinderea pentru cantitatea de 39.385 de licenţe s-a realizat conform Contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, la preţurile stabilite în acesta", se mai arată în comunicatul DNA.
Inculpații, sub control judiciar
Procurorii DNA au dispus, luni, punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de omul de afaceri Claudiu Florică şi de doi foşti directori ai Microsoft România, Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu. În sarcina celor trei s-a reţinut infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
Claudiu Florică a acţionat în calitate de reprezentant al societăţii Fujitsu Siemens Computers GmbH, iar Hotăran şi Artopolescu în calitate de reprezentanţi ai Microsoft România, susţin procurorii. "Deşi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria nu avea calitatea de unic distribuitor al produselor Microsoft pe teritoriul României, fapt cunoscut cu certitudine de Florică Ionuţ Claudiu, Hotăran Silviu şi Artopolescu Ovidiu Petrişor, pentru a crea această aparenţă şi a ajuta demnitarii/funcţionarii implicaţi în iniţierea şi susţinerea hotărârilor de guvern prin care s-a aprobat încheierea atât a contractului cadru de licenţiere Microsoft cât şi a actelor adiţionale la acestea să justifice în mod nelegal achiziţia licenţelor din sursă unică, au semnat oferte comune/adrese din care să rezulte că derularea contractului comercial se va realiza doar prin Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria", se menţionează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, pentru a crea aparenţa că firma pe care o reprezenta este unic distribuitor al produselor Microsoft şi pentru a se evita organizarea unei licitaţii publice, Claudiu Florică a semnat ofertele comune Fujitsu Siemens Computers - Microsoft România din data de 2 octombrie 2003 şi, respectiv, 12 martie 2004. Prima ofertă a fost semnată de Silviu Hotăran, iar a doua de Ovidiu Petrişor Artopolescu, în calitate de reprezentanţi ai Microsoft România. "Cele două oferte conţineau preţuri cu mult supraevaluate faţă de sumele cu discount pe care le cerea în realitate compania Microsoft", se mai menţionează în comunicatul DNA.
Procurorii precizează că în dosar se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Elena Udrea, declarații la B1TV, despre dosarele microsoft
Elena Udrea a vorbit despre audierile din Dosarul Microsoft II. "Este curios faptul ca DNA a redeschis dosarul Microsoft 2 tocmai în campania electorală. Este cert că sunt vizaţi foşti miniştri PSD. DNA face presiuni într-o anumita zonă a politicii româneşti. Avem toate motivele să credem că DNA demobilizeată electoratul, dar si clasa politică. Observ că DNA devine jucătorul nr 1 pe scena politică, o face cu o direcţie bine stabilită, favorizând partidul lui Iohannis. O altă concluzie este că DNA urmăreşte doar intersul firmelor străine, defavorizând pe cele româneşti", a spus Elena Udrea la B1 TV.
După ce a ieșit de la audierile DNA, fostul ministru al Educației, Alexandru Athanasiu, a făcut declarații pe marginea acuzațiilor care i se aduc. ”Nu e nicio fericire abuzul, abuzul are niște pedepse enorme, eu nu m-am atins de niciun leu din banii statului. Nu este normal ca aceștia care au furat în această țară, din poziții, politicieni sau afaceriști, să râdă de fraieri ca mine și să dau explicații pentru asta acum. Nu s-a stabilit încă prejudiciul. Nu s-a stabilit cine mă va însoți în această listă. Nu vreau nici să pozez într-o victimă, dar sunt un omm care lansează idei, proiecte, pentru ameliorarea unui sistem pe care îl agreează. aduceți probe contra acestor acuzații, eu le-am spus că mi-au făcut foarte rău.”, a declarat Alexandru Athanasiu.
Fostul ministru Alexandru Athanasiu, urmărit penal de către DNA pentru abuz în serviciu: ” Nu vreau să pozez în victimă. Nu este normal ca aceștia care au furat în această țară, din poziții, politicieni sau afaceriști, să râdă de fraieri ca mine”
Claudiu Florică şi fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu, au fost audiaţi de procurorii DNA. Cei doi s-au prezentat luni la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind chemaţi în dosarul Microsoft 2. Ovidiu Artopolescu a venit însoţit de avocat.
La ieşirea din sediul DNA, Hotăran a susţinut că toată viaţa a trăit şi a promovat valori bazate pe etică şi moralitate. "Nu am dat şpagă, nu am luat şpagă niciodată, nu am conturi", a declarat Hotăran.
Declarațiile șefei DNA, despre MICROSOFT II
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara, la începutul lunii octombrie, că dosarul Microsoft 2, în care sunt implicaţi mai mulţi foşti miniştri, este în lucru. "S-au făcut peste 60 de percheziţii domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziţii informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatoare şi alte unităţi IT. Au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituţiile care au deţinut astfel de documente şi care interesează cauza", arăta şefa DNA.
Silviu Hotăran a condus Microsoft România până în 2004 și ulterior între 2007-2008. Procurorii DNA îl consideră suspect în cazul mitei date pentru un contract cu statul. Fostul director este audiat în dosarul Microsofit 2. Silviu Hotăran este considerat suspect în cazul mitei date pentru un contract cu statul. Este vorba despre contractele încheiate în 2004 și prelungite în 2009 pentru închirierea de licențe Microsoft folosite în școli.
Condamnați definitiv în acest dosar sunt ex-ministrul PDL Gabriel Sandu (3 ani de închisoare cu executare), fostul primar Gheorghe Ștefan (6 ani de închisoare cu executare) și oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae (2 ani și 4 luni de închisoare cu executare).
Persoanjele politice vizate în acest dosar se numără
Ecaterina Andronescu, ministru al Educației în perioada decembrie 2000 - iunie 2003, decembrie 2008 - octombrie 2009, respectiv iulie 2012 - decembrie 2012, a fost acuzată deabuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Printre altele, aceasta ar fi aprobat bugetul pentru derularea programului SEI, respectiv pentru licențierea Microsoft, ar fi inițiat și avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care ar fi urmărit favorizarea firmelor Compaq și Siveco, ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme. Ca urmare ar fi fost achiziționate servicii și produse la prețuri peste valoarea pieței (licențe cu 30-40% mai scumpe, calculatoare și produse software la prețuri cu până la 50% mai mari). Pe 19 noiembrie 2014, Senatul a avizat cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru.
* Dan Nica, ministru al Comunicațiilor în perioada 2000-2004, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Acesta ar fi acționat similar Ecaterinei Andronescu. În plus, procurorii l-au acuzat că, în perioada aprilie-noiembrie 2004, ar fi pretins și primit o parte din suma de circa 20 de milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăți de tip off-shore, cu titlu de consultanță și asistență tehnică, aferentă contractului încheiat cu Guvernul României. În schimb, în baza influenței pe care o avea, Nica urma să asigure încheierea contractului în condițiile propuse de respectiva firmă. În cazul lui Nica, ancheta a fost îngreunată de faptul că DNA a trebuit să ceară avizul Parlamentului European pentru urmărirea penală a acestuia. În septembrie 2015, Comisia Juridică a PE a anunțat că-și declină competența în ceea ce privește ridicarea imunității fostului ministru PSD.
* Adriana Țicău, ministru al Comunicațiilor în perioada iulie-decembrie 2004, a fost acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Potrivit procurorilor, aceasta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Pe 3 octombrie 2014, președintele Traian Băsescu a aprobat cererea DNA privind începerea urmăririi penale.
* Daniel Funeriu, ministru al Educației în perioada 2009-2012, a fost acuzat de abuz în serviciu. În baza notei semnate de acesta ar fi fost încheiat un contract de furnizare licențe pentru care Ministerul Comunicațiilor ar fi plătit 8,82 milioane de euro. Potrivit procurorilor, ar fi fost vorba de 179.259 de licențe, cu 72.990 mai mult decât calculatoarele compatibile existente în sistemul educațional. Și în cazul lui Funeriu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată în octombrie 2014.
* Alexandru Athanasiu, ministru al Educației în perioada 2003-2005, a fost acuzat deabuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Acesta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată tot în octombrie 2014.
* Mihai Tănăsescu, ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000-2004, a fost acuzat deabuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. În plus față de ceilalți foști miniștri, acesta a fost acuzat că, în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft. Și în cazul lui Tănăsescu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată de președinte în octombrie 2014.
* Șerban Mihăilescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în perioada decembrie 2000 - octombrie 2003, a fost acuzat de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă și spălare de bani. Acesta l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze două hotărâri de Guvern şi Contractul de licenţiere Microsoft în condiţiile pe care le negociase. Senatul a aprobat cererea privind începerea urmăririi penale pe 19 noiembrie 2014.
* Valerian Vreme, ministru al Comunicațiilor în perioada septembrie 2010 - februarie 2012, a fost acuzat de abuz în serviciu. Acesta ar fi încheiat contractul subsecvent de suplimentare a numărului de licenţe pentru şcoli, în baza căruia Ministerul Comunicațiilor a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro. Camera Deputaților a aprobat pe 13 octombrie 2014 cererea DNA privind începerea urmăririi penale împotriva sa.
Şerban Mihăilescu, zis ”Miky Şpagă”, are un apartament de 186 de metri pătraţi, în Bucureşti, cumpărat în 2008, două case de vacanţă în judeţul Prahova şi un teren intravilan de 2.000 de metri pătraţi. Mihăilescu a mai declarat 57.000 de lei, 46.000 de euro şi 5.500 de dolari. Familia Mihăilescu mai are bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 160.000 de lei. La rândul lui, Mihai Tănăsescu are nu mai puţin de cinci apartamente în Bucureşti, o casă în Cornu şi alta în Giurgiu, potrivit ultimei declaraţii de avere, din 2006. Acesta mai deţine obiecte de artă şi bijuterii, în valoare totală de circa 60.000 de euro. Nici averea lui Dan Nica nu este de neglijat. Fostul ministru al telecomunicaţiilor deţine un apartament de 100 de metri pătraţi în Galaţi, un autoturism Audi A4, bijuterii din aur şi argint în valoare de 35.000 de lei, tablouri de 25.000 lei, o colecţie de timbre româneşti şi străine în valoare de 70.000 lei, trei ceasuri de mâna cu o valoare estimată de 15.000 de lei şi icoane din lemn şi sticlă de 9.000 lei. Nica are în conturi 112.000 de lei şi 36.500 de euro. Latifundiarii Athanasiu şi Funeriu Alexandru Athanasiu deţine nu mai puţin de 69 de hectare de teren agricol în judeţul Constanţa, precum şi o casă de locuit în Bucureşti, de 230 de metri pătraţi. Athanasiu mai are bijuterii, icoane şi tablouri în valoarea de 15.000 de euro şi depozite bancare în sumă de 260.000 de lei şi 38.200 de euro. Latifundiar este şi Daniel Funeriu, care are două terenuri agricole în Timiş, de 50.000 de metri pătraţi. Fostul ministru al Educaţiei mai deţine un apartament de 219 metri pătraţi în Arad şi o casă în Germania. Conturile familiei Funeriu în bănci sunt de 151.000 de euro, 11.900 de lei, 6.000 de dolari şi 1.300 de yeni, potrivit declaraţiei de avere. Valerian Vreme are trei terenuri în Oneşti, cu o suprafaţă totală de 4.130 de metri pătraţi. Tot în Oneşti, Vreme mai are şi un apartament, o casă şi două spaţii comerciale. Cel mai sărac ministru suspectat de corupţie este Gabriel Sandu. Ultima sa declaraţie de avere, cea din 2008, este aproape albă. Fostul ministrul al comunicaţiilor, suspectat că a luat mită milioane de euro, nu a declarat nici măcar un leu. A trecut-o în schimb pe fosta soţie, care s-a ales în urma divorţului cu două clădiri şi un teren. Săracă, în comparaţie cu ceilalţi foşti demnitari poate fi considerată şi Ecaterina Andronescu. Averea sa este formată dintr-un apartament în Bucureşti, un autoturism Toyota şi un cont de 218.000 de lei. Ceva mai bine stă Adriana Ţicău, proprietară a două apartamente, unul în Galaţi, iar altul în Franţa. Ţicău mai are un depozit bancar de 134.000 de euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu