Ministrul demisionar al Afacerilor Interne, Petre Tobă, afirmă, într-o postare pe Facebook, că a fost atacat permanent încă din primele zile ale mandatului, dar nu pentru ceea ce a făcut în plan profesional, “ci din alte considerente, de natură politică“.
“Prim-ministrul Dacian Cioloș a acceptat demisia domnului Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne. Până luni, 5 septembrie, premierul va înainta președintelui Klaus Iohannis propunerea de înlocuire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
“Prim-ministrul Dacian Cioloș a acceptat demisia domnului Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne. Până luni, 5 septembrie, premierul va înainta președintelui Klaus Iohannis propunerea de înlocuire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Anterior, ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a anunțat că a decis să își prezinte demisia din funcție pentru a evita implicarea MAI într-un scandal public în prag de alegeri.
“Am decis să-mi prezint demisia primului-ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzațiile aduse și sunt la dispoziția organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situații. Menționez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate ‘secret de stat'”, afirmă Petre Tobă, într-o declarație transmisă AGERPRES.
“Subliniez că nu am făcut politică și nu voi face nici în viitor, nu am urmărit ca funcția de ministru să devină o trambulină pentru a accede în viața politică, ci voi fi dedicat muncii profesionale, voi fi permanent în slujba țării și a cetățeanului, așa cum o fac de peste 26 de ani. (…) În această perioadă am rezistat tentației de a abandona, deoarece am avut permanent alături de mine sprijinul colegilor din Ministerul Afacerilor Interne din toate armele și de aceea, încă o dată, vă mulțumesc”, le-a transmis Tobă, joi seara, colegilor din minister.
“Subliniez că nu am făcut politică și nu voi face nici în viitor, nu am urmărit ca funcția de ministru să devină o trambulină pentru a accede în viața politică, ci voi fi dedicat muncii profesionale, voi fi permanent în slujba țării și a cetățeanului, așa cum o fac de peste 26 de ani. (…) În această perioadă am rezistat tentației de a abandona, deoarece am avut permanent alături de mine sprijinul colegilor din Ministerul Afacerilor Interne din toate armele și de aceea, încă o dată, vă mulțumesc”, le-a transmis Tobă, joi seara, colegilor din minister.
El spune că se aștepta ca anul 2016, fiind electoral, să fie unul “de zbateri”.
“Ca om care a lucrat în acest sistem, știam la momentul învestirii că un an electoral înseamnă un an de zbateri. Istoria anilor electorali asta demonstrează — în anii 2009 și 2012, MAI a avut câte 5 miniștri. Cu toate acestea, mi-am asumat această provocare, iar prin ceea ce am făcut pentru instituție și, în special pentru cetățeni, eu cred că a meritat”, a mai scris Petre Tobă.
Acesta s-a arătat “onorat” că a condus Ministerul Afacerilor Interne.
“Când am preluat conducerea ministerului se înregistra un deficit de peste 11.000 de angajați. Am anticipat pierderile de personal și am luat toate măsurile pentru diminuarea acestora: treceri în corpul ofițerilor din cadrul agenților/ subofițerilor cu studii superioare, rechemarea în activitate a foștilor angajați, încadrare din sursă externă și suplimentarea cifrelor de școlarizare. După cum cunoașteți, în acest an a avut loc un proces accelerat de schimbare de generații, o întinerire rapidă a aparatului de lucru, cu plusurile și minusurile specifice. Cu toate eforturile depuse, până în august au fost înregistrate peste 7.000 de ieșiri din sistem și au fost încadrate 4.730 de posturi, deficitul fiind în prezent de peste aproximativ 16.000 de angajați. De aceea, am inițiat o a patra etapă de ocupare a posturilor vacante, prin concurs, cu recrutarea candidaților din sursă externă”, a adăugat ministrul.
El menționează și o serie de măsuri pe care le prezintă drept realizări ale MAI în acest an.
“Prin măsurile adoptate, acțiunile derulate în mediile cu risc infracțional, reacția rapidă la evenimente și suplimentarea dispozitivelor implicate în gestionarea evenimentelor și a adunărilor publice de amploare, în România s-a înregistrat cea mai mică valoare a infracționalității din ultimii 9 ani”, a punctat Petre Tobă.
Acesta a enumerat printre realizările MAI în 2016 buna desfășurare a alegerilor locale, creșterea nivelului de securitate la incendiu, îmbunătățirea semnificativă a dotării IGSU, creșterea eficienței acțiunilor desfășurate pentru combaterea migrației și a șederii ilegale pe teritoriul național.
“Am demarat și suntem în plină derulare a procesului de simplificare și debirocratizare a activității ministerului pentru a veni mult mai aproape de nevoile cetățenilor și de a asigura un serviciu public de calitate. Am acordat o atenție deosebită atragerii de fonduri nerambursabile, astfel, la nivelul structurilor ministerului și al entităților care beneficiază de fonduri gestionate de MAI, sunt în curs de implementare 89 de proiecte”, a subliniat ministrul demisionar.
Petre Tobă a mai menționat printre realizările MAI asigurarea condițiilor de lucru corespunzătoare pentru personalul ministerului, începerea reabilitării sediilor aflate în administrarea instituției și îmbunătățirea condițiilor materiale de detenție în concordanță cu standardele europene.
“Prin activitatea desfășurată în această perioadă, Ministerul Afacerilor Interne și-a adus o contribuție majoră la faptul că astăzi România este recunoscută ca un stat sigur, factor de stabilitate și securitate la nivel regional și nu numai. Dar cel mai important lucru este faptul că toate aceste realizări nu se regăsesc doar în analize și statistici, ci sunt percepute în mod direct de către cetățeni, cel mai important barometru de evaluare a activității unei instituții. Astfel, prin activitatea desfășurată, structurile MAI sunt între primele instituții în care cetățenii au încredere, în toate sondajele realizate la nivel național”, a mai spus Petre Tobă.
Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a anunțat joi că a decis să își prezinte demisia din funcție pentru a evita implicarea MAI într-un scandal public în prag de alegeri.
Anterior acestui anunț, șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea președintelui României pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a lui Petre Tobă, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului în dosarul foștilor șefi DIPI.
1 septembrie 2016
Nr. 1152/VIII/3
În completarea comunicatelor nr. 1136/VIII/3, 1140/VIII/3 din data de 29 august şi 1146/VIII/3 din 31 august 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv TOBĂ PETRE, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială.
Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Tobă Petre ministru al Afacerilor Interne are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.
Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).
Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.
Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).
Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016).
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 9 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
1 septembrie 2016
Nr. 1152/VIII/3
COMUNICAT
În completarea comunicatelor nr. 1136/VIII/3, 1140/VIII/3 din data de 29 august şi 1146/VIII/3 din 31 august 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv TOBĂ PETRE, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială.
Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Tobă Petre ministru al Afacerilor Interne are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.
Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).
Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.
Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).
Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016).
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 9 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu