Liberalul Cătălin Deaconescu, fost prefect al Capitalei, fost membru în CA la RADET și fost director de cabinet în Ministerul Energiei, a reușit anul acesta, timp de 2 săptămâni, să aibă concomitent funcții de conducere la 3 entități implicate în alimentarea cu căldură și apă caldă a Capitalei, dezvăluie Profit.ro. Astfel, Deaconescu a fost, în intervalul respectiv, în același timp consilier general al municipiului București, care controlează RADET, administrator al producătorului de energie termică ELCEN, căruia RADET îi datorează peste 3,6 miliarde de lei, și membru în Consiliul de Administrație al Engie România, compania-mamă a Distrigaz Sud, care a poprit recent conturile ELCEN pentru datorii de 11,6 milioane lei.
Ședința de constituire a noului Consiliu General al Municipiului București (CGMB), rezultat din alegerile locale de anul acesta, în care s-au validat și mandatele noilor consilieri generali, a avut loc pe 23 iunie. La acea dată, Cătălin Deaconescu, membru în CGMB din partea PNL, era încă membru în Consiliul de Administrație atât la ELCEN, cât și la Engie România, reiese din declarația sa de interese. Alegerile locale de anul acesta au avut loc pe data de 5 iunie, iar rezultatele finale au fost anunțate pe 11 iunie. La finalul lunii trecute, AGA de la ELCEN l-a pus administrator la companie, în locul lui Deaconescu, pe decanul Facultății de Management din cadrul ASE București, Ion Popa.
ELCEN, furnizorul de agent termic al RADET, este controlat de Ministerul Energiei, cu 97,5% din acțiuni. Engie România, subsidiară a grupului francez omonim, este acționarul unic al Distrigaz Sud Rețele, care operează rețeaua de distribuție a gazelor naturale din Capitală. Ministerul Energiei deține o participație de 37% la Engie România.
Deaconescu era membru al CA-ului ELCEN de anul trecut și administrator al Engie din aprilie 2016, fiind trimis acolo de către actualul Guvern odată cu Vlad Vasiliu, fost ministru-consilier la ambasada Romȃniei din Berlin. Cei doi au fost numiți în CA-ul subsidiarei locale a fostei GDF Suez în locul lui Gelu Diaconu, fost șef al ANAF, în prezentat cercetat penal, și al lui Aurelian Ghimpău, consilier superior la Ministerul Energiei, fost secretar de stat în minister și fost președinte al Consiliului de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara.
Potrivit declarațiilor sale de avere, Deaconescu a încasat și în 2014 indemnizații de la ELCEN, pentru activitatea desfășurată în cadrul unei comisii de negociere.
Cătălin Deaconescu menționează în declarația sa de interese de pe site-ul Primăriei București că este "demisionat începând cu 8 iulie 2016" din ambele Consilii de Administrație, al ELCEN și al Engie România. El încasa indemnizații lunare de 3.184 lei de la Engie și de 2.470 lei de la ELCEN.
Cătălin Deaconescu are experiență în cumul de funcții. El fusese propus de PNL, în iulie, pentru funcția de viceprimar, după demisia lui Tudor Ionescu de la ALDE, însă în cele din urmă funcția a fost adjudecată, în urma votului consilierilor municipali, tot de un reprezentant al partidului lui Călin Popescu Tăriceanu, Tomnița Michaela Florescu.Deaconescu este și secretar general adjunct al organizației PNL sector 1.
În perioada 2007-2008, Cătălin Deaconescu a ocupat funcția de prefect al Capitalei, iar anterior, din 2005, fusese subprefect. După eliberarea din funcția de prefect, Deaconescu a fost "preluat" de ministrul de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, pe poziția de consilier la minister.
De altfel, în acea perioadă, dar și mai de curând, presa a speculat că Deaconescu ar fi un apropiat al lui Orban, vehiculându-se inclusiv faptul că Deaconescu ar fi fost finul lui Ludovic Orban. Deaconescu a fost demis din funcția de prefect al Bucureștiului în 2008 prin decizie a premierului de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, acesta reproșându-i chestiuni legate de activitatea ca prefect cu ocazia alegerilor locale. În replică, Deaconescu a sugerat că de vină pentru demitere ar fi fost prietenia sa "cu Ludovic Orban, Crin Antonescu, Norica Nicolai și toți cei care doresc binele PNL".
Ulterior, între 2009 și 2012, Cătălin Deaconescu a fost membru în Consiliul de Administrație al RADET. În 2009, pe lângă funcția de la RADET, Deaconescu a avut joburi și la Secretariatul General al Guvernului, ca inspector guvernamental, și la Camera Deputaților, în funcția de consilier. În 2010, și-a păstrat doar slujba de la Camera Deputaților. Soția sa lucrează și în prezent acolo.
În schimb, în 2011, Deaconescu a renunțat la Camera Deputaților și s-a angajat consilier la supraveghetorul pieței de capital din acea perioadă, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), de unde a încasat salarii în sumă totală de 146.765 lei, adică, în medie, peste 12.000 de lei pe lună. Și-a găsit timp și pentru un contract de muncă cu program redus la un ONG din localitatea Gherăseni, județul Buzău, Asociația Pătura Verde, radiat în martie anul acesta și rămas cu datorii la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău.
ONG-ul respectiv a fost la un moment dat beneficiarul unui proiect nefinalizat cu fonduri UE nerambursabile în sumă de peste 2 milioane lei, intitulat "Program integrat de formare profesională în meserii din industria turismului în județul Buzău".
În 2013, Cătălin Deaconescu își mai ia un job, pe care-l păstreză până în 2014, de consilier la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în mandatul de șef al Casei al actualului președinte al PNL București, Cristian Bușoi, fost candidat liberal la Primăria Capitalei. Grosul banilor a venit însă tot de la CNVM, integrată în acel an în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), respectiv 153.565 lei, în medie, cam 12.800 lei pe lună.
În anul următor, 2014, Deaconescu nu a mai lucrat la ASF, fiind disponibilizat și plecând din instituție cu suma de 189.499 lei, reprezentând salarii compensatorii achitate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, circa 15.791 lei pe lună. Asta pentru că, în acel an, ASF a derulat un program de plecări voluntare, doritorilor achitându-li-se 12 salarii compensatorii, în două tranșe. În schimb, Cătălin Deaconescu a devenit membru al unei comisii de avizare de la Administrația Fondului pentru Mediu, de unde a încasat indemnizații în sumă totală de 5.565 lei.
Din 2014 și până în aprilie anul acesta, Deaconescu a fost director de cabinet în cadrul Ministerului Energiei, post pe care l-a ocupat în perioadele martie 2014 – octombrie 2014 și noiembrie 2015 – martie 2015, în mandatele miniștrilor Răzvan Nicolescu și Victor Grigorescu. Întreruperea de circa un an a survenit în mandatul ministrului Andrei Gerea, membru al ALDE. Anul trecut, pe lângă funcția de membru al CA-ului ELCEN și de director de cabinet la Ministerul Energiei, Cătălin Deaconescu a mai fost administrator al Hidro Tarnița și al Enel Distribuție Banat și a făcut parte, totodată, dintr-o comisie de negociere la Complexul Energetic Oltenia.
Mai mult, tot în 2015, a reușit să ocupe, timp de câteva luni, și un post de consultant senior la Deloitte, firma de consultanță și audit unde a plecat din minister fostul titular al portofoliului Energiei, Răzvan Nicolescu. De la Deloitte, Deaconescu a încasat salarii în sumă totală de 45.672 lei. A lucrat și la firma de consultanță și audit Slabacu SRL, care figurează pe site-ul Parlamentului European ca agent de plată pentru asistenții europarlamentarilor liberali Cristian Bușoi, președintele PNL București, și Mihai Țurcanu.
Cătălin Deaconescu a absolvit Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București în anul 2000. Este membru al PNL din 1995. Cariera sa mai include funcția de expert în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (2001-2002), expert la Camera Deputaților pe lângă grupul parlamentar PNL (2002-2005) și director al Direcției pentru Serviciile Publice Deconcentrate din Ministerul Administrației și Internelor (2005).
Ministerul Energiei a anunțat, vineri seară, că Distrigaz Sud Rețele, din grupul Engie, a ajuns la o înțelegere cu ELCEN pentru plata eșalonată a datoriilor restante și va ridica poprirea de pe conturile companiei de stat, acordul eliminând, pe moment, riscul unor întreruperi în alimentarea cu apă caldă a Capitalei.
Distrigaz Sud Rețele pusese joi poprire pe toate conturile ELCEN, poprirea fiind extinsă și la clienții companiei de stat, inclusiv RADET, anunțase ELCEN, care susținea că, din această cauză, ar putea fi obligată să oprească producția de energie electrică și termică începând de sâmbătă. Poprirea fusese instituită de către Distrigaz Sud Rețele pentru datorii neachitate în valoare de 11,6 milioane lei, reprezentând dobânzi de întârziere la plată a serviciilor de distribuție a gazelor.
Anterior, președintele PSD, Liviu Dragnea, acuzase, miercuri, existența unui "grup organizat" între PNL, ELCEN, furnizorii de gaze și Guvern, menit să pună presiune pe RADET și pe Primăria Capitalei, pentru a-i crea probleme primarului general PSD, Gabriela Firea. În total, RADET are datorii istorice de peste 3,6 miliarde de lei către ELCEN, din cauza neachitării de către Primăriei a subvenției la prețul pe gigacalorie cu care Regia furnizează căldură și apă caldă bucureștenilor.
”În opinia noastră, se poate discuta de construirea unui grup organizat. Luni, conferință de presă la PNL, în care îi cereau, avertizau Primăria Capitalei că trebuie să rezolve datoria RADET către ELCEN și că Bucureștiul va rămâne fără apă caldă. Imediat, conducerea de la ELCEN s-a executat și a amenințat Primăria Capitalei că 40% din bucureșteni vor rămâne fără apă caldă, a și blocat conturile RADET, nemaiținând seama de înțelegerile oficiale care există, înțelegeri cu care, din câte îmi aduc eu aminte, a fost de acord și Curtea de Conturi, și anume 50% din încasările RADET să rămână pentru ca această societate să poată să existe, să funcționeze și să furnizeze servicii către cetățeni, inclusiv salariile, și 50% să meargă în contul datoriei istorice. Și atunci putem discuta de un grup: PNL care a ieșit cu această solicitare publică, ELCEN, care ține de Guvern, furnizorii de gaze care țin de Guvern și, bineînțeles, Guvernul. Cred că domnul director de la ELCEN ar trebui să nu se joace cu asta, pentru că, probabil, vreun procuror s-ar putea sesiza și aici despre foloase necuvenite pe care ar putea să le primească PNL”, a spus Dragnea, într-o conferință de presă la sediul PSD.
Ulterior, lucrurile s-au calmat. Vineri, RADET a anunțat că în București nu există disfuncționalități în livrarea apei calde, din cauza deciziei de limitare de către Distrigaz a debitului de gaze naturale către CET Vest aparținând ELCEN. Și primarul Gabriela Firea a dat asigurări că bucureștenii vor avea apă caldă și căldură, fără să se pună problema vreunei întreruperi, precizând că luni, la prânz, are programată o întâlnire cu reprezentanții RADET, ELCEN și ai Ministerului Energiei.
Catălin Deaconescu vinovat
De ce anume? De prietenii dubioase. De ce nu ne mai miră că posturile guvernamentale nu sunt doar atribuite politic, dar şi după prietenii? Singurul răspuns posibil la această întrebare este "Pentru că acest lucru este deja o practică în România". Ce a gândit oare domnul Cătălin Deaconescu atunci când a înlocuit pe vechiul prefect al Bucureştilor? Probabil că nu s-a gândit că va ajunge exact în aceiaşi situaţie. Ce mă deranjează pe mine este că nu se schimbă un lucru care funcţionează rău sau greşit ci se încearcă lovirea "cu manta" spre cu totul alte personaje.
Guvernul a aprobat schimbarea lui Cătălin Deaconescu din funcţia de prefect al Capitalei
Guvernul a aprobat, miercuri, schimbarea lui Cătălin Deaconescu din funcţia de prefect al Capitalei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Prefectul Capitalei Cătălin Deaconescu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că deţine informaţii potrivit cărora în şedinţa de Guvern de miercuri ar urma să se decidă schimbarea sa din funcţie.Deaconescu a spus atunci că nu a avut încă o discuţie cu premierul Călin Popescu Tăriceanu pe această temă şi a arătat că, după ce va primi decizia Guvernului, va face mai multe precizări pe acest subiect.
Deaconescu este considerat un apropiat al liderului PNL Bucureşti, ministrul Transporturilor Ludovic Orban. Orban a avut o dispută cu premierul Tăriceanu, luni, în şedinţa Biroului Politic Central al formaţiunii liberale. Tăriceanu a susţinut că liderii filialelor care au obţinut sub 15% la alegeri ar trebui să-şi depună mandatul, printre aceastea numărându-se şi cea din Capitală.
Surse din partid au declarat că lui Cătălin Deaconescu i s-ar reproşa şi anunţul privind intenţia de a da în judecată Monitorul Oficial (MO), condus de liberalul Liviu Moraru, pentru cele 33.072 de buletine de vot care lipseau, după numărarea tipizatelor, din cele 1.973.506 comandate în cele şase sectoare.
Cătălin Deaconescu a fost numit prefect al Capitalei în 28 august 2007, până atunci el deţinând funcţia de subprefect.
Deaconescu: Recunosc, sunt vinovat, sunt prieten cu Orban şi Crin Antonescu
Cătălin Deaconescu a declarat miercuri pentru MEDIAFAX, referindu-se la demiterea sa din funcţia de prefect al Capitalei, se face vinovat de prietenia cu Ludovic Orban, Crin Antonescu, Norica Nicolai şi toţi cei care doresc binele PNL.
Cătălin Deaconescu spune că nu are ce să-şi reproşeze pe perioada cât a îndeplinit funcţia de prefect al Capitalei, afirmând că a încercat să fie un alt fel de prefect, fără şofer personal şi fără girofaruri, cu telefonul pus la dispoziţia tuturor bucureştenilor, afişat pe site-ul Prefecturii, cu acţiuni care au demonstrat că a luptat pentru cetăţeni."Sunt convins că am făcut treabă bună, nu am ce să-mi reproşez, sper că am reuşit să fiu un altfel de prefect şi că bucureştenii au apreciat acest lucru", a spus Cătălin Deaconescu proaspăt demis din funcţia de prefect al Capitalei.
Deaconescu a mai arătat că numărul telefoanelor primite în ultimele două zile, care se situează în jurul numărului de 300, îi demonstrează că bucureşteni au recunoscut calitatea sa de altfel de prefect.
Gândul: Tăriceanu îl ameninţă pe Orban că-l lasă fără minister
Ludovic Orban îşi joacă, duminică, viitorul în PNL. Delegaţia Permanentă a partidului se întruneşte să analizeze rezultatele de la locale şi să consfiinţească decizia lui Tăriceanu de a decapita şapte organizaţii cu scor mai mic de 15 la sută. Printre aceste filiale, şi Bucureştiul condus de Orban. La şedinţa Biroului Politic Central de luni seară, Tăriceanu nu i-a lăsat nici o portiţă de scăpare ministrului Transporturilor.
Tăriceanu îi impută lui Deaconescu activitatea Prefecturii la alegerile locale
Cătălin Deaconescu a fost schimbat din funcţia de prefect al Capitalei pentru problemele legate strict de activitatea instituţiei în ceea ce priveşte alegerile locale şi nu pe criterii politice, a declarat, miercuri, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Solicitat de presă să comenteze declaraţiile lui Deaconescu, conform căruia înlocuirea sa a fost determinată de considerente politice, premierul a arătat că acesta ar trebui să fie mai reţinut în astfel de afirmaţii."Nu ştiu la ce criterii politice se referă, toţi prefecţii ştiu, la momentul numirii, că există principiul mobilităţii prefecţilor. Îl îndemn pe prefect să se gândească la ce s-a întâmplat în urmă cu o săptămână, la alegeri. Motivele schimbării sunt legate de activitatea instituţiei", a spus Tăriceanu.
El a arătat că s-a întâlnit cu Ludovic Orban la finalul şedinţei de miercuri a Executivului, precizând însă că nu a discutat despre schimbarea prefectului deoarece decizia nu a avut la bază criterii politice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu