A fost odată o pădure, undeva, la nord, în Munții Maramureșului. Apoi, un deputat a adus niște interlopi cu drujbe și pădurea a început să moară.
Interlopilor li se spune “Butanii”, sunt un clan violent din Borșa care a speriat și defrișat regiunea în timp ce SRI îi monitoriza. Până la urmă, în 2009, a fost nevoie de un batalion de jandarmi echipați de război ca să-i salte de acasă pe liderii grupării. Atunci, operațiunea s-a numit “Buldozerul” pentru că interlopii protejau o rețea continentală de contrabandă cu utilaje forestiere. Acum sunt liberi, însă, și, ca termitele, distrug sistematic parcul natural în care trăiesc. Nu sunt singuri.
Deputatul e Nuțu Fonta, cel mai influent și bogat politician din zonă, cumătru cu Gabriel Oprea și conectat dintotdeauna la clanul interlop. În schemă au fost implicați direct soția și șoferul lui. Ultimul a murit subit.
Pădurea a fost revendicată și obținută abuziv pe parcursul unui adevărat “lanț trofic” de ilegalități instituționale care duc la dispariția ei chiar acum, sub ochii proprietarilor de drept.
Banii vin de la Holzindustrie Schweighofer, corporația austriacă în ale cărei gatere sfârșesc buștenii tăiați ilegal de interlopi.
Acesta-i un caz-școală, relatat în #ClearCutCrimes, documentarul RISE despre mafia care tunde Carpații. Vi-l prezentăm acum, piesă cu piesă, așa cum l-am găsit pe teren.
DEPUTATUL
La tribuna Camerei Deputaților, Nuțu Fonta, 53 de ani, s-a arătat îngrijorat de fenomenul tăierilor ilegale de lemn în inima Maramureșului, dar și din cauza desființării ocolului silvic de stat din Borșa. Zona este una dintre cele mai frumoase din țară, cu păduri încă virgine și peisaje sălbatice în care trăiesc specii protejate prin lege.
În schimb, soția deputatului Fonta împreună cu șoferul acestuia s-au implicat direct în retrocedarea ilegală a unei păduri și, ulterior, în vânzarea acesteia. Filmul juridic a fost halucinant, judecătorul care a aprobat retrocedarea s-a pensionat rapid, șoferul lui Fonta a murit, iar pădurea a ajuns de la soția deputatului la clanul Butanilor.
Nuțu Fonta a intrat în Parlament pe listele PPDD, a trecut la UNPR, iar acum reprezintă PMP-ul lui Traian Băsescu. Gabriel Oprea i-a nășit fiica la cununie, anul trecut, când era ministru de Interne.
Nuțu Fonta (dreapta jos) reprezintă acum Partidul Mișcarea Populară, condus de Traian Băsescu (centru). FOTO via Facebook
RETROCEDAREA
Zeci de mii de hectare de pădure au ajuns la persoane care nu aveau dreptul să le revendice, dar au facut-o.
Consecința? Mare parte din pădure a fost rasă complet. La peste 1.600 de metri altitudine, în Parcul Național Maramureș, un cimitir de cioate rânjește în kilometri. Din 17 mii de hectare au mai rămas în picioare doar 134, dar și restul ăsta de pădure a intrat acum pe mâna interlopilor.
La vedere, actorii principali ai furtului de milioane sunt doi oameni săraci, unul dintre ei fiind ucis de o răceală între timp. Povestea fictivă s-a croșetat în numele Mariei Chindriș, o localnică din Borșa. Pe traseu, a fost introdus strategic și Timiș Pintea, fostul șofer al deputatului Fonta. Ei sunt cei care au cerut formal o proprietate care nu li se cuvenea și care nici n-a ajuns la ei vreodată, deși au câștigat-o în urma unui proces cu sentință la cheie.
Pe când era ministru de Interne, Gabriel Oprea a cununat-o pe fiica deputatului Nuțu Fonta. FOTO via Facebook
În 2006, Marie Chindriș a revendicat o suprafață de pădure care ar fi aparținut bunicului ei. Cererea i-a fost respinsă, femeia nu depusese acte doveditoare. Nu a făcut recurs, așa că a pierdut definitiv dreptul să mai revendice pădurea.
Inexplicabilul se produce totuși șase ani mai târziu, când aceeași femeie revendică aceeași pădure și, de data asta, o obține.
Povestea începe absurd. Pe 6 martie 2012, Marie Chindriș reclamă la Judecătoria Vișeu de Sus o dispută banală cu vecinul său, Timiș Pintea – pe atunci șoferul lui Nuțu Fonta. Pintea ar fi depozitat abuziv niște materiale de construcție în curtea femeii.
Două zile mai târziu, Marie Chindriș solicită brusc instanței să transforme cererea inițială de chemare în judecată a lui Pintea într-un proces de fond forestier, fără nicio legătură cu disputa inițială. Chindriș reclamă chiar și comisiile care i-au respins cererea veche de retrocedare și depune acte false – potrivit fraților săi care nu-și amintesc să fi avut acele proprietăți în familie. Femeia vrea totuși 138 de hectare de pădure, aflate în administrarea primăriei Borșa, și 48 hectare de pășune în zona turistică, pe terenul telegondolei din localitate.
Apoi, surpriză: Marie Chindriș îl împuternicește chiar pe șoferul Timiș Pintea, vecinul reclamat inițial, să o reprezinte în procesul pentru pădure. La scurt timp, Chindriș îi cedează lui Pintea drepturile litigioase pentru întreaga suprafață și încasează în acte doar 40.000 de lei, în condițiile în care numai terenul cu pășune făcea de opt ori mai mult.
Marie Chindriș susține acum că n-a avut de-a face cu procesul de revendicare. Frații ei, deși admit că nu au avut în familie moștenirea respectivă, se judecă totuși cu femeia ca să obțină și ei parte din suprafețele câștigate fraudulos de sora lor, pe motiv că au fost ignorați la procesul inițial.
Marie Chindriș: Eu nu am fost acolo. Nu știu exact cum a fost.
Reporter: Tocmai îmi transmiteți că tot procesul ăsta a aparținut altcuiva…
Marie Chindriș: Da.
Reporter: Și că ați fost folosită.
Marie Chindriș: Nu știu ce să mai zic…asta a fost, așa a fost.
Reporter- Dar numele dumneavoastră va rămîne mereu în acte
Marie Chindriș: Asta e. Eu nu m-am ocupat deloc de acest proces.
Aventurile Mariei Chindriș cu șoferul deputatului Fonta în instanță sunt judecate de Toader Hojda, magistratul care separă spețele, constată că cei doi s-au împăcat, dar aprobă spre judecată dosarul funciar, deși femeia pierduse definitiv dreptul de revendicare a pădurii cu șase ani în urmă.
Procesul înaintează rapid. În două luni, adică pe 14 mai 2012, șoferul înarmat cu drepturile litigioase primește cele 134 de hectare de pădure plus 48 hectare de pășune. Imediat, judecătorul se pensionează, iar comisiile locale și județene de fond funciar nu fac recurs, așa că sentința rămâne definitivă.
Sorin Timiș, primarul orașului Borșa, nu-și explică de ce comisia locală nu a atacat sentința, renunțând astfel la “ultima suprafață de pădure rămasă în picioare”.
În februarie 2013, șoferul deputatului, adică proprietarul de facto al pădurii, e răpus de guturai. Avea 44 de ani.
Beneficiarii afacerii apar un an mai târziu. Pe 30 iulie 2014, pădurea obținută ilegal e vândută discret de soția deputatului Fonta și văduva șoferului defunct. Deputatul Nuțu Fonta spune că nu știe cum a apărut soția lui în documentele tranzacției și nici motivul pentru care ea l-a reprezentat pe copilul fostului său șofer.
De cealaltă parte, văduva șoferului pretinde că n-a semnat contractul și că n-a primit vreun ban din tranzacție. În afară de cinci mii de lei, la un moment dat.
Asta nu înseamnă că relația deputat-șofer n-a fost una specială. Primul era nașul de cununie al celui de-al doilea. Mai mult, în 2005, Fonta i-a cedat gratis lui Pintea o companie de transport marfă și exploatări silvice. Totuși, familia șoferului său a rămas săracă, recunoaște Fonta, deși omul îi preluase o afacere înfloritoare și obținuse ditamai pădurea. Deputatul povestește chiar că s-a implicat personal ca s-o ajute pe soția lui Pintea să recupereze niște bani în numele soțului decedat.
Compania de transport și exploatări silvice, cedată inițial șoferului, a trecut ulterior la Gheorghe Usciuc, un afacerist local cercetat penal pentru evaziune după ce a vândut bușteni, prin firme fantomă, către concernul austriac Holzindustrie Schweighofer.
Garda Forestieră a analizat parcursul retrocedării suspecte, trimițând raportul la DNA Cluj. Aici, sesizarea legată de retrocedare a fost clasată iar dosarul a fost trimis la Baia Mare pentru a continua cercetările pe alte fapte.
INTERLOPII
Aproape o treime din pădurea revendicată la început de Marie Chindriș a ajuns acum, pe persoană fizică autorizată, la Dorina Timiș, soția lui Grigore Timiș zis “Butanu” – liderul clanului interlop.
Actele au fost parafate în ultima zi din 2014. După ce au cumpărat 49 de hectare de la soția deputatului, interlopii au intrat cu drujba în pădure, iar lemnul tăiat de ei a ajuns la Holtzindustrie Schweigofer. Documentele obținute de RISE arată că PFA-ul clanului a furnizat constant bușteni către corporația austriacă în ultimii ani. Același vehicul comercial mai exploatează în zonă, tot ilegal, o altă suprafață de pădure.
Grupul austriac Holzindustrie Schweighofer are cinci fabrici în România. Împreună, acestea prelucrează mai mult lemn decât poate fi recoltat legal în România.
Toader Timiș, fratele lui Grigore, a ieșit anul trecut din închisoare, după ce a ispășit o condamnare de peste doi ani pentru tăieri ilegale și ultraj. Ambii au fost implicați în incidente violente care au terorizat regiunea – de la descinderi cu sabia în primării și tentative de omor în pădure până la la arme de foc deținute ilegal și amenințări de față cu poliția.
În 2009, când frații “Butanu” au fost arestați atacând jandarmii în timpul operațiunii “Buldozerul”, polițiștii au descoperit că unul dintre utilajele forestiere furate atunci fusese transportat cu un camion al deputatului Nuțu Fonta.
Nuțu Fonta, în relații strânse cu clanul Butanilor. Iarna trecută, deputatul îi invita cordial pe localnici la pîrtia de schi a grupării interlope
CORPORAȚIA
Frații Butanu și alți zeci de furnizori ai Holzindustrie Schweighofer, anchetați de procurori pentru tăieri ilegale, au contribuit decisiv la cartelizarea industriei forestiere în beneficiul corporației. (Detalii, AICI).
Austriecii care procesează lemnul în cele cinci fabrici pe care le dețin în România au raportat încasări de jumătate de miliard de euro anul trecut.
Reprezentanții corporației afirmă că tranzacțiile cu PFA-ul dirijat de gruparea criminală au îndeplinit condiţiile de legalitate și că Schweighofer nu are date referitoare la sancţionarea penală a acestui furnizor pentru activităţi ilegale în domeniul forestier. În caz că ar fi avut informații, ar fi întrerupt relația cu acesta, au adaugat reprezentanții Schweighofer.
Încă din 2014, compania e obligată să urmărească traseul lemnului și să-și verifice sursele de bușteni. Susține că are o procedură proprie de evaluare a riscului în mai mulţi pași, obligatorie pentru fiecare furnizor, înainte de semnarea contractului.
Afacerile corporației în România sunt investigate acum de procurorii antimafia.
Romana PUIULEȚ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu