duminică, 31 iulie 2016
BOMBA Fundulea: CORSARU Italian a facut-o iar, pentru a doua oara isi CIOMAGESTE Organele PESEDISTE / Noi ii dorim succesuri PENELISTE pana cand ii intra fierul in KOOR !
Traseul banilor în cazul Bogdan Olteanu: fitilul prins de procurorii DNA
Dosarul viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, deschide o adevărată cutie a Pandorei. Banii dați ca mită de Vântu au circulat pe trasee dintre cele mai subterane, iar, după spusele lui Traian Băsescu, serviciile secrete știau despre aceste lucruri.
Încă din martie 2006, Ionuț Adrian Eftime și tatăl său, sindicalistul Ion Eftime, primesc puteri depline de reprezentare și administrare a companiei offshore IT & Media Production, înregistrată în statul american Delaware. Aceasta este căsuța poștală din conturile căreia provine milionul de euro pe care Eftime Jr. i l-ar fi predat lui Bogdan Olteanu în octombrie 2008, la sediul PNL, după numirea lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării, informează Riseproject.
Procurorii DNA susțin că sursa inițială a banilor a fost un alt offshore, Demera Investments Ltd., înregistrat în Cipru și folosit de tandemul SOV-Liviu Luca în mai multe afaceri.
Circuitul banilor între Demera Investments și IT & Media Production, așa cum îl arată documentele celei din urmă, a presupus mai multe etape de “albire” a banilor.
CUM S-AU ACOPERIT ÎN ACTE
Printr-un artificiu care se numește “Tantiemă”, adică o soluție financiară prin care patronii de offshore scot bani lichizi din firme, justificând că sumele reprezintă indemnizații proprii de management. Două astfel de operațiuni pe hârtie au direcționat un milion de euro spre Ionuț Adrian Eftime.
Prima a fost parafată pe 3 ianuarie 2008, prin cooptarea formală a lui Ionuț Adrian Eftime în boardul executiv al unei alte societății offshore (Narfalk Debit Service and Factoring din Cipru). Aceasta s-a angajat să-l plătească pe Eftime cu 400.000 de euro pentru activitatea sa în firmă pe tot anul 2008. Plata urma să fie făcută printr-un offshore diferit – Laveco Group din Noua Zeelandă.
O lună mai târziu, pe 20 februarie 2008, Eftime este băgat și în boardul KLG Debit Service and Factoring Limited (Cipru) și primește 600.000 de euro.
Cele două firme în conducerea cărora a fost introdus Eftime sunt instrumente tradiționale în zeci de scheme evazioniste ale consultanților offshore la care a apelat gruparea SOV. Aceste firme aveau rol de acționar nominal, de fațadă, în mai multe afaceri cu beneficiari diverși, investigate ulterior de Fisc și procurori. Mai mult, Laveco Group, care l-a plătit pe Eftime cu 400.000 de euro, era chiar firma-mamă a strategilor financiari. Prin Laveco își contractau clienții pentru care prestau apoi servicii offshore.
DE UNDE VIN BANII
De la Demera Investments Ltd (Cipru), susțin procurorii DNA, iar documentele obținute de RISE arată cum și când s-au întâmplat lucrurile.
Pe 17 septembrie 2008, offshore-ul Demera încheie un contract cu Laveco Group Limited (firma consultanților înregistrată în Noua Zeelandă) prin care prima o angajează pe a doua să intermedieze achiziționarea a 30% din acțiunile societății Conmec SA (Republica Moldova). Comisionul pe care Demera se angaja să-l plătească Laveco era fix de un milion de euro. Aceeași Laveco vira constant bani în contul IT & Media Production din Bulgaria, operat de Ionuț Adrian Eftime.
A doua zi, pe 18 septembrie 2008, Liviu Mihaiu este numit Guvernator al Deltei Dunării.
ÎNCĂ UN MILION
A ajuns la Eftime Jr. prin aceleași canale, doar că de data aceasta tranzacția a fost justificată cu titlu de împrumut. Pe 2 decembrie 2008, firma KLG Debit Service and Factoring Ltd își împrumută managerul, pe Ionuț Adrian Eftime, cu 600.000 de euro. Acesta se angajează să-l ramburseze într-un an. Era o sumă egală cu cea încasată deja pentru activitatea lui în companie. În aceeași zi, Eftime mai ia încă un împrumut de 400.000 de euro de la Laveco Group Limited, cu scadența tot la un an. Independent de împrumut, Laveco îl plătise cu aceeași sumă pentru activitatea sa în Narfalk Debit Service.
Aceleași cifre, aceleași firme, aceleași conturi, același circuit. Audiat de procurori, Sorin Ovidiu Vîntu a declarat că Bogdan Olteanu i-ar fi cerut două milioane de euro, din care unul pentru el însuși.
sâmbătă, 30 iulie 2016
Vine NUCLEARA! Vântu servește procurorilor DNA înregistrări VIDEO cu 4 politicieni GREI
Sorin Ovidiu Vântueste gata să arunce scena politică de la noi în aer, la propriu. Jurnalistul Rareș Bogdan susține că are informații conform cărora Vântu deține înregistrări video cu politicieni importanți din România și va preda aceste casete procurorilor DNA.
"Vîntu aduce nori negri deocamdată pentru Călin Popescu-Tăriceanu şi Bogdan Olteanu. Va aduce nori negri în curând pentru doi politicieni social-democraţi extrem de importanţi, pentru alţi doi liberali. Vîntu nu mai are nimic de pierdut, a anunţat printre apropiaţii domniei sale că aruncă România în aer. Este abia începutul! Sorin Ovidiu Vîntu dacă începe să vorbească - i-au trecut extrem de mulţi oameni politici prin casă, România se va zgudui din temelii la toate nivelele şi în toate partidele. Asta dacă Vîntu va da drumul la informaţii şi mai ales la celebrele filmări, pentru că el făcea înregistrări şi filma atât la Otopeni, cât şi la Paris. Dacă respectivele filme, despre care s-a bănuit că ar fi scoase din ţară, vor ajunge în ţară şi vor fi date procurorilor sau vor fi făcute publice, va fi un deliciu suprem, pentru că vom vedea politicieni de prim rang care, ca o dovadă a infatuării supreme şi a încercării lui Vîntu de a-i umili pe oamenii cu funcţii foarte importante din România la acea vreme... Îi legau şireturile, la propriu!", a explicat Rareş Bogdan la Realitatea TV.
BOMBA Fundulea/Corsarul Italian Alex zis ''Corbea Haiducu'' a luat-o-n FREZA/ Dupa ce-a mancat un mic, o maslina si o scobitoare pe la candidatul PENELIST in campanie si-a propus sa-i traga un CAP-n gura Candidatului si a zburat spre DOREL/ In noaptea precedenta VOTULUI a dormit pe o strada pazind voturile pesediste/ Uite ca Dumnezeu nu doarme si ITALIANU a luat in cap o USA de la propria masina/ Atat de mare a fost lovitura incat a trebuit sa mearga la PANSAT/ Era un fel de Pasa#$%a/ Si ca sa fie bine, sa nu fie rau, acum, a sarit iar in barca PENELISTA si vrea sa desfaca si plasturele de sus/
vineri, 29 iulie 2016
BOMBA/ SURSA JUDICIARA: Borfasul OLTEANU va fi ARESTAT 30 zile
DNA: Milionul de euro primit de Bogdan Olteanu, transferat dintr-un cont din Cipru şi scos numerar
Suma de un milion de euro care a fost primită de Bogdan Olteanu de la Sorin Ovidiu Vântu pentru a determina numirea lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăți înregistrate în SUA și apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive, reiese din referatul DNA cu propunerea de arestare preventivă a lui Olteanu.
"(...) i-a cerut (...), persoana care se ocupa de firmele sale din alte jurisdicții, să transfere suma de 1 milion de euro din contul bancar deschis în Cipru de una dintre aceste societăți (...) în contul unei societăți care urma să îi fie indicat de (...) sau fiul acestuia (...). În consecință, a avut loc o întâlnire între (...) și (...), care i-a indicat societatea IT (...), înregistrată în SUA (Delaware), care avea deschis un cont bancar în Bulgaria. Potrivit (...), la data de 22.10.2008 (...) Cipru a transferat un milion de euro în contul deținut de societatea IT (...), de unde suma a fost retrasă în numerar de (...) în datele de 28, 29 și 30 octombrie 2008", se arată în documentul citat.
Ulterior, la solicitarea lui Vântu, banii i-au fost remiși lui Bogdan Olteanu la biroul unde acesta își desfășura activitatea, în sediul unui partid politic.
De asemenea, procurorii arată că, în toamna anului 2008, Bogdan Olteanu a participat la alegerile parlamentare, urmărind obținerea unui mandat de deputat în Parlamentul României.
Ulterior, la solicitarea lui Vântu, banii i-au fost remiși lui Bogdan Olteanu la biroul unde acesta își desfășura activitatea, în sediul unui partid politic.
De asemenea, procurorii arată că, în toamna anului 2008, Bogdan Olteanu a participat la alegerile parlamentare, urmărind obținerea unui mandat de deputat în Parlamentul României.
Citeşte şi: Traian Băsescu, despre reţinerea lui Olteanu: Un trofeu major reţinut de DNA fără sprijinul SRI
În acest context, din dispoziția omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, Olteanu a beneficiat de consultanță politică pentru campania electorală fără să achite contravaloarea serviciilor care se ridica la zeci de mii de euro.
"Din dispoziția lui (...), în vara și toamna anului 2008 (...) (directorul (...) — (...) S.R.L.) s-a întâlnit cu Bogdan Olteanu și i-a oferit consultanță pentru campania electorală desfășurată pe parcursul anului 2008. Totodată, o echipă din cadrul (...) a realizat mai multe lucrări de analiză politică și sondaje de opinie, lucrări care au fost puse la dispoziție lui Bogdan Olteanu. (...) Prețul serviciilor prestate de echipa lui (...) era de câteva zeci de mii de euro, Bogdan Olteanu neachitând contravaloarea acestora. În condițiile în care (...) era acționarul real al (...), aceste servicii reprezintă la rândul lor un folos material furnizat în schimbul influenței exercitate de Bogdan Olteanu", mai spun procurorii DNA, conform Agerpres.
"Din dispoziția lui (...), în vara și toamna anului 2008 (...) (directorul (...) — (...) S.R.L.) s-a întâlnit cu Bogdan Olteanu și i-a oferit consultanță pentru campania electorală desfășurată pe parcursul anului 2008. Totodată, o echipă din cadrul (...) a realizat mai multe lucrări de analiză politică și sondaje de opinie, lucrări care au fost puse la dispoziție lui Bogdan Olteanu. (...) Prețul serviciilor prestate de echipa lui (...) era de câteva zeci de mii de euro, Bogdan Olteanu neachitând contravaloarea acestora. În condițiile în care (...) era acționarul real al (...), aceste servicii reprezintă la rândul lor un folos material furnizat în schimbul influenței exercitate de Bogdan Olteanu", mai spun procurorii DNA, conform Agerpres.
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu este acuzat de procurori că, în perioada iulie — noiembrie 2008, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la un om de afaceri suma de 1 milion de euro și sprijin electoral în schimbul numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării, banii fiind remiși la sediul unui partid politic.
Olteanu a fost reținut pentru trafic de influență, fiind prezentat vineri Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
"În perioada iulie — noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la un om de afaceri (Sorin Ovidiu Vîntu — n.r.) suma de 1.000.000 de euro și sprijin electoral, constând în servicii de marketing și consultanță, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării (Liviu Mihaiu — n.r.). Banii au fost remiși de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic", susțin procurorii.
Sursa citată subliniază că, ulterior, ca urmare a diligențelor depuse de Bogdan Olteanu, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcția de guvernator al Deltei Dunării.
DNA precizează că în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Olteanu a fost reținut pentru trafic de influență, fiind prezentat vineri Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
"În perioada iulie — noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la un om de afaceri (Sorin Ovidiu Vîntu — n.r.) suma de 1.000.000 de euro și sprijin electoral, constând în servicii de marketing și consultanță, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării (Liviu Mihaiu — n.r.). Banii au fost remiși de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic", susțin procurorii.
Sursa citată subliniază că, ulterior, ca urmare a diligențelor depuse de Bogdan Olteanu, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcția de guvernator al Deltei Dunării.
DNA precizează că în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Grigore Cartianu a comentat pe Facebook situația viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, care este acuzat că a luat 1 milion de euro mită de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru ca Liviu Mihaiu să fie numit guvernator al Deltei Dunării.
Astfel, Cartianu scrie că Olteanu este „nepotul stalinistei Ghizela Vass, activistă temută în regimul Gheorghiu-Dej și tovarășă de nădejde, cu privilegii intacte, sub Ceaușescu”.
„Ghizela Vass a intrat în mișcarea comunistă încă din 1933, când partidul-marionetă al Moscovei activa în ilegalitate, sub îndrumarea NKVD (KGB).
Escroaca bolșevică răcnea, la începutul anilor ’40, că Basarabia trebuie ‘eliberată’ de sub ‘jugul burghezo-moșieresc românesc’. Apoi, după 1945, cerea ‘eliberarea românilor de sub jugul lui Iuliu Maniu și al Brătienilor’.
Escroaca bolșevică răcnea, la începutul anilor ’40, că Basarabia trebuie ‘eliberată’ de sub ‘jugul burghezo-moșieresc românesc’. Apoi, după 1945, cerea ‘eliberarea românilor de sub jugul lui Iuliu Maniu și al Brătienilor’.
Bogdan Olteanu este fiul uneia dintre fiicele Ghizelei Vass, Ecaterina, care s-a căsătorit cu Dănuț Florin Olteanu, fost secretar de partid la întreprinderea Tehnofina.
Până la vârsta de 30 de ani, Bogdan Olteanu a locuit împreună cu bunica sa, de la care pare să fi moștenit toate apucăturile murdare tipic bolșevice”, a scris Cartianu.
PRocurorii anticorupție spun că Olteanu a primit milionul de euro în 2008, când era șeful Camerei Deputaților din partea PNL. Banii i-ar fi luat printr-un intermediar chiar la sediul partidului.
HORROR/ Dupa marile OPERATII de Ace, Brice si Karice/ BORFASUL de la Constanta mai ia 15 ani de BULAU !
Nicușor Constantinescu a fost condamnat, în primă instanță, la 15 ani de închisoare în dosarul perdelelor forestiere, de către judecătorii de la Curtea de apel București.
Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu aşa cum ar fi trebuit, au arătat procurorii. El a fost acuzat că, în calitate, de preşedinte al Consiliului Județean, a fost de acord ca lucrările de împădurire a 50 de ha din comuna Independenţa să fie plătite de două ori.
Din Rezoluția de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că există date și indicii temeinice potrivit cărora, învinuitul Constantinescu Nicușor Daniel și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte al Consiliului Județean Constanța în sensul că a dispus efectuarea unor plăți nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei, respectiv peste 5 milioane euro:
- 1.239.987,60 lei către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța, în cadrul proiectului de interes public județean „Caravana estivală a Județului Constanța” cheltuielile nu au avut legătură cu obiectivele proiectului (realizarea de perdele forestiere, reabilitare terenuri degradate, conservare biodiversitate naturală, dezvoltarea turismului ecvestru etc), proiect adoptat prin Hotărârea CJ nr. 148/2010 și nu au avut legătură cu Protocolul de colaborare cu autorități ale administrației publice și instituții, respectiv RA ROMSILVA, RAJDP Constanța și SC RAJA SA. În plus, cheltuielile au fost făcute fără să existe documentațiile tehnico-economice prevăzute de lege (devize de ofertă și procese verbale de recepție care să ateste realitatea lucrărilor executate în 31 de localități și conformitatea acestora cu cerințele proiectului pe de o parte și date și informații privind coordonatele cadastrale aferente lucrărilor realizate pe de altă parte);
- 13.305.000 lei, reprezentând plăți nerambursabile din fonduri publice către asociații și cluburi sportive; finanțarea și plățile au fost efectuate numai în baza hotărârilor CJ Constanța (instituție condusă de învinuit), cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005 care reglementează regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non-profit de interes general și a prevederilor Legii nr. 69/2000 a Educației fizice și Sportului;
- 5.094.836 lei, reprezentând finanțări nerambursabile din fonduri publice către asociații și fundații cu act în domeniul cultural; finanțarea și plățile au fost făcute în baza unei hotărâri a CJ Constanța (instituție condusă de învinuit), fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non-profit de interes general și de O.G nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile și regulile în care se pot asigura finanțări nerambursabile din fonduri publice;
- 1.054.405,98 lei, rezultată din aceea că a acceptat și a decontat o cotă de 23% din valoarea lucrărilor de împădurire și pepiniere executate de Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, reprezentând cheltuieli indirecte, în loc de 18%, cât ar fi fost legal;
- 761.749,06 lei, reprezentând o plată pentru lucrările de împădurire efectuate asupra unei suprafețe de 50 de hectare din comuna Independența, jud.Constanța, în condițiile în care contravaloarea acestor lucrări fusese deja achitată anterior, în anul 2011.
- 1.650.925,04 lei, reprezentând plăți nelegale către SC Domeniul Public și Privat Județean Constanța, respectiv contravaloarea închirierii unui număr de 11 autoturisme, cu încălcarea prevederilor OG nr. 80/2001 care impuneau limitarea consumului de carburanți și a numărului de autoturisme pentru toate instituțiile publice, inclusiv pentru consiliile județene (la un număr de șase autoturisme cu un consum lunar pe autoturism de 150 litri benzină/motorină) și interdicția închirierii de autoturisme de către toate instituțiile publice.
BOMBA: Nelu MEXICANU, Saltelista CRINUTA si alti BORFASI, trimisi in judecata la ICCJ/ Pam-Pam !
Evz.ro scrie, vineri, că numele deputatului Ioan Oltean apare într-un dosar care arată "cât de întinsă era caracatița corupției care a pus stăpânire pe Inspectoratul de Poliție al Județului Bistrița Năsăud". Potrivit procurorilor de la DNA Cluj, Ioan Oltean ar fi apelat la comisarul șef Ioan Ovidiu Mureșan, șeful IPJ Bistrița, pentru a afla cine este persoana care scrie comentarii calomniatoare la adresa lui, care sunt postate la diferite articole publicate de presa din Bistrița.
"Prezența constantă a inculpatului Oltean Ioan la ANRP și interesul acestuia și al inculpatei Dumitrean Crinuța Nicoleta pentru unele dosare aflate pe rolul ANRP au făcut ca, în timp, majoritatea angajaților să știe cine erau cesionarii protejați de inculpatul Oltean Ioan. (...) În momentul în care un dosar de despăgubire apărea pe numele cesionarului protejat, acordarea unei despăgubiri consistente și soluționarea foarte rapidă a dosarului țineau de rutină și se realizau prin parcurgerea etapelor legale doar într-un mod formal, astfel încât, indiferent câte note de observații conținea dosarul din partea personalului aparatului tehnic de specialitate, fără atribuții de decizie, se aproba suma de despăgubire foarte mare, iar această sumă era stabilită datorită complicității expertului evaluator desemnat", se menționează în rechizitoriu.
Potrivit sursei citate, martorii au declarat că Ioan Oltean avea o mare influență asupra Crinuței Dumitrean, iar din investigații a reieșit că cei doi își comunicau reciproc activitățile desfășurate, cu ocazia întâlnirilor pe care le aveau la sediul ANRP.
Din declarațiile martorilor audiați de DNA mai reiese că Dumitrean a fost numită politic în funcția de președinte al ANRP, propunerea venind din partea organizației PDL Bistrița-Năsăud, condusă de Ioan Oltean.
Relevantă în acest sens este declarația dată ca martor în dosar de Emil Boc, cel care ocupa funcțiile de premier și președinte al PDL la momentul respectiv. Boc a precizat că președintele ANRP, la fel ca toți secretarii de stat, era numit politic, iar propunerea Crinuței Dumitrean a venit din partea organizației din Bistrița a PDL.
Deputatul Ioan Oltean a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție alături de Crinuța Dumitrean, fost președinte al ANRP, într-un dosar privind acordarea unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren din municipiul Pitești, prejudiciul ridicându-se la aproape 100 de milioane de lei.
Citeşte şi: Ioan Oltean, trimis în judecată pentru jaful de la ANRP
Potrivit unui comunicat al DNA, Ioan Oltean este acuzat de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, iar Crinuța Dumitrean de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
În același dosar au mai fost trimiși în judecată opt inculpați, cei mai mulți fiind la data comiterii faptelor membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.
Sergiu Diacomatu, la data faptelor vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum și Cătălin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Rodica Constantinovici, Lăcrămioara Alexandru și Marko Atilla Gabor, membri ai aceleiași comisii, au fost deferiți justiției pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Pentru complicitate la săvârșirea aceleiași infracțiuni au fost trimiși în judecată omul de afaceri Mihai Rotaru, beneficiarul direct al despăgubirii, dar și evaluatorul Sergiu Negurici.
Potrivit procurorilor, Mihai Rotaru a cumpărat pe 27 noiembrie 2009, contra sumei de 750.000 de euro, drepturile litigioase pe care o persoană le deținea asupra unui teren în suprafață de 61.857 de metri pătrați situat în municipiul Pitești, județul Argeș. Persoana respectivă a vândut aceste drepturi după ce timp de opt ani nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce o determinase să inițieze și un proces.
"După doar câteva luni, la data de 17 iunie 2010, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Atilla Gabor, Baciu Remus Virgil, Constantinovici Rodica și Alexandru Lăcrămioara, în calitățile menționate mai sus, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat în regim de urgență raportul de evaluare prin care terenul respectiv a fost evaluat la 108.932.000 lei, sumă acordată drept despăgubire inculpatului Rotaru Mihai. De precizat este faptul că membrii comisiei cunoșteau în mod cert că inculpatul Rotaru Mihai nu îndeplinea cerințele de soluționare în regim de urgență a dosarului de despăgubire, acesta din urmă nefiind o persoană în vârstă și nu avea probleme de sănătate", se arată în comunicatul DNA.
Anchetatorii susțin că membrii comisiei au fost sprijiniți în demersul lor infracțional și de Ioan Oltean, care avea relații cu Mihai Rotaru și cu președintele de la acea dată al ANRP, Crinuța Dumitrean. Sprijinul s-ar fi realizat prin inducerea, față de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a convingerii că aceștia ar putea să își piardă funcțiile în care fuseseră numiți politic.
Terenul respectiv a fost supraevaluat cu suma de 98.780.835 de lei, de 10 ori față de prețul real, ceea ce reprezintă un prejudiciu în dauna bugetului de stat, concomitent cu obținerea unor avantaje patrimoniale în același cuantum pentru beneficiarul drepturilor litigioase.
29 iulie 2016
Nr. 1078/VIII/3
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
DUMITREAN CRINUȚA NICOLETA, la data faptei președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.) și al Comisiei Centrale de Despăgubiri, cercetată sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
DIACOMATU SERGIU IONUȚ, la data faptei vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P), cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, la data faptei vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), actualmente deputat în Parlamentul României, cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
BACIU REMUS VIRGIL, la data faptei membru în aceeași comisie, în prezent aflat în stare detenție, pentru executarea unei pedepse privative de libertate, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
CONSTANTINOVICI RODICA și ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA, membre în aceeași comisie, cercetate sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
MARKO ATILLA GABOR, la data faptei membru în aceeași comisie, cercetat în lipsă cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
ROTARU MIHAI, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
NEGURICI SERGIU, la data faptei evaluator A.N.E.V.A.R., cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
OLTEAN IOAN, deputat în Parlamentul României la data faptelor și în prezent, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 27 noiembrie 2009, inculpatul Rotaru Mihai a cumpărat contra sumei de 750.000 euro drepturile litigioase pe care o persoană le deținea asupra unui teren în suprafață de 61.857 mp, situat în municipiul Pitești, județul Argeș. Persoana respectivă a vândut aceste drepturi după ce, timp de 8 ani nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce condusese și la inițierea unui proces în instanță.
După doar câteva luni, la data de 17 iunie 2010, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Atilla Gabor, Baciu Remus Virgil, Constantinovici Rodica și Alexandru Lăcrămioara, în calitățile menționate mai sus, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat în regim de urgență raportul de evaluare prin care un terenul respectiv a fost evaluat la 108.932.000 lei, sumă acordată drept despăgubire inculpatului Rotaru Mihai.
De precizat este faptul că, membrii comisiei cunoșteau în mod cert că inculpatul Rotaru Mihai nu îndeplinea cerințele de soluționare în regim de urgență a dosarului de despăgubire, acesta din urmă nefiind o persoană în vârstă și nu avea probleme de sănătate.
Membrii comisiei au fost sprijiniți în demersul lor infracțional și de inculpatul Oltean Ioan, care avea relații cointeresate cu cesionarul Rotaru Mihai și cu președinta A.N.R.P Dumitrean Nicoleta Crinuța. Acest lucru s-a realizat prin inducerea față de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a convingerii că aceștia ar putea să își piardă această funcție, fiind de notorietate faptul că erau numiți politic.
Terenul în cauză a fost supraevaluat cu suma de 98.780.835 lei (de 10 ori față de prețul real), ceea ce reprezintă un prejudiciu în dauna bugetului de stat, concomitent cu obținerea unor avantaje patrimoniale în același cuantum pentru persoana beneficiară a drepturilor litigioase.
În dosarul de despăgubire respectiv, inculpatul Negurici Sergiu, expert evaluator, a întocmit un raport de evaluare ce contravine Standardelor Internaționale de Evaluare, prin folosirea unor comparabile neconforme.
În aceste condiții, deși inculpatul Negurici Sergiu avea obligația să explice, dar mai ales să ofere o evaluare în care să pună în aplicare în mod corect metodele și tehnicile prevăzute de standardele internaționale de evaluare, expres menționate în procedura ce trebuia urmată pentru acordarea despăgubirilor și deci să compare terenuri similare, a transmis explicații nerelevante, inapte să lămurească observația Direcției pentru Contencios și pentru Coordonarea Secretariatului Comisiei Centrale și a păstrat aceeași valoare.
Raportul astfel întocmit a fost aprobat de membrii comisiei, deși rezulta supraevaluarea vădită efectuată de evaluatorul Negurici Sergiu, împrejurare care impunea retrimiterea pentru reevaluare.
Ministerul Finanțelor Publice a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 98.780.835 lei.
În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor părți sociale și acțiuni deținute la diverse firme, de către inculpații:
- Rotaru Mihai - 1.144.746 părți sociale și acțiuni,
- Teodorescu Cătălin Florin - 100 părți sociale,
- Negurici Sergiu – 10 părți sociale,
- Diacomatu Sergiu Ionuț - 10 părți sociale,
- Alexandru Lăcrămioara – 1.038 părți sociale,
- Marko Attila Gabor - 14 părți sociale,
De asemenea, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor imobile ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Evz.ro scrie, vineri, că numele deputatului Ioan Oltean apare într-un dosar care arată "cât de întinsă era caracatița corupției care a pus stăpânire pe Inspectoratul de Poliție al Județului Bistrița Năsăud". Potrivit procurorilor de la DNA Cluj, Ioan Oltean ar fi apelat la comisarul șef Ioan Ovidiu Mureșan, șeful IPJ Bistrița, pentru a afla cine este persoana care scrie comentarii calomniatoare la adresa lui, care sunt postate la diferite articole publicate de presa din Bistrița.
Cu ajutorul unor microfoane montate în biroul lui Ioan Ovidiu Mureșan, procurorii DNA Cluj au fost descoperit mai multe fapte de corupție în care ar fi fost implicat șeful IPJ Bistrița Năsăud. Între cei care au apelat la serviciile lui Ioan Ovidiu Mureșan s-ar fi numărat și deputatul Ioan Oltean.
Numele deputatului PNL, fost PDL, Ioan Oltean, apare în dosarul polițiștilor acuzați de corupție de la IPJ Bistrița Năsăud - inspectorul șef Ioan Ovidiu Mureșan, comisarul șef Robero Hasnaș, șeful Poliției Rutiere și inspectorul principal Leon Cloșcă, șeful Poliției Rutiere din Năsăud. Cei trei au fost arestați pentru 30 de zile.
Procurorii DNA Cluj susțin că Ioan Oltean a apelat la comisarului șef Ioan Ovidiu Mureșan, șeful IPJ Bistrița, pentru a afla cine este persoana care scrie comentarii calomniatoare la adresa lui, care sunt postate la diferite articole de presă publicate de presa din Bistrița.
Vezi și: Șeful IPJ Bistrița-Năsăud și doi subordonați, ARESTAȚI pentru 30 de zile
Întâlnirea a avut loc în data de 8 august 2014, în biroul șefului IPJ Bistrița Năsăud. În prima fază, Oltean a depus o "petiție" la Poliția Bistrița, "prin care solicitase identificarea persoanei care a postat pe internet un comentariu negativ la adresa deputatului, comentariu în care l-a numit învățător ratat".
Deputatului i s-a răspuns oficial că numele persoanei care a postat comentariul respectiv nu poate fi comunicat decât printr-o dispoziție a instanței. Nemulțumit de răspunsul primit, Ioan Oltean a apelat la serviciile inspectorului șef al IPJ Bistrița.
"Cu toate acestea, Mureșan Ioan Ovidiu i-a comunicat verbal deputatului Oltean Ioan faptul că IP-ul calculatorului folosit pentru postarea comentariului aparține numitului N. Marius, angajat al SRI Bistrița Năsăud", se arată într-un document oficial al DNA Cluj.
Ulterior, după ce a "sifonat" informația confidențială, inspectorul șef Mureșan le-a spus unor polițiști că scurgerile de informații sunt nepermise în instituția pe care o conduce, mai scrie evz.ro
Ioan Oltean
Potrivit sursei citate, martorii au declarat că Ioan Oltean avea o mare influență asupra Crinuței Dumitrean, iar din investigații a reieșit că cei doi își comunicau reciproc activitățile desfășurate, cu ocazia întâlnirilor pe care le aveau la sediul ANRP.
Din declarațiile martorilor audiați de DNA mai reiese că Dumitrean a fost numită politic în funcția de președinte al ANRP, propunerea venind din partea organizației PDL Bistrița-Năsăud, condusă de Ioan Oltean.
Relevantă în acest sens este declarația dată ca martor în dosar de Emil Boc, cel care ocupa funcțiile de premier și președinte al PDL la momentul respectiv. Boc a precizat că președintele ANRP, la fel ca toți secretarii de stat, era numit politic, iar propunerea Crinuței Dumitrean a venit din partea organizației din Bistrița a PDL.
Deputatul Ioan Oltean a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție alături de Crinuța Dumitrean, fost președinte al ANRP, într-un dosar privind acordarea unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren din municipiul Pitești, prejudiciul ridicându-se la aproape 100 de milioane de lei.
Citeşte şi: Ioan Oltean, trimis în judecată pentru jaful de la ANRP
Potrivit unui comunicat al DNA, Ioan Oltean este acuzat de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, iar Crinuța Dumitrean de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
În același dosar au mai fost trimiși în judecată opt inculpați, cei mai mulți fiind la data comiterii faptelor membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.
Sergiu Diacomatu, la data faptelor vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum și Cătălin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Rodica Constantinovici, Lăcrămioara Alexandru și Marko Atilla Gabor, membri ai aceleiași comisii, au fost deferiți justiției pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Pentru complicitate la săvârșirea aceleiași infracțiuni au fost trimiși în judecată omul de afaceri Mihai Rotaru, beneficiarul direct al despăgubirii, dar și evaluatorul Sergiu Negurici.
Potrivit procurorilor, Mihai Rotaru a cumpărat pe 27 noiembrie 2009, contra sumei de 750.000 de euro, drepturile litigioase pe care o persoană le deținea asupra unui teren în suprafață de 61.857 de metri pătrați situat în municipiul Pitești, județul Argeș. Persoana respectivă a vândut aceste drepturi după ce timp de opt ani nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce o determinase să inițieze și un proces.
"După doar câteva luni, la data de 17 iunie 2010, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Atilla Gabor, Baciu Remus Virgil, Constantinovici Rodica și Alexandru Lăcrămioara, în calitățile menționate mai sus, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat în regim de urgență raportul de evaluare prin care terenul respectiv a fost evaluat la 108.932.000 lei, sumă acordată drept despăgubire inculpatului Rotaru Mihai. De precizat este faptul că membrii comisiei cunoșteau în mod cert că inculpatul Rotaru Mihai nu îndeplinea cerințele de soluționare în regim de urgență a dosarului de despăgubire, acesta din urmă nefiind o persoană în vârstă și nu avea probleme de sănătate", se arată în comunicatul DNA.
Anchetatorii susțin că membrii comisiei au fost sprijiniți în demersul lor infracțional și de Ioan Oltean, care avea relații cu Mihai Rotaru și cu președintele de la acea dată al ANRP, Crinuța Dumitrean. Sprijinul s-ar fi realizat prin inducerea, față de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a convingerii că aceștia ar putea să își piardă funcțiile în care fuseseră numiți politic.
Terenul respectiv a fost supraevaluat cu suma de 98.780.835 de lei, de 10 ori față de prețul real, ceea ce reprezintă un prejudiciu în dauna bugetului de stat, concomitent cu obținerea unor avantaje patrimoniale în același cuantum pentru beneficiarul drepturilor litigioase.
29 iulie 2016
Nr. 1078/VIII/3
COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
DUMITREAN CRINUȚA NICOLETA, la data faptei președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.) și al Comisiei Centrale de Despăgubiri, cercetată sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
DIACOMATU SERGIU IONUȚ, la data faptei vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P), cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, la data faptei vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), actualmente deputat în Parlamentul României, cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
BACIU REMUS VIRGIL, la data faptei membru în aceeași comisie, în prezent aflat în stare detenție, pentru executarea unei pedepse privative de libertate, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
CONSTANTINOVICI RODICA și ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA, membre în aceeași comisie, cercetate sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
MARKO ATILLA GABOR, la data faptei membru în aceeași comisie, cercetat în lipsă cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
ROTARU MIHAI, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
NEGURICI SERGIU, la data faptei evaluator A.N.E.V.A.R., cercetat sub control judiciar cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
OLTEAN IOAN, deputat în Parlamentul României la data faptelor și în prezent, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 27 noiembrie 2009, inculpatul Rotaru Mihai a cumpărat contra sumei de 750.000 euro drepturile litigioase pe care o persoană le deținea asupra unui teren în suprafață de 61.857 mp, situat în municipiul Pitești, județul Argeș. Persoana respectivă a vândut aceste drepturi după ce, timp de 8 ani nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce condusese și la inițierea unui proces în instanță.
După doar câteva luni, la data de 17 iunie 2010, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Atilla Gabor, Baciu Remus Virgil, Constantinovici Rodica și Alexandru Lăcrămioara, în calitățile menționate mai sus, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat în regim de urgență raportul de evaluare prin care un terenul respectiv a fost evaluat la 108.932.000 lei, sumă acordată drept despăgubire inculpatului Rotaru Mihai.
De precizat este faptul că, membrii comisiei cunoșteau în mod cert că inculpatul Rotaru Mihai nu îndeplinea cerințele de soluționare în regim de urgență a dosarului de despăgubire, acesta din urmă nefiind o persoană în vârstă și nu avea probleme de sănătate.
Membrii comisiei au fost sprijiniți în demersul lor infracțional și de inculpatul Oltean Ioan, care avea relații cointeresate cu cesionarul Rotaru Mihai și cu președinta A.N.R.P Dumitrean Nicoleta Crinuța. Acest lucru s-a realizat prin inducerea față de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a convingerii că aceștia ar putea să își piardă această funcție, fiind de notorietate faptul că erau numiți politic.
Terenul în cauză a fost supraevaluat cu suma de 98.780.835 lei (de 10 ori față de prețul real), ceea ce reprezintă un prejudiciu în dauna bugetului de stat, concomitent cu obținerea unor avantaje patrimoniale în același cuantum pentru persoana beneficiară a drepturilor litigioase.
În dosarul de despăgubire respectiv, inculpatul Negurici Sergiu, expert evaluator, a întocmit un raport de evaluare ce contravine Standardelor Internaționale de Evaluare, prin folosirea unor comparabile neconforme.
În aceste condiții, deși inculpatul Negurici Sergiu avea obligația să explice, dar mai ales să ofere o evaluare în care să pună în aplicare în mod corect metodele și tehnicile prevăzute de standardele internaționale de evaluare, expres menționate în procedura ce trebuia urmată pentru acordarea despăgubirilor și deci să compare terenuri similare, a transmis explicații nerelevante, inapte să lămurească observația Direcției pentru Contencios și pentru Coordonarea Secretariatului Comisiei Centrale și a păstrat aceeași valoare.
Raportul astfel întocmit a fost aprobat de membrii comisiei, deși rezulta supraevaluarea vădită efectuată de evaluatorul Negurici Sergiu, împrejurare care impunea retrimiterea pentru reevaluare.
Ministerul Finanțelor Publice a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 98.780.835 lei.
În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor părți sociale și acțiuni deținute la diverse firme, de către inculpații:
- Rotaru Mihai - 1.144.746 părți sociale și acțiuni,
- Teodorescu Cătălin Florin - 100 părți sociale,
- Negurici Sergiu – 10 părți sociale,
- Diacomatu Sergiu Ionuț - 10 părți sociale,
- Alexandru Lăcrămioara – 1.038 părți sociale,
- Marko Attila Gabor - 14 părți sociale,
De asemenea, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor imobile ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
BOMBA: JIHAD si HORROR printre AMANTII Saltelistei/ BNR: OLTEANU-OUT/ISAR-IN/ Urmeaza TARICEANU Pro-FM/ Tic-Tac !
Directia Nationala Anticoruptie a confirma oficial informatia potrivit careia Bogdan Olteanu, viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei, a fost retinut pentru 24 de ore sub acuzatia de trafic de influenta.
Procurorii afirma, intr-un comunicat publicat pe site-ul sau, vineri dimineata, ca „exista date si probe potrivit carora” in perioada iulie – noiembrie 2008, Bogdan Olteanu, care la acea vreme era presedinte al Camerei Deputatilor din partea PNL, „a solicitat si primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro si sprijin electoral, constand in servicii de marketing si consultanta, in schimbul efectuarii de demersuri pe langa membrii Guvernului Romaniei pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunarii”.
„Banii au fost remisi de catre omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, se arata in acest comunicat.
In urma „diligentelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectiva a fost numita la data de 18 septembrie 2008 in functia de guvernator al Deltei Dunarii”. Potrivit unor surse judiciare, este vorba de Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei Dunarii, care a negat insa orice implicare intr-o fapta de coruptie.
In cauza se desfasoara acte de urmarire penala si fata de alte persoane, precizeaza procurorii.
Bogdan Olteanu urmeaza sa fie prezentat vineri Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile.
„Arestarea lui Bogdan Olteanu e o pată pe obrazul Băncii Naționale, dar la origine nu e altceva decât rețeaua creată în PNL în jurul lui Tăriceanu, adică o combinație de interese comerciale și ambiții politice, finanțată prin spolierea statului. Au scăpat peneliștii de aceste metehne? Ar putea să ne ofere un răspuns chiar Alina Gorghiu, asociată cu Olteanu la debutul carierelor lor. Probabil că nu vom auzi nimic din Aleea Modrogan, noul sediu al PNL…”
„Arestarea lui Bogdan Olteanu e o pată pe obrazul Băncii Naționale, dar la origine nu e altceva decât rețeaua creată în PNL în jurul lui Tăriceanu, adică o combinație de interese comerciale și ambiții politice, finanțată prin spolierea statului. Au scăpat peneliștii de aceste metehne? Ar putea să ne ofere un răspuns chiar Alina Gorghiu, asociată cu Olteanu la debutul carierelor lor. Probabil că nu vom auzi nimic din Aleea Modrogan, noul sediu al PNL…”
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a fost reținut joi noaptea de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru trafic de influență în dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Potrivit surselor citate, Bogdan Olteanu ar fi recunoscut în timpul audierilor că s-a dus să discute cu Sorin Ovidiu Vîntu pe tema numirii guvernatorului Deltei Dunării în 2008 (n.r. — Liviu Mihaiu).
Sursele au arătat că acesta nu a recunoscut că a primit bani.
Aceleași surse au precizat că banii au fost duși la Bogdan Olteanu cash printr-un intermediar al lui Vîntu.
Suma despre care se vorbește în acest caz s-ar ridica la aproximativ 2 milioane de euro, dar se face referire și la sprijin electoral, servicii de marketing și consultanță pentru traficarea influenței în vederea numirii guvernatorului Deltei Dunării, zonă în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu avea interese economice, au mai spus sursele citate.
Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost adus joi dimineața la sediul Direcției Naționale Anticorupție cu o autospecială de la Penitenciarul Rahova. El a venit la DNA în legătură cu un memoriu pe care l-a înaintat procurorilor anticorupție.
Ulterior, în presă au apărut informații potrivit cărora Călin Popescu-Tăriceanu și Bogdan Olteanu ar fi implicați într-un nou dosar al lui Sorin Ovidiu Vîntu privind fapte de corupție în legătură cu numirea lui Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării, însă președintele Senatului a refuzat să le comenteze.
Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a susținut că, ''după ce se va aduna un număr de denunțuri măcar cu două cifre'', va da următorul răspuns pentru toate înscenările: ''Oricât aș fi eu de vânat de DNA, ALDE va fi partid parlamentar după alegeri''
''Nu comentez zvonuri. Presupunând că într-adevăr numele meu e menționat într-un fel sau altul în denunțul vreunui arestat, condamnat, anchetat, suspect, inculpat etc, aștept ca, odată cu apropierea alegerilor, mai mulți arestați, condamnați, anchetați, suspecți, inculpați etc să facă denunțuri împotriva mea, pentru a obține promisiunea procurorilor DNA că vor avea parte de un tratament mai indulgent în fața legii și vor rămâne cu banii furați, eventual. După ce se va aduna un număr de denunțuri măcar cu două cifre, voi da următorul răspuns pentru toate înscenările: 'Oricât aș fi eu de vânat de DNA, ALDE va fi partid parlamentar după alegeri''', a spus Tăriceanu.
Liderul ALDE a adăugat că fostul președinte Traian Băsescu, ''atunci când era la apogeul puterii sale'', a făcut numeroase eforturi de a-l elimina din fruntea Guvernului și din politică. ''N-a reușit, pentru simplul motiv că în toată activitatea mea NU există fapte de corupție'', a susținut președintele Senatului.
La rândul său, fostul guvernator al Deltei Dunării Liviu Mihaiu a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că nu a știut și nici nu a participat la pretinsa tranzacție vehiculată în presă pentru numirea sa în funcție și, ironic, s-a declarat ''onorat'' de faptul că "transferul" său a avut o asemenea cotă.
''Mă bucur că am fost guvernatorul DD timp de aproape cinci luni (2008 — 2009) și că printre măsurile pe care le pot pune pe masă azi sunt: interzicerea vânătorii, regulamentul de urbanism și construcții în DD, interzicerea pescuitului la sturion sau asaltul fără precedent asupra braconierilor. Nu am știut și nici participat la acea pretinsă tranzacție pe spezele numirii mele ca guvernator. Probabil că am fost un foarte bun pretext pentru fostul mogul pentru a-l avea (și) pe șeful Camerei Deputaților la mână. Dacă e să intrăm în alt registru, sunt 'onorat' că 'transferul' meu a avut o asemenea cotă, dar sunt îngrozit că unul dintre cei mai buni/onești guvernatori ai DD (mă iertați :) ) a ajuns în fruntea DD printr-un asemenea act de corupție la un asemenea nivel'', a scris fostul guvernator pe Facebook.
''Mă bucur că am fost guvernatorul DD timp de aproape cinci luni (2008 — 2009) și că printre măsurile pe care le pot pune pe masă azi sunt: interzicerea vânătorii, regulamentul de urbanism și construcții în DD, interzicerea pescuitului la sturion sau asaltul fără precedent asupra braconierilor. Nu am știut și nici participat la acea pretinsă tranzacție pe spezele numirii mele ca guvernator. Probabil că am fost un foarte bun pretext pentru fostul mogul pentru a-l avea (și) pe șeful Camerei Deputaților la mână. Dacă e să intrăm în alt registru, sunt 'onorat' că 'transferul' meu a avut o asemenea cotă, dar sunt îngrozit că unul dintre cei mai buni/onești guvernatori ai DD (mă iertați :) ) a ajuns în fruntea DD printr-un asemenea act de corupție la un asemenea nivel'', a scris fostul guvernator pe Facebook.
Totodată, el a susținut că nimeni dintre cei implicați în acest scandal "sud-american" nu l-a sunat vreodată să-i ceară ceva. ''Pentru simplul motiv că astea au fost condițiile pe care le-am pus Guvernului Tăriceanu pentru a accepta postul. Justiția să-și facă (toată) datoria!'', a mai spus Liviu Mihaiu.
AGERPRES
Cât de bogat este viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, reținut de DNA pentru fapte de CORUPȚIE
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, reţinut joi noaptea de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, după ce ar fi primit în 2008 un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu, are, potrivit declaraţiei de avere, o casă de peste o mie de metri pătraţi, un autoturism Lexus, aproape 15.000 de lei în conturi, acţiuni la E-boda Buildings şi E-boda Electronics, dar şi credite de aproape un milion de euro, scadente în anul 2019, scrie News.ro.
Conform declaraţiei de avere completate în 7 iunie 2016, Bogdan Olteanu are o casă de locuit în Ghermăneşti, judeţul Ilfov, cu o suprafaţă de 1.057 de metri pătraţi, construită în anul 2014. El deţine şi un autoturism Lexus fabricat în anul 2007. În aprilie, Olteanu a vândut acţiuni la Unicredit S.A. în valoare de 12.625,07 lei. Viceguvernatorul are conturi deschise la BRD şi Banca Transilvania, în care avea, la data completării declaraţiei de avere, 14.953,06 lei şi 39,55 euro.
Bogdan Olteanu deţine 50% din acţiunile E-boda Buildings şi E-boda Electronics. El a împrumutat E-boda Buildings cu 155.061 lei şi E-boda Electronics cu 6.000 de lei. A încasat dividende de la E-boda Buildings SRL, în ultimul an fiscal încheiat, de 30.000 de lei, aceeaşi societate rambursându-i şi o parte din împrumutul acordat, respectiv 61.299 lei. Olteanu a mai încasat venituri în calitate de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti şi Paris, în sumă de 173.220 lei. Veniturile pe care le încasează în calitate de viceguvernator al BNR nu sunt publice.
Olteanu are un credit imobiliar de 474.812,01 lei şi un credit cu garanţie imobiliară de 495.161,76 lei, ambele contractate la Banca Transilvania în anul 2015, cu scadenţă în anul 2019. El mai are credite de 80.000 de lei la Bancpost şi Banca Transilvania acumulate pe carduri de credite.
Bogdan Olteanu este asociat la E-boda Buildings şi E-boda Electronics. De asemenea, el este membru al Asociaţiei Absolvenţilor MBA- City University, vicepreşedinte al Fundaţiei ”Prin noi înşine”, fondator al Fundaţiei ”Institutul de Studii Liberale”, preşedinte al Asociaţiei TMA România, membru al Comitetului Director al Asociaţiei Române pentru Buna Administrare, membru al Consiliului Ştiinţific al Asociaţiei ”New Strategy Center”, membru al INSOL Europe, membru al American Bankruptcy Institute şi arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional. Olteanu s-a suspendat din calitatea de membru al Baroului Bucureşti şi al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), joi noapte, pentru că ar fi solicitat şi primit de la un om afaceri, în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, un milion de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării, anunţă DNA.
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), joi noapte, pentru că ar fi solicitat şi primit de la un om afaceri, în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, un milion de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării, anunţă DNA.
În cursul zilei de vineri, Bogan Olteanu urmează să fie prezentat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Potrivit unor surse judiciare, lui Olteanu i-ar fi fost dusă suma de două milioane de euro cash, de la Sorin Ovidiu Vîntu, printr-un intermediar, după ce cei doi se întâlniseră la proprietatea omului de afaceri, în Delta Dunării. Din această sumă, un milion de euro i-ar fi revenit lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei. De asemenea, surse judiciare spun că Olteanu ar fi recunoscut în faţa procurorilor că s-ar fi întâlnit cu Vîntu, dar nu şi că ar fi primit bani de la acesta.
Sorin Ovidiu Vîntu - condamnat la şase ani şi două luni de închisoare în dosarul delapidării Petromservice - a fost adus, joi, de la Penitenciarul Rahova la DNA, pentru a fi audiat într-un dosar de cumpărare de influenţă.
Averea lui Bogdan Olteanu: casă de 1.000 de metri pătrați, Lexus, acțiuni, dar și credite
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, reţinut joi noaptea de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, după ce ar fi primit în 2008 un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu, are, potrivit declaraţiei de avere, o casă de peste o mie de metri pătraţi, un autoturism Lexus, aproape 15.000 de lei în conturi, acţiuni la E-boda Buildings şi E-boda Electronics, dar şi credite de aproape un milion de euro, scadente în anul 2019, scrie News.ro.
Conform declaraţiei de avere completate în 7 iunie 2016, Bogdan Olteanu are o casă de locuit în Ghermăneşti, judeţul Ilfov, cu o suprafaţă de 1.057 de metri pătraţi, construită în anul 2014. El deţine şi un autoturism Lexus fabricat în anul 2007.
În aprilie, Olteanu a vândut acţiuni la Unicredit S.A. în valoare de 12.625,07 lei.
Viceguvernatorul are conturi deschise la BRD şi Banca Transilvania, în care avea, la data completării declaraţiei de avere, 14.953,06 lei şi 39,55 euro.
Conform declaraţiei de avere completate în 7 iunie 2016, Bogdan Olteanu are o casă de locuit în Ghermăneşti, judeţul Ilfov, cu o suprafaţă de 1.057 de metri pătraţi, construită în anul 2014. El deţine şi un autoturism Lexus fabricat în anul 2007.
În aprilie, Olteanu a vândut acţiuni la Unicredit S.A. în valoare de 12.625,07 lei.
Viceguvernatorul are conturi deschise la BRD şi Banca Transilvania, în care avea, la data completării declaraţiei de avere, 14.953,06 lei şi 39,55 euro.
Bogdan Olteanu deţine 50% din acţiunile E-boda Buildings şi E-boda Electronics. El a împrumutat E-boda Buildings cu 155.061 lei şi E-boda Electronics cu 6.000 de lei.
Olteanu are un credit imobiliar de 474.812,01 lei şi un credit cu garanţie imobiliară de 495.161,76 lei, ambele contractate la Banca Transilvania în anul 2015, cu scadenţă în anul 2019. El mai are credite de 80.000 de lei la Bancpost şi Banca Transilvania acumulate pe carduri de credite.
Bogdan Olteanu a încasat dividende de la E-boda Buildings SRL, în ultimul an fiscal încheiat, de 30.000 de lei, aceeaşi societate rambursându-i şi o parte din împrumutul acordat, respectiv 61.299 lei.
Olteanu a mai încasat venituri în calitate de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti şi Paris, în sumă de 173.220 lei.
Veniturile pe care le încasează în calitate de viceguvernator al BNR nu sunt publice.
Bogdan Olteanu este asociat la E-boda Buildings şi E-boda Electronics. De asemenea, el este membru al Asociaţiei Absolvenţilor MBA- City University, vicepreşedinte al Fundaţiei ”Prin noi înşine”, fondator al Fundaţiei ”Institutul de Studii Liberale”, preşedinte al Asociaţiei TMA România, membru al Comitetului Director al Asociaţiei Române pentru Buna Administrare, membru al Consiliului Ştiinţific al Asociaţiei ”New Strategy Center”, membru al INSOL Europe, membru al American Bankruptcy Institute şi arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional. Olteanu s-a suspendat din calitatea de membru al Baroului Bucureşti şi al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.
Din 2013, Bogdan Olteanu este doctor în Drept al Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi.
În vârstă de 44 de ani, Bogdan Olteanu este membru al Consiliului de Administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României din octombrie 2009.
În perioada 2006 - 2008, Bogdan Olteanu a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar din decembrie 2008 şi până în octombrie 2009 a fost vicepreşedinte al Camerei.
Actualul viceguvernator al BNR a fost şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, din decembrie 2004 şi până în martie 2006, în Guvernul Tăriceanu. De altfel, Călin Popescu Tăriceanu este şi cel care l-a propulsat în politică, Olteanu începându-şi cariera pe postul de consilier al ministrului Industriei şi Comerţului Călin Popescu Tăriceanu, în 1997. Un an mai târziu, Bolgdan Olteanu, absolvent de Drept, a început să profeseze avocatura, la propriul său cabinet.
Bogdan Olteanu a încasat dividende de la E-boda Buildings SRL, în ultimul an fiscal încheiat, de 30.000 de lei, aceeaşi societate rambursându-i şi o parte din împrumutul acordat, respectiv 61.299 lei.
Olteanu a mai încasat venituri în calitate de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti şi Paris, în sumă de 173.220 lei.
Veniturile pe care le încasează în calitate de viceguvernator al BNR nu sunt publice.
Bogdan Olteanu este asociat la E-boda Buildings şi E-boda Electronics. De asemenea, el este membru al Asociaţiei Absolvenţilor MBA- City University, vicepreşedinte al Fundaţiei ”Prin noi înşine”, fondator al Fundaţiei ”Institutul de Studii Liberale”, preşedinte al Asociaţiei TMA România, membru al Comitetului Director al Asociaţiei Române pentru Buna Administrare, membru al Consiliului Ştiinţific al Asociaţiei ”New Strategy Center”, membru al INSOL Europe, membru al American Bankruptcy Institute şi arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional. Olteanu s-a suspendat din calitatea de membru al Baroului Bucureşti şi al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.
Din 2013, Bogdan Olteanu este doctor în Drept al Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi.
În vârstă de 44 de ani, Bogdan Olteanu este membru al Consiliului de Administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României din octombrie 2009.
În perioada 2006 - 2008, Bogdan Olteanu a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar din decembrie 2008 şi până în octombrie 2009 a fost vicepreşedinte al Camerei.
Actualul viceguvernator al BNR a fost şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, din decembrie 2004 şi până în martie 2006, în Guvernul Tăriceanu. De altfel, Călin Popescu Tăriceanu este şi cel care l-a propulsat în politică, Olteanu începându-şi cariera pe postul de consilier al ministrului Industriei şi Comerţului Călin Popescu Tăriceanu, în 1997. Un an mai târziu, Bolgdan Olteanu, absolvent de Drept, a început să profeseze avocatura, la propriul său cabinet.
Bogdan Olteanu a fost membru PNL din 1991, ocupând mai multe funcţii la organizaţia de tineret, până la cea de preşedinte al Tineretului Naţional Liberal, între 1998-2000. În noiembrie 2004, Olteanu a fost ales deputat de Bucureşti pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr.
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), joi noapte, pentru că ar fi solicitat şi primit de la un om afaceri, în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, un milion de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării, anunţă DNA.
În cursul zilei de vineri, Bogan Olteanu urmează să fie prezentat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Potrivit unor surse judiciare, lui Olteanu i-ar fi fost dusă suma de două milioane de euro cash, de la Sorin Ovidiu Vîntu, printr-un intermediar, după ce cei doi se întâlniseră la proprietatea omului de afaceri, în Delta Dunării.
Din această sumă, un milion de euro i-ar fi revenit lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei.
De asemenea, surse judiciare spun că Olteanu ar fi recunoscut în faţa procurorilor că s-ar fi întâlnit cu Vîntu, dar nu şi că ar fi primit bani de la acesta.
Sorin Ovidiu Vîntu - condamnat la şase ani şi două luni de închisoare în dosarul delapidăriiPetromservice - a fost adus, joi, de la Penitenciarul Rahova la DNA, pentru a fi audiat într-un dosar de cumpărare de influenţă.
29 iulie 2016
Nr. 1072/VIII/3
Nr. 1072/VIII/3
COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 iulie 2016, a inculpatului
OLTEANU BOGDAN, la data faptei preşedinte al Camerei Deputaţilor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.
Din ordonanța întocmită de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:
În perioada iulie - noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat și primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro și sprijin electoral, constând în servicii de marketing și consultanță, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării.
Banii au fost remiși de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic.
Ulterior, ca urmare a diligențelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcția de guvernator al Deltei Dunării.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 29 iulie 2016, inculpatul Olteanu Bogdan urmează să fie prezentat Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)