BOMBA Fundulea: Fuse, Fuse si se DUSE/ De ce vrea Gigi STAMBELU exclusivitate la LEMNE/ Din ce PADURI se taie / Cine are sute de hectare de PADURI la Fundulea-Tamadau-Sohatu/ Fuse ANA-FU la Fundulea/ STAMBELU a inchis sa-l prinda pe SAMAE/ Dezvaluiri INCENDIARE despre JUPUIREA celor implicati/ Revenim cu amanunte INCENDIARE / HORROR si JIHAD pe padurile lui Tache Macelaru zis Mosierul BIBESCU, CONSILIER JUDETEAN la caprele din padurea VISPESCU/ Daca unii se simt OFUSCATI de ANAF-sa viziteze COMISARUL/ Acte, Brice si Karice / Noi le stim pe toate, dar ne facem ca nu vedem pana vin PROCURORII !

Trupa lemnoasa ''CIPSS'' din Fundulea

Avertizor: Noi ne facem ca vedem ca sa nu vedem, dar nu putem sta pasivi cand institutiile statului ne cer o informatie verificata prin ''baietii destepti de la SECU'' . Nu putem ramane MUTI cand cei din trupa CIPSS se ascund prin wc-uri, magazine si isi scot sangele din instalatie cand vine ANA-FU

Dupa ce pleaca ANA-FU, baietii cu pricina isi trag sangele de la prezervat si dau cu caramida-n piept ca au sange-n instalatie - stau bine cu facturile si zeturile de seara din casa nefiscalizata

Unii zic sa foloseasca clanta, dar n-au butuc cu dublu clik si in lipsa de altceva folosesc clanta unui praduitor din ANA-FU

Recomandare: Nu mai fugiti de ANA-FU ca vin PROCURORII

Morala: Care aveti sange de taur-lasati ANAFU sa va CONTROLEZE/Nu mai platiti tradatorii din ANAF

Seful Resurselor Umane din ANAF si-a inaintat demisia.  Apropiati ai conducerii spun ca Stambelu nu era de acord cu modul in care institutia urmeaza sa se reorganizeze

Gheorghe Stambelu, directorul Directiei Umane din ANAF i-a inaintat demisia vineri dupa amiaza presedintelui institutiei, Sorin Blejnar, din motive profesionale. "Eu sunt de fapt detasat de la Vama, iar pe 1 iulie imi expira aceasta detasare care nu poate fi mai mare de 6 luni intr-un an. Domnul Blejnar nu a semnat-o. Momentan (marti la ora 9- n.red) sunt la biroul meu de la Autoritatea Vamilor dar nu pot semna nimic pana nu obtin acordul sefului ANAF", a declarat pentru HotNews, Stambelu. Potrivit unor surse apropiate institutiei, motivele demisiei ar fi legate de reorganizarea ANAF, Stambelu nefiind de acord cu propunerile oficiale.

Gheorghe Stambelu cumula functiile de sef resurse umane la Directia Vamilor (unde este titular din 2005) si prin detasare, conducerea Resurselor Umane din cadrul ANAF. 

Pentru ca demisia lui Stambelu sa isi poata produce efectele, Blejnar trebuie sa semneze un Ordin de incetare a detasarii, insa acesta refuza. "Eu i-am comunicat domnului Presedinte ca nu mai sunt de acord sa fiu detasat si astept sa se ia cat mai degraba o decizie", a mai precizat Stambelu.

Surse din conducerea institutiei au confirmat pentru HotNews plecarea iminenta a sefului resurselor umane, declarand ca Stambelu a fost deranjat de oameni din linia a doua care nu au participat la nicio reorganizare de companie si care acum isi impuneau punctele de vedere. "Sunt oameni fara mare experienta ale caror opinii contau mai mult in ochii conducerii decat cele ale lui Stambelu, iar acesta s-a simtit oarecum lezat. Asemenea reorganizari se fac dupa niste proceduri si reguli, nu la plezneala. Urmarea e ca mai multi comisari din Garda Financiara au anuntat ca vor sa dea institutia in judecata pentru a fi reangajati", au mai spus sursele citate.

Senatorul PSD Valer Marian descrie, într-o declaraţie politică, "cercul relaţional şi infracţional din jurul preşedintelui ANAF", constituit din consilieri, experţi, asistenţi şi inspectori fiscali, "oamenii sub patronajul cărora s-a instituţionalizat şi generalizat corupţia şi contrabandă în vămi".

Într-o declaraţie politică dată, luni, publicităţii, intitulată "Cercul relaţional şi infracţional din jurul preşedintelui ANAF", senatorul PSD de Satu Mare Valer Marian arată că Nicolae Adrian Gavrilă, consilierul superior din ANAF arestat pentru trafic de influenţă, "face parte dintr-un cerc care făcea treburile murdare la ANAF, constituit din consilieri, experţi, asistenţi, inspectori fiscali", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Conform unor specialişti în anticorupţie şi anticontrabandă, Nicolae Adrian Gavrilă face parte dintr-un cerc care făcea treburile murdare la ANAF, constituit din consilieri, experţi, asistenţi, inspectori fiscali ş.a.. Aceştia făceau parte însă dintr-un al doilea cerc constituit în jurul preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar. Potrivit specialiştilor, în jurul şefului Fiscului din România era constituit un prim cerc mai restrâns, conform schemei alăturate, din care făceau parte oamenii cei mai apropiaţi şi de încredere ai preşedintelui ANAF: 1. Gheorghe Stambelu, directorul Direcţiei Resurse Umane din ANV; 2. Viorel Comăniţă, până recent directorul Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din ANV, actualmente director ANV; 3. Codruţ Marta, directorul de cabinet al preşedintelui ANAF; 4. Marius Capanu, directorul Direcţiei Autorizări din ANV; 5. Felicia Pintea, directorul Direcţiei Juridice; 6. Ştefăniţă Prisăcaru, şeful Serviciului Verificări Interne din ANV; 7. Paul Petrov, directorul Direcţiei pentru Accize şi Operaţiuni Vamale a municipiului Bucureşti", se arată în declaraţia senatorului de Satu Mare.

Potrivit lui Valer Marian, directorul Direcţiei Resurse Umane din ANV, Gheorghe Stambelu, "denumit «creier şi păianjen»", este cel care s-ar ocupa de desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor din vămi.

"Directorul Direcţiei Resurse Umane, Gheorghe Stambelu (denumit «creier» şi «păianjen»), este originar din Feteşti, judeţul Călăraşi, şi este de profesie jurist. După propriile afirmaţii, în timpul ultimei guvernări PSD a fost propulsat în funcţia de secretar general al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici de către Octav Cozmâncă, funcţie care i-a permis să gestioneze ocuparea funcţiilor de conducere din mai toate instituţiile şi autorităţile publice, făcând parte din marea majoritate a comisiilor de concurs. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex l-a acuzat pe Stambelu pentru relaţia sa apropiată cu liderul Alianţei Naţionale a Bugetarilor Sed Lex, Vasile Marica, care, după căderea PSD de la guvernare, i-a oferit o funcţie de conducere în sindicatul său, iar ulterior l-a sprijinit să ocupe funcţia de director al Direcţiei Resurse Umane din ANV (în 2005). În această funcţie s-a remarcat cu porniri mai degrabă de afacerist decât de funcţionar public, preocupându-se de ocuparea tuturor funcţiilor de conducere din vămi de către candidaţi selectaţi pe sprânceană înainte de concurs. Organizarea, publicitatea şi desfăşurarea concursurilor au fost viciate, criteriile fiind adaptate candidaţilor ce trebuiau declaraţi admişi. Totodată, Stambelu s-a implicat în organizarea concursurilor pentru promovări în grade profesionale, referitor la care postul public de televiziune TVR 1 a prezentat dovada faptului că se afla în posesia subiectelor şi a listei persoanelor ce urmau a fi declarate admise, cu o zi înainte de concurs. În plus, Stambelu are la îndemână mijloace de corecţie a vameşilor prin sancţiuni propuse de Comisia de disciplină din ANV, la care deţine funcţia de preşedinte. Împotriva directorului Direcţiei Aeriene Vamale din ANV au fost înregistrate mai multe plângeri penale la Secţia 3 de Poliţie din municipiul Bucureşti şi la DNA", spune Marian.

O altă persoană care apare în "schema" dată publicităţii de senatorul Valer Marian este fostul director al Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale Viorel Comăniţă, denumit "executant" şi "burete".

"Ex-directorul Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale Viorel Comăniţă (denumit «executant» şi «burete») este originar din Sibiu, unde a absolvit Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative a Universităţii «Lucian Blaga» şi a practicat avocatura în perioada 1996 - 2005. În anul 2005, la vârsta de 32 de ani, fără să aibă nicio specializare sau experienţă în domeniul vamal, Comăniţă a fost promovat de fostul preşedinte al ANAF Sebastian Bodu, cu care a fost coleg de facultate, director la Direcţia Juridică din cadrul ANV, iar în anul 2007 a fost numit director la Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din cadrul ANV. Comăniţă a fost remarcat de angajaţii ANAF şi ANV pentru maşinile luxoase cu care se plimba şi făcea driftinguri în curtea ANAF, precum şi pentru traiul pe picior mare şi pentru vacanţele de lux în străinătate. Conform denunţurilor şi declaraţiilor date la DNA, omul de afaceri italian Antonello Celestini îl acuză pe Viorel Comăniţă că i-ar fi solicitat, în calitate de director al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, prin intermediari, mită de ordinul sutelor de mii de euro", precizează Valer Marian.

De asemenea, directorul de cabinet al preşedintelui ANAF, Codruţ Marta, este, potrivit schemei, "paznic şi intermediar".

"Directorul de cabinet al preşedintelui ANAF, Codruţ Marta (denumit «paznic» şi «intermediar») este conjudeţean cu şeful său Sorin Blejnar, fiind originar tot din judeţul Arad. Blejnar şi Marta au fost colegi de facultate la Universitatea de Vest din Timişoara, precum şi la Garda Financiară. Marta a fost promovat la Bucureşti, ca şi Blejnar, de triada PDL din Arad: Gheorghe Falcă (finul preşedintelui Băsescu), Gheorghe Seculici (socrul lui Falcă) şi Traian Igaş (finul lui Falcă). Cu puţin timp în urmă, Codruţ Marta a fost schimbat din funcţia de director de cabinet pentru motivul că are mai multe dosare penale la DNA, dar este văzut în continuare aproape zilnic la cabinetul preşedintelui ANAF. Codruţ Marta a fost nominalizat de fostul director al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova Diana Severin că ar fi atenţionat-o să nu controleze o firmă care se ocupa cu comercializarea de produse petroliere (EUROIL) întrucât i-ar aparţine preşedintelui ANAF. Potrivit unor surse judiciare, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, şi directorul său de cabinet, Codruţ Marta, sunt vizaţi într-un dosar disjuns de Biroul DNA Satu Mare în august 2010 din dosarele privind contrabanda şi corupţia din Vama Halmeu, care se află la structura centrală a DNA şi priveşte declaraţii fictive de tranzit şi de export de ţigări şi de produse petroliere în Ucraina via Constanţa – Halmeu. Conform unor angajaţi de la ANAF, preşedintele Sorin Blejnar şi directorul de cabinet Codruţ Marta ar proteja contrabanda cu motorină şi benzină, întrucât le-ar fi solicitat să nu se atingă de anumite firme care comercializează carburanţi, începând cu firma cu capital majoritar de stat SC OIL TERMINAL SA Constanţa (la care Codruţ Marta a fost desemnat membru în Consiliul de Administraţie de Ministerul Finanţelor) şi continuând cu firme private ca SC DUMIMAR SRL, SC ROMPET OIL TRADE SRL, SC DG PETROL SRL, SC ROMECO SRL, SC BGM PETROL SRL, SC GAVINI SRL, SC TEXAS GRUP OYL SRL, SC SEBASTIAN SRL, SC SEBASTIAN ENERGY SRL, SC COMPANIA SEBASTIAN SA, SC ASV AUTO SRL, SC DAIM SERV CONSTRUCT SRL, SC JETOIL SRL, SC EUROIL SRL, SC PETROTUR SRL, şi cu antrepozitul fiscal constituit pe vasul petrolier ATTILA pe Marea Neagră", menţionează sursa citată.

A patra persoană menţionată în declaraţie este directorul Direcţiei Autorizări, Marius Capanu, care are ca principală atribuţie eliberarea autorizaţiilor pentru antrepozite fiscale.

"Directorul Direcţiei Autorizări, Marius Capanu, are ca principală atribuţie eliberarea autorizaţiilor pentru antrepozite fiscale. Capanu avea drept preocupare principală eliberarea de autorizaţii pentru antrepozite fiscale pentru produse petroliere în porturi, vămi, gări sau pe vase petroliere pentru firme controlate şi protejate de şefii săi ierarhici. Tatăl lui Capanu a fost directorul Direcţiei Silvice a municipiului Bucureşti, funcţie în care a fost implicat într-o serie de scandaluri de retrocedare la Pădurea Băneasa", susţine senatorul Valer Marian.

A cincea persoană care apare pe listă este directorul Direcţiei Juridice, Felicia Pintea, care "asigură acoperirea juridică pentru numiri, delegări sau litigii".

"Directorul Direcţiei Juridice, Felicia Pintea, a fost adusă în 2007 de Viorel Comăniţă de la Sibiu, unde a fost învăţătoare şi a absolvit aceeaşi facultate de drept cu acesta. Deşi nu avea nicio specializare şi nicio experienţă în domeniul vamal, Felicia Pintea a fost numită consilier superior la Direcţia Juridică şi a devenit directorul acesteia după ce Comăniţă a fost numit director la Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale. Pintea asigură acoperirea juridică pentru numiri, delegări sau litigii", se arată în declaraţia senatorul de Satu Mare.

A şasea persoană menţionată în "cercul lui Blejnar" este fostul director al Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti Paul Petrov, schimbat din funcţie după izbucnirea scandalului de Ploieşti.

"Directorul Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti, Paul Petrov, a fost favorizat de preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, prin Ordinul nr. 1164/29.05.2009, întrucât, contrar organigramei şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a ANV, a acordat Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti competenţa de a exercita activităţi specifice de control operativ şi inopinat pe întreg teritoriul României, deşi această atribuţie o avea Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din ANV. Paul Petrov a fost implicat în promovarea lui Cornel Costea, arestat recent pentru luare de mită, în funcţia de director al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Ploieşti, care l-a nominalizat pe Petrov şi pe fostul şef al Serviciului Verificări Interne din ANV, Ştefăniţă Prisăcaru, ca fiind persoanele cărora le-a dat cea mai mare parte a mitei încasate, pentru a o transmite preşedintelui Sorin Blejnar. După izbucnirea scandalului de Ploieşti, Paul Petrov a fost schimbat din funcţie cu play-boyul Silviu Văduva, care a demisionat după o zi de la preluarea funcţiei", susţine senatorul sătmărean.

Ultima persoană din schemă este fostul şef al Serviciului Verificări Interne din ANV Ştefăniţă Prisăcaru, cel care ar fi unul din "oamenii de legătură ai preşedintelui ANAF".

"Ştefăniţă Prisăcaru a fost şeful Serviciului Verificări Interne din ANV după ce Sorin Blejnar a preluat funcţia de preşedinte al ANAF. Ştefăniţă Prisăcaru este de profesie poliţist, activând la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Ialomiţa, la Direcţia de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog şi la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. După 2006, Prisăcaru a fost promovat de PDL în funcţiile de şef de cabinet al ministrului de interne Vasile Blaga (2005-2007), consilier al grupului parlamentar al PDL din Parlamentul European (2008-2009) şi consilier local în Sectorul 2 al municipiului Bucureşti. În 2009, la vârsta de 33 de ani, fără a avea vreo specializare sau experienţă în domeniul vamal, a fost numit şef al Serviciului Verificări Interne din ANV. Aşa cum am arătat, fostul şef al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Ploieşti, Cornel Costea, l-a nominalizat pe Ştefăniţă Prisăcaru drept intermediar al mitei transmise preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, alături de Paul Petrov. Prisăcaru şi Petrov erau oamenii de legătură ai preşedintelui ANAF şi cu Eugeniu Petrescu, membru important al staff-ului central al PDL, împotriva căruia procurorii DNA au început urmărirea penală pentru luare de mită în dosarul mitei de la Vama Halmeu, reţinându-se în sarcina sa că ar fi primit suma de 130.000 de euro de la Nicoleta Dobrescu. Ştefăniţă Prisăcaru a fost nominalizat şi de fostul director al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova, Diana Severin, în sensul că acesta i-a transmis din partea preşedintelui ANAF, în vara anului 2009, că trebuie să demisioneze deoarece nu corespunde cerinţelor ANAF întrucât nu ia şpagă şi nu cotizează, ameninţând-o cu un accident de maşină dacă nu se conformează. Susţinerea preşedintelui ANAF că l-ar fi dat afară pe Ştefăniţă Prisăcaru după incidentul cu Diana Severin nu este adevărată, întrucât acesta a deţinut funcţia de şef al Serviciului Verificări Interne până în primăvara anului 2010, când a fost transferat expert I la Direcţia Autorizări şi apoi a fost mutat la o direcţie nou înfiinţată: Direcţia de Control a Averilor. Culmea ironiei este că, pentru perioada 28.10.2008 – 9.10.2010, acest Ştefăniţă Prisăcaru a fost numit de grupul parlamentar PDL din Senat în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), organismul desemnat de Senat pentru a controla activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Mai pe şleau, acest Ştefăniţă Prisăcaru a fost exponentul şi etalonul integrităţii PDL în Consiliul Naţional de Integritate", se arată în declaraţia senatorului PSD.

Parlamentarul PSD spune că "aceştia sunt oamenii cu care preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a realizat multclamata reformare a sistemului fiscal şi vamal din România", "oamenii sub patronajul cărora s-a instituţionalizat şi generalizat corupţia şi contrabanda în vămile din România".

Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, i-a dat deja în judecată pe senatorul PSD Valer Marian, pe fostul director coordonator al Direcţiei judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova Diana Severin şi pe preşedintele Pro Lex, Vasile Lincu, pentru afirmaţii defăimatoare la adresa sa şi a instituţiei.

Blejnar spune că nu se ia șpagă pentru posturi, dar l-a dat afară pe șeful de la Resurse Umane!

Gheorghe Stambelu, considerat până zilele trecute de neclintit de la șefia departamentului Resurse Umane, din cadrul ANAF, a fost eliberat din funcție vineri, de către Sorin Blejnar. Versiunea oficială este că Stambelu și-a dat demisia, dar surse din cadrul unor servicii susțin că Blejnar l-a demis pe Stambelu în baza unui raport întocmit de SRI. Potrivit acestuia, în perioada următoare se preconizau blaturi importante la concursurile care vor avea loc pentru recâștigarea posturilor.
Deocamdată, e o brambureală totală în ANAF. Nu au sosit preavizele la ANV, iar comisarii de la Garda Financiară au dat în judecată ANAF-ul și, mai mult ca sigur, vor câștiga, măsura cu preavizele, luată de cel mai vajnic luptător împotriva corupției, Blejnar, fiind ilegală. Toată această așa-zisă reorganizare are drept scop un control politic mai mare asupra instituțiilor din cadrul ANAF, în vederea alegerilor de la anul. Vă dau amănunte vineri, în altPHel.
Cât despre tovarășul Stambelu, acesta și-a promovat de curând nepotul în funcția de șef la departamentul juridic din cadrul ANV. De emoție, pentru că înainte de această avansare Stambelu junior era trimis zilnic să cumpere țigări și cafea de cei de la juridic, în primele zile după această numire copilașul a șters, din greșeală, toată baza de date a ANV. Tare, nu?
                                                          
Şpagă pentru petrol: Dezvăluiri incendiare despre traficanţii VIP din Portul Constanţa
"ring" a intrat în posesia unor informaţii (vezi aici documentele) potrivit cărora, lunar, aproximativ 80% din cele 25.000 de tone de combustibil intrate în Portul Constanţa fentează Fiscul. Altfel spus, pentru 20.000 de tone de combustibil, care ulterior sunt transferate într-o reţea preferenţială de benzinării din ţară, nu sunt plătite accize. Cum funcţionează această adevărată industrie neagră de la malul mării? O întreagă reţea a corupţiei colectează şpaga - 30 de euro/tonă - şi o distribuie spre vârful piramidei, unde ajung lunar cel puţin şase milioane de euro. Mecanismul şpăgii nu ar fi posibil fără complicitatea unor înalţi funcţionari care, potrivit unei note redirecţionate de OLAF (Comisia Europeană – Biroul European Antifraudă) către DNA, ar face parte dintr-un "sistem organizat corupt, care sustrage o sumă imensă de bani de la bugetul României şi, acum, de la bugetul CE".

DNA a investigat timp de câţiva ani zeci de acuzaţii de corupţie aduse unor funcţionari de la frontiera de est a României. Printre aceştia, la loc de cinste regăsim trei nume grele: Sunai Cadîr, şeful Direcţiei Regionale a Vămilor (DRV) Constanţa, Gheorghe Stambelu, director în cadrul Agenţiei Naţionale a Vămilor, şi un anume Tuică, alias "Doctorul". Surprinzător, cei trei se regăsesc şi în informaţiile de-a dreptul incredibile, primite zilele acestea de reporterii "ring", şi care vizează mecanismul şpăgii din reţeaua de trafic de combusitibil din Portul Agigea.

Placa turnantă de la Agigea
Iată ce susţine un prim set de informaţii intrat în posesia reporterilor „ring”. "Portul Constanţa Sud-Agigea este placa turnantă a contrabandei cu combustibil din România. Acolo figurează sute de nave care aprovizionează fiecare cu 200 - 300 tone de combustibil. Lunar, aproximativ 20.000 de tone iau calea unei reţele de benzinării din ţară, unde ajung fentând acciza. Şpaga de 30 de euro, per tonă, este strânsă de Georgescu şi de «Doctorul» (din partea DRAOV Constanţa - Direcţia Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale), predată lui Cadîr Sunai, director DRAOV. Acesta împarte şpaga cu Blejnar (n.r. - Sorin Blejnar, şef ANAF). Beneficiari: Codruţ Marta, şef cabinet Blejnar, Comăniţă V., tartor peste PECO (n.r. - benzinării) în Sibiu, Stambelu, şef personal ANAF, Paul Petrov, şef DRAOV Bucureşti. Tot la Agigea, aşa se fentează TVA la cereale. Atrag banii printr-un sârb şi îi predau lui Blejnar prin Marta şi prietenul lui, deputatul PDL Rogin, tartorul legume-fructe. Prin Agigea, Rogin a introdus 100 de containere cu usturoi din China declarat din Egipt. Diferenţa de taxe vamale - 1,5 miliarde lei vechi", spun sursele noastre.

În alcovul Reginei
Cel de-al doilea set de informaţii care ne-a parvenit conduce chiar spre misterioasa Regină a contrabandei. "Întrebaţi pe Comăniţă de la DSAOV Bucureşti şi pe directorul ANV Bucureşti, Ion Boţa, ambii din Sibiu, prieteni cu Stambelu - cu dosar penal la DNA! Unde se afla Marta după scandalul UCMR Reşiţa? Toţi ăştia stau în genunchi în alcovul Reginei. Petrov, care l-a pus pe Durbac la Constanţa Sud, împreună cu Petrescu Eugeniu aduc... florile. Afacere grea, Regină deşteaptă", spun aceleaşi surse. Când vom afla cine este adevărata Regină rămâne doar o chestiune de timp, iar viitoarele anchete ale DNA din Portul Constanţa ar putea furniza cheia labirintului spre alcovul Reginei.

22 capete de acuzare pentru şeful DRAOV
Dacă cel puţin două dintre personajele acestei posibile reţele de crimă organizată şi corupţie de la malul mării nu s-ar regăsi şi într-o amplă anchetă a DNA, nu am fi dat atenţie informaţiilor mai sus prezentate, faţă de care, până la rezultatele unei eventuale anchete, ne păstrăm rezerve. Înalţii funcţionari la care fac referire investigaţiilor procurorilor anticorupţie sunt nimeni alţii decât Cadîr Sunai - şeful DRAOV Constanţa, şi Gheorghe Stambelu, director ANV. Primul a fost cercetat pentru nu mai puţin de 22 de capete de acuzare privind diverse forme de acte directe sau indirecte de corupţie. Iată câteva dintre acestea: "Ar fi acţionat, în intervalul 27-28 februarie 2006, la solicitarea şefului IPJ Constanţa, comisar-şef Popescu Victor, în vederea facilitării unui import efectuat de o firmă a unui cetăţean turc, societate despre care cunoştea că era dată în consemn şi transporta marfă cu 2/3 în plus faţă de cantitatea declarată". În cursul lunii februarie şi începutul lunii martie 2006 "a purtat discuţii cu Bogatu Eugen (fost funcţionar vamal), Nedu Iulian Ilie, transportator maritim şi rutier, precum şi cu Abdula Ridvan, fabricant de material lemnos din judeţul Tulcea (persoană interpusă de Cadîr Sunai în afacerile sale) pentru a pune bazele unei afaceri cu cherestea pentru piaţa spaniolă, şeful DRV Constanţa urmând să încaseze cu titlu de venit circa cinci euro/metru cub". La data de 6.03.2006, "în baza relaţiilor de prietenie cu Antoniadis Anton Traian, zis Toni, a facilitat vămuirea rapidă a unui import efectuat efectuat de SC ERDEMIR România SA Târgovişte, administrată de Bulut Mehmet".

Cadîr, umăr la umăr cu Stambelu
Într-un alt cap de acuzare, Cadîr Sunai apare tovarăş de "cercetare penală" cu nimeni altul decât Gheorghe Stambelu, directorul ANV: "La data 28.02.2006, în baza relaţiilor permanentizate cu Stambelu Gheorghe, director în cadrul ANV, a determinat numirea lui Tatu Ovidiu Ion în funcţia de şef al Serviciului Control Vamal din cadrul DRV Constanţa. Conform informaţiilor existente, acesta ar fi primit, anterior examenului, biletele cu subiectele pentru probele profesionale chiar de la superiorul din aparatul central", se spune în documentele DNA. Audiat de procurorii anticorupţie, Cadîr vorbeşte, printre altele, despre relaţia lui cu Stambelu: "Nu am făcut nicio afirmaţie faţă de domnul Bogatu Eugen, că i-aş fi oferit domnului Stambelu Gheorghe vreo sumă de bani ca titlu de cotizaţie sau altă destinaţie"; sau în legătură cu altă faptă: "nu am făcut niciun demers pe lângă domnul Stambelu Gheorghe, director resurse umane în cadrul ANV, pentru a-l ajuta (n.r. - pe Tatu Ovidiu) în orice mod să ocupe funcţia menţionată". Sunt numai câteva dintre acuzaţiile invetigate de DNA fie cu privire directă la faptele lui Cadîr, fie în legătură cu diverse "combinaţii" ale acestuia. Trebuie menţionat că toate cele 22 capete de acuzare ale şefului DRAOV Constanţa, ale directorului ANV şi ale altor persoane (vameşi, poliţişti, oameni de afaceri şi chiar jurnalişti) s-au finalizat prin... neînceperea urmăririi penale.

„Doctorul”, deconspirat de un vameş sub acoperire
În ancheta DNA, procurorii au infiltrat chiar şi un investigator sub acoperire în sistemul vamal, care a fost autorizat să-şi desfăşoare activitatea, în perioada 7 martie - 4 iulie 2008, ca lucrător vamal în cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa - Biroul echipe mobile şi Biroul Vamal Constanţa Sud-Agigea. Acesta şi-a scris raportul către cei care l-au legendat, menţionând fiecare operaţiune în care a fost implicat Cadîr Sunai, dar şi alţi importanţi funcţionari vamali. Cea mai interesantă parte a raportului vameşului sub acoperire este cea care îl priveşte pe misteriosul "Doctor", prezentat în informaţiile neoficiale parvenite redacţiei "ring". "După verificarea containerelor, colegul meu L.R., cu care formam echipa, mi-a spus să nu menţionez în raportul ce urma să-l întocmesc efectuarea controlului documentar asupra mărfurilor transportate de un TIR, produse ce aveau ca destinatar firma OMNITOYS SRL. Acesta a motivat cererea prin aceea că este firma doctorului, respectiv a domnului Tuică, şeful SOVMA - Constanţa. Am aflat că i se spunea «Doctorul» pentru că profesia de bază a acestuia era medic veterinar".

"Nu vă răspund, sunt în concediu"
Contactat de reporterii "ring" pentru a-şi spune punctul de vedere cu privire la informaţiile care îl incriminează referioare la circuitul şpăgii de 30 de euro per tonă combustibil din Portul Constanţa, şeful DRAOV Constanţa, Cadîr Sunai, nu a dorit să facă nicio precizare.
"Sunt în concediu, e duminică şi nu pot să vă răspund. Înaintaţi o cerere oficială către instituţia pe care o conduc". În ceea ce-i priveşte pe Gheorghe Stambelu şi pe Tuică, alias "Doctorul", nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei, aceştia având toată deschiderea noastră pentru a-şi preciza punctele de vedere în ediţiile următoare ale ziarului.

Urmează noi dezvăluiri
Nu pierdeţi ediţia de mâine, în care vom prezenta "războiul" rapoartelor dintre fostul şef al Vămii Constanţa, Iulian Teşeleanu, şi conducerea ANAF.

Autoritatea Vamală, din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a anunțat astăzi reoperaționalizarea echipelor mobile canine, ca parte esențială a unui nou plan de măsuri de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, a traficului cu droguri și a crimei organizate.

Demonstrația practică a abilităților câinilor special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale, a drogurilor și a numerarului ilicit a avut loc la Centrul de Instruire Echipe Mobile, Formare Echipe Canine şi Întreţinere a Dresajului, din Giurgiu.

„Strategia Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF) pentru perioada 2013-2017 include, printre direcțiile principale de acțiune, îmbunătățirea eficienței colectării şi combaterea evaziunii fiscale. Obiectivul este de fapt creșterea veniturilor bugetare. Astfel, statul este capabil să susțină creșterea economică, finanțarea proiectelor vitale pentru societate, precum și să asigure protecția socială a cetățenilor săi. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, reforma ANAF se află în linie dreaptă. Trebuie să avem un dialog constructiv cu mediul de afaceri pentru a reuși, de ambele părți, să îmbunătățim modul de lucru, în vederea reducerii decalajului veniturilor colectate, calculate ca pondere în PIB, față de media europeană. Pentru 2016, vizăm finalizarea cu succes a programului derulat împreună cu Banca Mondială, de modernizare a infrastructurii și procedurilor instituției. De asemenea, vom continua eforturile de combatere a evaziunii fiscale, pentru a crea un mediu economic corect și echitabil pentru toți contribuabilii. În acest sens, salutăm planul de măsuri al Autorității Vamale, în vederea combaterii traficului cu produse accizabile și în special cu țigarete, a căror comercializare ilegală aduce prejudicii importante bugetului de stat", a declarat Dragoș Doroș, președintele Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF).

„Acțiunea de reoperaționalizare a echipelor canine face parte dintr-un plan amplu de măsuri, care vizează combaterea comerțului ilegal cu țigarete și a traficului cu droguri, activități infracționale care determină pierderi bugetare și încurajează crima organizată. Un singur punct procentual recuperat de piața legală din contrabanda cu țigarete reprezintă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 35-40 milioane de euro. În consecință, pentru a deveni un actor principal în domeniul securizării frontierelor, a protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene în această parte a continentului și pentru a ne majora semnificativ contribuția la îndeplinirea obiectivului comun, de creștere a veniturilor la buget, vom intensifica dialogul și colaborarea fructuoasă cu autoritățile vamale din țările vecine, cu instituțiile interne și internaționale de aplicare a legii, precum și cu mediul de afaceri. În același timp, vom continua acțiunile de combatere a grupărilor infracționale organizate și a fraudelor vamale. Totodată, pe lângă reoperaționalizarea echipelor canine, vom continua perfecționarea profesională a lucrătorilor vamali, precum și procesul de modernizare a echipamentelor utilizate și a procedurilor de lucru", a declarat Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF şi coordonator al Autorității Vamale.

În punctele vamale din România sunt active 43 echipe canine mobile, dintre care 31 sunt dedicate detectării țigaretelor ilegale, 10 au dublă specializare (droguri și produse din tutun), iar 2 au triplă specializare (droguri, numerar și produse din tutun). Echipele specializate în depistarea țigaretelor și a numerarului funcționează în baza Protocoalelor de colaborare convenite între Autoritatea Vamală și companiile din industria tutunului, reînnoite în anul 2014.

Centrul de formare din Giurgiu a fost înfiinţat la finele anului 2004. Fiecare echipă este formată dintr-un lucrător vamal, un câine dresat pentru depistarea produselor ilegale sau a numerarului și un mijloc de transport amenajat special. Antrenamentul unei echipe canine durează circa trei luni. Anual, fiecare echipă revine în centru pentru un antrenament de întreţinere de o săptămână.

Dragoș Doroș, președintele ANAF: Publicarea listei marilor datornici a înjumătățit numărul acestora

Măsura publicării listei marilor datornici la stat, de către ANAF, a dat roade, numărul acestora reducându-se la jumătate în preajma publicării, a declarat joi, la Timișoara, Dragoș Doroș, președintele ANAF.

'Publicarea listei cu marii datornici la stat, de către ANAF, a produs un efect, când s-a apropiat data primei publicări (...). Efectul s-a văzut, pentru că noi, în decursul unei luni, am diminuat mult acea listă, pe de-o parte pentru că am avut un efort de colectare și pe cei pe care i-am avut pe listă i-am anunțat, s-au clarificat multe dintre situații, iar pe de altă parte, au fost contribuabili care au avut ei inițiativa, nedorindu-și să fie pe acea listă numită de presă 'lista datornicilor', și s-a diminuat. Am avut, inițial, 185.000 de poziții, dar când ne-a apropiat de publicarea ei, s-a înjumătățit. Efectul este bun. Lista se actualizează și se clarifică', a afirmat Dragoș Doroș, într-o conferință de presă.

Pe de altă parte, el a adăugat că evaziunea fiscală este o 'componentă continuă', în contextul în care, a menționat el, de doi ani, a luat ființă Antifrauda, structură a ANAF care are ca obiectiv principal lupta cu această infracțiune.

'Antifrauda se ocupă exclusiv de evaziunea fiscală, rezultatele s-au văzut, dar mai este mult loc. Față de anul trecut, Antifrauda înregistrează un plus de 30% în ceea ce privește numărul de controale și suma amenzilor aplicate. (...).Dacă vorbim de evaziunea mare, pe legume-fructe, cereale sau produse petroliere, aici ANAF are o muncă laborioasă, care trebuie să aibă la dispoziție o bază de date mai modernă, un sistem informatic foarte modern (...). Colaborăm tot mai mult cu instituții ale statului care se ocupă, la rândul lor, de lupta împotriva evaziunii fiscale, respectiv Parchete, Ministerul de Interne, Vamă, Poliția de Frontieră, și toate împreună trebuie să ducă la un sistem de informații complet, care în final să ne dea o luptă reală și
efectivă împotriva evaziunii fiscale', a detaliat Doroș.

Inspectorii ANAF au blocat peste 16 mii de firme

Peste 16 mii de firme au fost blocate de Fisc. Asta după ce inspectorii ANAF au considerat că patronii afacerilor nu sunt de încredere şi că ar putea face evaziune fiscală. Aşa că Fiscul le-a respins cererile de a-şi putea deconta TVA. Patru din zece firme au primit un răspuns negativ de la Fisc, în ultimul an şi jumătate, iar patronii reclamă că întreaga procedură nu este transparentă şi că nici măcar nu li se explică de ce au fost refuzaţi. Mai marii Fiscului promit că vor discuta cu patronii înainte să le blocheze afacerile. Fără codul de TVA, firmele nu pot deduce taxa pe valoare adăugată, deci ar trebui să-şi crească cheltuielile sau să înceteze activitatea.

Una dintre cele 16 mii de firme blocate de ANAF este cea patronată de Marius Focşa. Bucureşteanul are o afacere cu 26 de angajaţi în domeniul construcţiei de decoruri, iar în vară s-a trezit că nu mai poate face afaceri, deşi era la zi cu toate dările. Fără o înştiinţare, ANAF a anulat codul de TVA al firmei, aşa că societatea nu mai putea să deducă această taxă.

„Nu am mai putut factura, am ajuns să facem împrumuturi la bancă, nu ne mai dădea bani pentru că aveam un comportament fiscal dubios, nu a vrut să ne dea o linie de credit, nu am avut cum să achităm salariile. Cineva trebuie să răspundă pentru o eroare materială care mi s-a întâmplat mie”, afirmă Marius Focşa, patronul unei firme.

Situaţia s-a rezolvat abia în luna iulie, când ANAF a recunoscut greşeala. Dar patronul spune că a pierdut câteva mii de euro în toate lunile de blocaj.

„Nu am ştiut despre această decizie, ea a fost tipărită pe 24 aprilie cu o dată retroactivă - 1 februarie. Nici acum nu ştiu care a fost motivul - dacă schimbarea administratorului sau faptul că anumite declaraţii depuse la ghişeu nu se văd nici în momentul de faţă”, adaugă Marius Focşa, patronul unei firme.

Din februarie 2015 şi până luna aceasta, sub lupa ANAF au intrat peste 40 de mii de firme. Dintre ele, 16 mii au fost considerate suspecte. Mai exact, 9.700 de firme au fost respinse la înregistrarea codului de TVA, iar alte 6.500 s-au trezit că au acest cod anulat. Toate acestea, după ce Fiscul le-a evaluat în baza unui unui formular prin care sunt cerute multe detalii - de la studiile patronilor până la conturile deţinute de aceştia şi planurile de afaceri.

„Procedura este în continuare una netransparentă, există un soft care analizează aceste informaţii şi care va valida sau nu intenţia persoanei impozabile de a face operaţiuni, practica va arăta dacă blocajele suferite de firme se vor diminua sau nu”, declară Alexandru Cristea, specialist fiscal.

Deocamdată, patronii trebuie să se mulţumească cu promisiuni. Ministrul de Finanţe spune că vor fi noi reguli pentru aplicarea formularului 088, cel care a pus pe jar mii de antreprenori. Iar şeful Fiscului le transmite patronilor că de acum încolo vor fi chemaţi la discuţii înainte de a rămâne fără codul de TVA.

PROTEST în creierii munților, pe lacul Vidraru. ”STOP tăierilor de arbori din pădurile virgine (VIDEO ȘI FOTO). Semnează și tu petiția adresată ministrului Mediului!

Un baner de aproximativ 70 de metri pătrați, cu mesajul „Stop logging in Europe’s ancient forests” (Opriți tăierile în pădurile virgine ale Europei) a fost afișat duminică, 21 august, pe lacul Vidraru, în cadrul unei acțiuni inedite a organizației Greenpeace. Acțiunea face parte din programul taberei care se desfășoară în zona Cumpăna Vidraru, până la sfârșitul acestei luni.

90 de voluntari din 9 țări, printre care România, Elveția, Spania sau Portugalia, au participat în ultimele trei săptămână la tabăra Greenpeace pentru salvarea pădurilor virgine din România, care are loc în zona Cumpăna, Vidraru. Voluntarii realizează inventarul pădurilor virgine și cvasivirgine din zona respectivă.

Până acum voluntarii Greenpeace au cartat 6,5 hectare de suprafețe de probă. Au fost înregistrați și măsurați 3584 de arbori, arborele cu cea mai mare înălțime care a fost inventariat până acum este un brad de 47 de metri, iar arborele cu cel mai mare diametru este tot un brad, cu 93 de cm diametru.

Imagini de la protest, mai jos:

Tabăra Greenpeace de salvare a pădurilor va lua sfârșit pe 28 august.

Greenpeace cere ministerului mediului să oprească orice intervenție în pădurile virgine și cvasivirgine, să inițieze de urgență și să coordoneze un proiect național de inventariere a tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine rămase și să introducă de urgență în Catalog toate pădurile nominalizate pentru includerea în lista patrimoniului mondial UNESCO (în număr de 24).

***

Citește și semnează petiția ”Protejați ultimele păduri virgine ale României!”, adresată ministrului Mediului, Cristiana Pașca-Palmer, aici.

***

Imagini din tabăra Greenpeace de la Cumpăna Vidraru/ credi: Dan Câmpean/Greenpeace: