"Daca stirea scapata de procurori pe surse e adevarata, avem de-a face cu unul din cele mai mari scandaluri de coruptie din ultimii 22 de ani. Anca Boagiu ar fi primit de la Nelu Iordache, patronul Romstrade (acum in puscarie) un apartament de un milion de euro drept donatie. Apartamentul se afla intr-un ansamblu rezidential de pe malul Marii Negre, la capatul statiunii Mamaia. Donatia ar fi fost facuta cu ajutorul unei persoane intermediare. Cind vine vorba despre procurori, am multe semne de intrebare. Pe de alta parte, s-a tot relatat in presa zilele acestea ca Nelu Iordache scrie si vorbeste de zor dupa arestarea sa, dind in vileag toti protectorii sai sus pusi. Anca Boagiu ar fi unul dintre ei. Fostul ministru al transporturilor face parte dintr-un harem politic protejat direct de presedintele Traian Basescu. Acolo mai regasim personaje precum Elena Udrea, Roberta Anastase, Monica Macovei. Daca informatiile procurorilor se confirma, Boagiu este pur si simplu terminata din punct de vedere politic, iar o raspundere penala este imposibil de evitat".
Beneficiarii unor mari afaceri pe bani publici se pot ascunde eficient și în România, nu-i nevoie să apeleze la serviciile unor paradisuri ficale opace precum cele din #PanamaPapers.
Aici, au opțiunea “acțiunilor la purtător”, o metodă facilă prin care patronii se pot schimba în orice clipă, fără urme.
364 de firme românești au emis astfel de acțiuni la purtător, iar multe dintre ele au obținut contracte publice de sute de milioane de euro.
Aceste firme construiesc șosele, sunt implicate în mari afaceri cu energie sau în industria metalurgică.
Acțiunile la purtător sunt reprezentate de un certificat nenominal. Oricine deține această hârtie, care specifică un anumit volum de acțiuni, are drept de proprietate asupra unei firme. E un titlu anonim. Când se mișcă hârtia, se schimbă patronul. Nu există birocrație, totul rămâne secret.
Este o metodă consacrată prin care gulerele albe și grupările criminale din toată lumea își disimulează interesele financiare și mituiesc funcționari.
Acțiunile la purtător nu sunt inscripționate cu numele sau cu alte date de identificare ale posesorilor. FOTO: Imprimeria Națională
Documentele #PanamaPapers au dezvăluit tot felul de scheme ingenioase care maschează acte majore de corupție și presupun utilizarea acțiunilor la purtător. Instrumentul nu este însă un atribut exclusiv al zonelor offshore. În România, sute de companii beneficiază legal de același sistem opac și înghit sistematic bani publici.
PARADISUL ROMÂNESC
Ultimii cinci ani au adus schimbări majore în mai multe state, mai puțin la noi. 13 țări au interzis complet emiterea de acțiuni la purtător din cauza riscurilor cu care vin la pachet. Dintre cele 35 de jurisdicții care mai permit astăzi afacerile cu aceste titluri de valoare, doar șase – printre care și România – nu impun nicio restricție la tranzacționarea lor.
Restul de 29 au introdus obligații precum declararea beneficiarului real, numirea unui custode local pentru acțiuni sau imobilizarea acestora la o adresă fixă.
Practic, acțiunile la purtător emise în România au rămas mult mai opace decât cele din paradisuri fiscale notorii, precum Panama, Insulele Cayman, Dominica sau Lichtenstein, unde au fost aplicate restricții.
Theodor Stolojan, europarlamentar, a explicat pentru RISE Project eforturile internaționale de reglementare a acțiunilor la purtător: „Se dorește să se blocheze spălarea de bani murdari. Pentru că asta înseamnă – cumperi acțiuni la purtător, nimeni nu știe cine e beneficiarul, de unde provin banii. Or, există oameni – cea mai mare parte a oamenilor, milioane – care se duc zi de zi la muncă, primesc un salariu, salariul e impozitat la sursă. Ei nici nu știu de evaziune fiscală, n-are ce să caute în activitatea lor, își plătesc cinstit impozitele, li se rețin înainte de a li se da salariile. Cine se ocupă de evaziune sau asemenea lucruri? Oamenii care, în general, au venituri mari și care urmăresc aceste lucruri”.
Theodor Stolojan era ministrul Finanțelor în 1990, când s-a dezbătut și adoptat legea societăților comerciale. FOTO: Mediafax
Theodor Stolojan era și ministru de Finanțe al României în 1990, atunci când a fost adoptată legea care, încă din forma inițială, permite emiterea acțiunilor la purtător. La prima conversație cu reporterii RISE, Stolojan nu știa că legislația românească – mai exact, legea adoptată în timp ce era ministru – mai permite emiterea titlurilor anonime.
Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor plasează acțiunile la purtător în top atunci când vine vorba de vulnerabilitățile sectorului economic românesc în fața operațiunilor de spălare a banilor. „Astfel de companii (cu acțiuni la purtător – n.r.) reprezintă mijloace excelente pentru primirea, deținerea și transferul averii în mod anonim. (…) Acțiunile la purtător, în anumite jurisdicții, reprezintă în special un instrument util în crearea schemelor internaționale de spălare a banilor”, se arată într-un manual pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, publicat de Oficiul pentru Combaterea Spălarii Banilor.
CUM FUNCȚIONEAZĂ
O firmă cu acțiuni la purtător este la fel ca oricare alta în cadrul legal românesc. Procesul de înființare rămâne același.„Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, felul acțiunilor – nominative sau la purtător – nu determină modificarea procedurii de înregistrare în registrul comerțului”, ne-a spus Bogdan Burdescu, directorul diviziei Contencios din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Acțiunile la purtător nu sunt atribuite unei persoane fizice sau juridice, ele aparțin celui care le are în buzunar sau în seif. Sunt un fel de “cec în alb”. Schimbarea proprietarului este complet netransparentă, spre deosebire de transferul acțiunilor nominale care se parafează prin tranzacții asistate de avocați, notari sau brokeri, după caz. Părțile implicate în tranzacția acțiunilor nominale sunt la vedere, lasă urme instituționale, date de identificare pentru fiecare persoană implicată. În funcție de specificul companiei, transferul poate fi condiționat de votul adunării generale a acționarilor sau prin decizia celor majoritari. Orice astfel de ttranzacție se declară, apoi, la Registrul Comerțului, iar documentele aferente rămân în dosarul companiei. Așa sunt procedurile la Registrul Comerțului (ONRC).
În cazul acțiunilor la purtător, întreaga schemă de mai sus este înlocuită de un simplu gest: înmânarea unei/unor hârtii. Posesorul certificatului devine acționarul companiei din momentul fizic al preluării acestuia de la altcineva. Pot exista 60 de patroni pe secundă. Fără martori sau maculatură.
Teoretic, arată Registrul Comerțului, există obligativitatea ca numele proprietarilor de acțiuni la purtător să fie înscrise într-un registru intern al companiei de către directorii acesteia sau membrii consiliului de administrație. Nu sunt însă instrumente legale prin care autoritățile să verifica dacă beneficiarii acțiunilor la purtător sunt înscriși în registre interne și dacă acestea sunt ținute la zi.
În cazul firmei Elcomex IEA SA, deținută în proporție de 25 la sută prin acțiuni la purtător, acționarul majoritar și directorul general al companiei spun că nu știau de un astfel de registru. Asta, după ce, inițial, la prima conversație cu RISE Project, au negat vehement că firma ar avea acțiuni la purtător. Elcomex a înghițit în ultimii 10 ani cel puțin 210 milioane de euro din bani publici. Detalii, AICI.
AVANTAJE
Pe lângă discreție și transferul infinit mai simplu, acțiunile la purtător prezintă o serie de avantaje față de titlurile nominale. Prin ele „se pot crea ad hoc majorități care să orienteze deciziile în adunarea generală a asociaților, mai ales atunci când acționarii minoritari nu sunt de acord cu administrația”, explică avocatul Gheorghe Piperea, specializat în drept comercial.
Totodată, adaugă Piperea, titlurile anonime pot facilita convențiile între acționari cu privire la exercițiul dreptului de vot în companie. Astfel de înțelegeri între asociați erau interzise înainte de 2006, sub sancțiuni penale, însă nimeni nu putea proba o astfel de convenție dacă acțiunile erau la purtător. „Cel mai important si căutat avantaj al acțiunilor la purtător este, însă, anonimatul proprietarului”, subliniază Piperea.
“N-AR TREBUI SĂ ACCEPTĂM AȘA CEVA”
Experții fiscali și chiar parlamentarii care au elaborat legea, acum 26 de ani, sunt de acord acum că aceasta ar trebui amendată pentru a putea combate riscurile din prezent. „Acțiunile la purtător sunt permise de lege, dar pur și simplu nu cred că ar mai trebui să acceptăm așa ceva, într-o țară în care vrem să știm de unde provin veniturile și dacă au fost declarate fiscului”, spune TheodorStolojan.
De aceeași părere este și bancherul Aurelian Dochia, în prezent membru în consiliul de administrație al grupului BRD. În 1990, Dochia era deputat FSN și membru al comisiei de mediere pentru dezbaterea și adoptarea legii societăților comerciale. El propune acum amendarea acesteia, în special pentru a evita cazurile în care companii cu acțiuni la purtător primesc contracte pe bani publici.
Aurelian Dochia a făcut parte din comisia de mediere din Adunarea Parlamentară pentru legea societăților comerciale. FOTO: Mediafax
„Poate exista o legislație care să impună să se facă – așa cum a fost în media audiovizuală- dezvăluirea beneficiarului final. Pentru că în acest caz, într-adevăr, există posibilitatea ca persoane interesate, care dau și aprobarea pentru câștigarea unui contract, să se afle în spatele unor astfel de societăți și există conflicte de interese evidente, care ar fi trebuit probabil gestionate printr-o legislație specială”, ne-a spus Dochia.
ACȚIUNILE LA PURTĂTOR, PE MODELUL LUI CAROL AL II-LEA
Proiectul legii societăților comerciale, adoptat în 1990 în forma legii 31, în vigoare și azi, a inclus de la prima variantă și acțiunile la purtător. Explicația era simplă și nu ridica semne de întrebare: legea 31 era schițată pe scheletul Codului Comercial elaborat de Carol al II-lea în 1938. Deși nu a fost adoptat niciodată, actul era considerat unul dintre cele mai avansate de acest tip la acea vreme. Scopul acțiunilor la purtător era însă altul în acest proiect.
„Acțiunile la purtător erau reglementate ca instrumente de blocare a influenței caracteristicilor personale ale acționarilor asupra societății, care ar fi trebuit sa aibă propria personalitate juridică, propria responsabilitate”, explică avocatul Gheorghe Piperea.
„Legea care a fost propusă în 1991 se inspira puternic din modelul antebelic. Poate că și ăsta a fost un motiv pentru care nu a existat mare opoziție, pentru că aproape toată lumea a înțeles că sunt niște standarde mai generale. Nu era o invenție a noastră, era o chestie preluată”, își amintește Aurelian Dochia.
La începutul lunii iunie, un inspector antifraudă din Deva a fost reţinut de procurorii DNA şi ofiţerii DGA, după ce ar fi fost prins în flagrant în timp ce şi-ar fi negociat şpaga.
“În perioada 2015-2016, cu ocazia unui control ce se desfășura la o societate comercială, inculpatul Cojocaru Alexandru – Bogdan, în calitate de inspector antifraudă în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Regională Antifraudă 5 Deva, a pretins cu titlu de mită de la un om de afaceri (denunțător în cauză) foloase materiale pe care urma să le primească disimulat, prin intermediul inculpatului Ciocan Ciprian Vasile, în schimbul favorizării firmei respective. În acest context, inculpatul Cojocaru Alexandru – Bogdan nu a încheiat niciun act final de control ori inspecție fiscală, mai mult a întreprins acțiuni de tracasare a reprezentanților societății controlate, materializate prin solicitarea repetată de documente și invitarea acestora la sediul instituției acestuia din municipiul Deva, efectuarea de verificări paralele ce priveau alte aspecte decât obiectul principal al controlului, finalizate prin aplicarea unor sancțiuni contravenționale minore, toate cu scopul de a pune presiune și a-i determina în cele din urmă să accepte condițiile impuse, respectiv de a accepta să dea cu titlu de mită, anumite foloase materiale ori pecuniare.
Urmare a acestui comportament, la data de 02 iunie 2016, omul de afaceri i-a remis inculpatului Ciocan Ciprian Vasile, în considerentul de mai sus, suma de 2.100 lei.
A doua zi, inculpatul Cojocaru Alexandru – Bogdan s-a prezentat la sediul firmei și a returnat cei 2.100 lei, lăsând să se înțeleagă că suma remisă nu ar fi suficientă și de aceea a restituit-o”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupţie.
În data de 7 iunie 2016, omul de afaceri s-a întâlnit cu inspectorul antifraudă, care i-a reproșat că nu l-a căutat mai repede pentru că lucrurile ar fi putut fi rezolvate mai demult, dar că acestea se pot aranja și în această fază, însă “prin toamnă”. Mai mult, Cojocaru i-a oferit consultanță denunțătorului în sensul că l-a învățat să deschidă o firmă unde să transfere toate activele societății vizată de control, care ulterior urma să fie închisă. De asemenea, pentru a tergiversa rezultatul final al controlului, i-a mai spus omului de afaceri ca pe data de 09 iunie 2016, când acesta din urmă era invitat la sediul Direcției Regionale Antifraudă Deva, să prezinte mai puține acte decât cele solicitate și să facă o nouă cerere pentru a obține o amânare a termenului de depunere a documentelor.
”Mai mult, inculpatul l-a asigurat pe denunțător că între timp el se va ocupa ca lucrurile să evolueze într-o manieră favorabilă, întrucât urmează să se schimbe și conducerea, iar cu noul șef se înțelege mai bine. Nici de această dată inspectorul antifraudă nu a fost mulțumit de suma de bani oferită de denunțător, lăsând să se înțeleagă că cei 10.000 lei pe care a vrut să-i remită omul de afaceri sunt prea puțini”, mai spun procurorii DNA.
În cadrul întâlnirii avute, susţin anchetatorii, inspectorul a manifestat un comportament extrem de precaut, încercând chiar să-l percheziționeze pe denunțător în vederea depistării unor eventuale mijloace de înregistrare.
Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Timiş, care a decis menţinerea măsurii controlului judiciar, în timp ce patronul firmei de pază este judecat în stare de libertate. Magistraţii nu au stabilit primul termen de judecată în această cauză.
În completarea comunicatelor nr. 1136/VIII/3 și 1140/VIII/3 din data de 29 august 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele: În cauza mediatizată prin comunicatele sus menționate, în zilele de 30 și 31 august 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția pentru combaterea corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de alte 18 persoane, angajați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.) pentru infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicității, fals și uz de fals.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că angajați din cadrul D.I.P.I ar fi efectuat următoarele activități: - sub pretextul existenței unor cheltuieli pentru activități informativ-operative, au întocmit rapoarte care au fost aprobate de persoane din conducere și în baza cărora sume din fondurile operative au fost folosite, în mod nelegal, pentru cheltuieli de protocol, înzestrarea instituției ori au fost folosite in interes personal de către persoane din conducerea instituției; - au atestat în fals necesitatea/existența unor cheltuieli operative; - și-au însușit sume de bani din fondurile operative, pentru a fi folosite în interes personal; - au folosit rapoartele la Compartimentul fonduri operative al D.I.P.I., cunoscând că au fost întocmite în fals, în scopul fraudării fondurilor operative.
În total, 24 de persoane, între care șase cu funcții de conducere la data faptelor (vezi comunicat 1140/VIII/3 din 29 august 2016) au dobândit calitatea de suspect în prezentul dosar.
Din probele administrate în acest moment, există suspiciunea rezonabilă că suma deturnată din fondurile operative ale D.I.P.I pentru cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției, în perioada 2014-2015, depășește 220.000 lei, iar suma însușită în interes personal depășește 70.000 lei.
La perioada 29 - 31 august, tuturor celor 24 de persoane puse sub acuzare li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Urmarindu l cu mare atentie pe tovarasul Dragnea intr o emisiune de la Antena 3 unde se dadea de ceasul mortii aparand interesele agricultorilor care nu fusesera despagubiti de societatile de asigurari pentru problemele cauzate de grindina si seceta din anul acesta , un lucru mi a atras atentia : amenintarile ( pe buna dreptate ) la adresa companiilor de asigurari ! Un singur lucru insa a uitat tovarasul Dragnea : ca banii cu care Daniel Florea si a cumparat pozitia de candidat la Primaria sectorului 5 si implicit bunavointa Stapanului( adica a Mariei Sale ) , provin chiar de la marile companii de asigurari care in loc sa i despagubeasca pe agricultori , prefera sa i achite domnului Daniel Florea si firmei sale de avocati o consultanta juridica de 100.000 eur/ luna !!! Si asta in conditiile in care sotia lui Daniel Florea lucreaza chiar la ASF , institutia care chipurile ar trebui sa i controleze pe cei din asigurari , afirmă pe facebook deputatul Cristian Rizea, fost PSD, care luni a trecut la PRU.
FLUX 24 a făcut în mai multe rânduri dezvăluiri despre Daniel Florea.
Daniel Florea a fost judecător în Constanţa, dar şi în Curtea de Arbitraj pentru Fotbal, din cadrul FRF, calitate în care l-a scos basma curată pe Gigi Becali în celebrul dosar "Valiza" a fost până în 2012 la PDL trecând apoi la PDL, a scris presa din Constanța.
Daniel Florea a declarat pentru 2013 venituri brute de 3.878.550 lei, respectiv 3.012.211 lei net, de pe urma societăţii sale de avocatură, potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Camerei Deputaţilor.Pentru 2014, el a declarat 588. 244 lei. Adică, în 2 ani, acesta a câștigat doar din firma sa de avocatură aproape un milion de euro.
În 2013, deputatul a câștigat 256.861 RON/lună, adică 8.562 RON pe zi.
Averea familiei a fost întregită în 2013 de soţia Andreea Florea, cu cei 4.500 lei net pe care îi câştigă lunar din postura de director adjunct, din septembrie 2012, al Institutului de Management în Asigurări (IMA), organism fondat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Cei mai importanţi clienţi ai deputatului Daniel Florea, de pe urma cărora a încasat în 2013 peste 3 milioane de lei, sunt firme de asigurări şi un fond din subordinea ASF, în condiţiile în care soţia lui este şefa unei instituţii care în grijă tocmai asigurările.
Potrivit portalului instanţelor din România, SCA Daniel Florea şi Asociaţii a reprezentat în câteva sute de procese, în mai multe oraşe din ţară, Euroins România Asigurare Reasigurare SA, Omniasig Vienna Insurance Group, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (alcătuită din toate companiile de asigurări din ţară care practică asigurarea RCA şi aflată în subordinea ASF), scria Replica de Constanța.
În perioada 2012- 2013, Euroins a fost în mijlocul unui scandal uriaş, după ce zeci de service-uri din toată ţara au refuzat să mai accepte poliţe de asigurare emise de această companie.
În 2014, soția lui Florea a ajuns chiar la ASF, unde este responsabil pentru relații cu publicul pentru piața de capital.
Bușoi, săgeți către oamenii lui Dragnea: Orice om de valoare este în defavoarea PSD!
Prim-vicepreședintele PNL Cristian Bușoi a lansat, luni, noi săgeți către oamenii președintelui PSD, Liviu Dragnea.
Europarlamentarul a comentat, luni, declaraţia vicepremierului Vasile Dîncu potrivit căreia prim-ministrul Dacian Cioloş le-a transmis miniştrilor că nu se va înscrie în niciun partid şi că tehnocraţii care fac acest lucru trebuie să plece din Guvern, transmite Mediafax.
„Faptul că domnul Cioloş doreşte să rămână independent până la alegerile parlamentare, inclusiv la alegerile parlamentare, este un lucru deja foarte cunoscut şi s-a spus public de către domnul Cioloş, nu este nicio dezvăluire”, a declarat preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, solicitat să comenteze declaraţia vicepremierului Vasile Dîncu.
Cristian Buşoi a adăugat, însă, că „iritarea” lui Vasile Dîncu privind posibila candidatură a unor miniştrii pe listele PNL este de înţeles pentru că acest demers ar fi în defavoarea PSD
„Sigur, pot să înţeleg iritarea domnului Dîncu, pentru că orice om de valoare care intră în politică este în defavoarea PSD, care nu doreşte ca o parte din miniştrii să intre în politică mai ales că opţiunile lor nu sunt înspre PSD, ci înspre partide de pe eşicherul de centru-dreapta şi de dreapta. Cred că timpul va spune dacă unii dintre miniştri doresc sau nu să candideze sau să devină oameni politici”, a susţinut Buşoi.
Preşedintele PNL Bucureşti a mai spus că organizaţia pe care o conduce are o deschidere totală, doar să existe şi o dorinţă şi o motivaţie puternică din partea miniştrilor pentru a începe o carieră politică.
Buşoi a susţinut că rezultatele miniştrilor nu sunt „dezastruoase” şi că faptul că nu sunt foarte cunoscţi nu înseamnă că nu pot deveni oameni politici foarte buni.
Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, duminică, la B1 TV, că Dacian Cioloş le-a transmis miniştrilor din Cabinetul său că el nu se va înscrie în niciun partid şi nu va da semnal pentru nimeni, iar tehnocraţii care se vor înscrie, la un moment dat, într-un partid politic sau vor candida pe o listele unui partid trebuie să plece din Guvern.
Dîncu a precizat că, la începutul mandatului, miniştrii au avut o discuţie cu premierul Dacian Cioloş şi au stabilit că nu vor intra în politică.
”Noi, în acest moment, suntem în situaţia de a fi reînnoit acest proiect”, a spus Dîncu.
”Nu cred că va intra în politică (Dacian Cioloş-n.r.). Ne-a spus şi grupului de miniştri, pentru că s-a pus problema, unul dintre miniştri a spus la un moment dat că aşteaptă semnalul de la premier. Premierul ne-a spus că a face politică este o chestiune care ţine de propria conştiinţă şi că el nu va da niciodată vreun semnal, el nu va pleca la niciun partid şi nu va da semnal nimănui”, a precizat Vasile Dâncu, la solicitarea realizatorului TV Silviu Mănăstire.
Cristian Busoi, presedinte PNL Bucuresti, raporteaza in declaratiile de avere milioane de actiuni la Fondul Proprietatea, ajungand in prezent sa detina peste 14 milioane, dezvăluie Dan Tăpălagă într-un material publicat pe HotNews.ro. A inceput sa faca achizitii in 2011, dupa cum reiese din declaratiile de avere. De notat ca la sfarsitul lui 2008, finii lui, Daniel Groza si Marius Militaru, intra in in topul celor mai mari despagubiri primite de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Contactat de HotNews.ro, Busoi a refuzat sa raspunda, in ciuda insistenelor, la o intrebare simpla: a cumparat actiuni de la finii lui? Candidatul PNL s-a limitat sa spuna ca "totul este achitionat legal si corect" si ca "se incearca in mod fortat sa se lege numele meu de o institutie care nu are o foarte buna reputatie".
* Dosarul de la ANRP al finilor lui Busoi care au primit despagubiri in valoare de 77.535.100 lei a intrat inclusiv in atentia DNA, insa din februarie 2015 cand procurorii au facut primele verificari si pana azi nu s-a mai intamplat nimic.
Potrivit celei mai recente declaratii de avere (iunie 2015), Cristian Busoi raporteaza un numar de 14.018.750 (paisprezecemilioane) de actiuni la Fondul Proprietatea. Vineri, 8 ianuarie, cotatia medie a unei actiuni la Fondul Proprietatea era de 0,8 lei la Bursa de Valori Bucuresti. Asta inseamna ca Busoi detine actiuni in valoare de 11,8 milioane de lei, adica in jur de 2,5 milioane de euro.
Busoi raporteaza primul milion de actiuni la Fondul Proprietatea in declaratia de avere din iunie 2012, care este aferenta operatiunilor facute cu un an in urma. De atunci, in declaratiile de avere numarul actiunilor a crescut constant.
Finii lui Cristian Busoi (Daniel Groza si Marius Militaru) primesc despagubiri generoase de la ANRP la sfarsitul lui 2008 (decembrie), cand s-a dat decizia in dosarul 41988/ CC. Daniel Groza si Bogdan Militaru incaseaza despagubiri in valoare de 77.535.100. Acestea s-au platit ulterior prin actiuni la Fondul Proprietatea.
Finii lui Cristian Busoi (Daniel Groza si Marius Militaru) figureaza in topul celor mai mari beneficiari de despagubiri de la ANRP. Intr-un top dat publicitatii in 2014, finii lui Busoi ocupa locul 18 din 30. Numele lui Daniel Groza apare si intr-un raport al Curtii de Conturi, mentionat ca fiind un "cumparator constant" de drepturi litigioase.
Contactat de HotNews.ro, Cristian Busoi a evitat sa raspunda clar la intrebarea: "Ati cumparat actiunile de la finii dvs?", in ciuda insistenelor. Busoi a s-a limitat sa raspunda ca "se incearca in mod fortat sa se lege numele meu de o institutie care nu are o foarte buna reputatie" si ca "totul e achizitionat legal si transparent, de pe Bursa sau de la investitori".
"Chiar nu exista nici o implicare, nimic in afara cadrului legal normal. Este doar un subiect de presa", amai spus candidatul PNL. Avertizat ca aceste raspunsuri vagi nu ajuta la clarificarea situatiei, si ca intrebarea este daca a cumparat sau nu de la finii lui actiuni la FP, Busoi a inchis discutia, afirmand ca nu mai doreste sa raspunda la nici o intrebare pe aceasta tema.
* DNA a cerut documente despre dosarul finilor lui Busoi. Ce s-a intamplat cu ancheta
Potrivit unor documente consultate de Hotnews.ro, procurorul sef sectie, Gheorghe Popovici a cerut in cadrul anchetei mari de la ANRP (in care sunt vizati mai multi oficiali si oameni de afaceri) o serie de alte dosare de retrocedare, suspecte ca fiind supraevaluate.
Printre aceste dosare, se numara si Dosarul nr. 41988/ CC.
In data de 13.02.2015, procurorul Gheorghe Popovici ii solicita printr-o adresa presedintelui ANRP, Ion Baiesu, sa-i puna la dispozitie, in original, o serie de dosare: 38386/CC, 13653/FFCC/24.04.2008, 39009/CC, 19685/CC, 266600/CC, 32332/CC, 39495/CC, 31209/CC, 29079/CC, 32819/CC, 32819/CC, 21297/CC, 17462/CC, 3585/CC, 41988/CC si 8745/CC.
"Totodata, va solicitam sa ne inaintati, in original, rapoartele de reevaluare efectuate de catre Mondo Plus, dispuse in urma controlului de catre Curtea de Conturi a Romaniei".
Printr-o alta adresa, din 17.02.2015 procurorul revine la ANRP, solicitand contractele si anexele, in baza carora s-a facut evaluarea pentru dosrele de mai sus. In fine, printr-o noua adresa din 19.02.2015, procurorul Popoviciu solicita ANRP "toate anexele la contractul de prestari servicii nr 660/22.02.2013 incheiat intre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si SC Mondopuls SRL".
ANRP a raspuns la toate aceste solicitari, trimitand documentele solicitate de procurorul DNA. Nu este clar ce s-a intamplat cu aceste solicitari, in sensul ca a fost deschis un dosar penal sau nu. Cert este ca nu exista informatii in acest moment legate de o posibila anchetare a finilor lui Busoi.
Cum au actionat finii lui Busoi
Intr-o investigatie publicata in 14 decembrie 2015, ancheteonline.ro scrie ca finii lui Cristian Busoi, Bogdan Militaru si Daniel Groza, fac parte din gasca baierilor destepti care au cumparat drepturile litigioase de la fostii proprietari. Acestia au investit 290.000 (cat au platit pe drepturile litigioase, unei persoane din Timisoara, numite Preda Valeria) si au castigat 77.535.100 lei.
Potrivit ancheteonline.ro, totul s-a intamplat in 2008, atunci cand la conducerea ANRP se aflau colegii de partid (PNL) ai lui Cristian Busoi (Ingrid Zaarour, presedinte, Theodor Nicolescu, vicepresedinte, Catalin Teodorescu, membru). Toti cei trei liberali, aflati atunci in fruntea ANRP, sunt urmariti penal pentru retrocedari ilegale.
Potrivit unui raport intocmit pe data de 06.03.2015, de Guvernul Romaniei “privind verificarile efectuate la ANRP a atributiilor in precesul de aplicare a Legii 10/2005”, se arata ca restituirile catre finii lui Cristian Busoi ( Bogdan Militaru si Daniel Groza), se plaseaza in topul restrocedarilor, pe locul 5, in ceea ce priveste valoarea sumelor incasate.
Este vorba despre suma de 77.535.100 lei, “care face obiectul dosarului nr.8745/CC, solutionat prin decizia nr. 3659/04.12.2008, in favoarea titularului Preda Valeria si a cesionarilor Groza Daniel (42%) si Militaru Bogdan (52%), mai arata site-ul ancheteonline.ro
Potrivit ancheteonline.ro, prin aceasta afacere, proprietarul de drept ( Preda Valeria) a incasat 290.000, in timp ce finii lui Busoi si-au impartit partea leului: Groza a obtinut 33 milioane de lei, iar Militaru -44 milioane de lei. Site-ul citat se intreba: "oare cat a primit de la finii sai, Cristian Busoi, colegul de partid al sefilor ANRP, cei care se aflau, la acea vreme la butoane?"
In raportul de control se arata ca restiturile catre finii lui Busoi au reprezentat “cazuri exceptionale”, motiv pentru care ei au primit “peste rand” sumele cuvenite proprietarului de la care au cumparat drepturile litigioase.
Cristian Busoi, presedinte PNL Bucuresti, raporteaza in declaratiile de avere milioane de actiuni la Fondul Proprietatea, ajungand in prezent sa detina peste 14 milioane, dezvăluie Dan Tăpălagă într-un material publicat pe HotNews.ro. A inceput sa faca achizitii in 2011, dupa cum reiese din declaratiile de avere. De notat ca la sfarsitul lui 2008, finii lui, Daniel Groza si Marius Militaru, intra in in topul celor mai mari despagubiri primite de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Contactat de HotNews.ro, Busoi a refuzat sa raspunda, in ciuda insistenelor, la o intrebare simpla: a cumparat actiuni de la finii lui? Candidatul PNL s-a limitat sa spuna ca "totul este achitionat legal si corect" si ca "se incearca in mod fortat sa se lege numele meu de o institutie care nu are o foarte buna reputatie".* Dosarul de la ANRP al finilor lui Busoi care au primit despagubiri in valoare de 77.535.100 lei a intrat inclusiv in atentia DNA, insa din februarie 2015 cand procurorii au facut primele verificari si pana azi nu s-a mai intamplat nimicPotrivit celei mai recente declaratii de avere (iunie 2015), Cristian Busoi raporteaza un numar de 14.018.750 (paisprezecemilioane) de actiuni la Fondul Proprietatea. Vineri, 8 ianuarie, cotatia medie a unei actiuni la Fondul Proprietatea era de 0,8 lei la Bursa de Valori Bucuresti. Asta inseamna ca Busoi detine actiuni in valoare de 11,8 milioane de lei, adica in jur de 2,5 milioane de euroBusoi raporteaza primul milion de actiuni la Fondul Proprietatea in declaratia de avere din iunie 2012, care este aferenta operatiunilor facute cu un an in urma. De atunci, in declaratiile de avere numarul actiunilor a crescut constant
Nea Mitică de la Ligă nu mai are scăpare? Judecătorii i-au tăiat aripile? S-a făcut dreptate? Va plăti Dumitru Dragomir pentru tot răul făcut de-a lungul timpului, când a crezut că taie și spânzură fără ca cineva să-i poată pune stavilă? Va sta în spatele gratiilor șapte ani, așa cum a hotărât justiția? Va fi descoperită și furăciunea pe care acesta a săvârșit-o alături de Dumitru Puzdrea, când s-a construit noul sediul al LPF?
Andreea, săgeata lui tata
Povestea cu sediul LPF a avut loc în anul 2001, când Dumitru Puzdrea, prin firma sa, Universal Prod Construct, a semnat un contract cu Dumitru Dragomir, respectiv Liga Profesionistă de Fotbal. Ca de obicei, săgeata trimisă să pună pixul pe hârtie a fost tot Andreea Puzdrea, un personaj dubios care nu a pus niciodată la îndoială cuvântul tatălui său și nu s-a gândit niciodată ce consecințe vor avea faptele sale. Ce era stipulat în acest contractul de care facem vorbire? Faptul că Puzdrea se obliga să construiască sediul LPF dar şi să asigure mâna de lucru plus materialele de construcţie aferente acestei construcţii. Cum erau puse la bătaie milioane de euro, e clar pentru toată lumea că la mijloc era o ordinărie marca Puzdrea şi Dragomir, experţi în furturi şi evaziuni fiscale, un plan bine pus la punct de cei doi ca să-şi ducă la îndeplinire nişte vise.
Hotel și vile construite din excrocherii
Drept urmare, după ce aceştia s-au vâzut cu mălaiul în mână, au purces la treabă. Aşa se face că doar 30% din materialele plătite cu facturi au ajuns către construcţia noului sediu al Ligii Profesioniste de Fotbal, iar restul s-au evaporat pe drum şi au ajuns într-un final pe strada căpitan aviator Alexandru Şerbănescu nr. 18-20, unde Dragomir şi-a ridicat hotelul Cristal Palace, pe care-l dorea atât de mult. O altă parte din procentul de 70% rămas a fost luată de Puzdrea şi au apărut ca ciupercile după ploaie două vile situate pe strada Elena Văcărescu nr. 98C. Ordinăria continuă şi aflăm că cei care teoretic fuseseră angajaţi pentru a lucra la ridicarea sediului Ligii Profesioniste de Fotbal îşi vor rupe cârca şi la vilele lui Puzdrea şi la hotelul lui Dragomir. Deşi pe statul lor de plată scria clar că lucrează doar pentru Ligă! Doar construcţiile celor doi Mitici trebuiau terminate în ritm alert ca să nu fie lăsate urme!
Contabilitate falsă
Nici nu e cazul să ne mai întrebăm de ce a fost aleasă această cale. Pentru că de la bun început spurcaţii Mitici vroiau să dea acest tun. De ce nu s-a încheiat atunci un contract între Liga lui Dragomir şi Universal Prod Company, dacă societatea a dat principala mână de lucru? Simplu. Pentru că la această firmă existau mai mulţi acţionari iar la Universal Prod Construct SRL, singurul care tăia şi spânzura era doar Puzdrea. Iar acesta, după cum bine ştim nu a împărțit niciodată nimic cu nimeni. Cine a ţinut contabilitate falsă? Bineînţeles prietena cea mai bună a lui Puzdrea pentru falsificat acte, contabila Elena Păunescu, cea care odinioară fusese trimisă de Curtea de Conturi să facă un control la Flora întrucât ordinarul uitase să mai plătească vreo… 11 milioane de lei vechi. Dar cum se întâmplă de obicei cu toţi cei care îndrăznesc să calce pragul complexului Flora, doamna Păunescu a venit pusă pe treabă şi a plecat cu sacoşa plină de bunătăţi. N-a mai durat mult de atunci şi aceasta a considerat că cea mai bună viaţă o are lângă Puzdrea, aşa că a devenit cea mai de încredere persoană cu un salariu exorbitant și multe alte beneficii. Va reuși oare instanța din România să îl pedepsească pe Dumitru Dragomir și pentru aceste fapte incredibil de grave? Va vedea oare și Dumitru Puzdrea cum e viața din spatele gratiilor?
Avertizor: Noi ne facem ca vedem ca sa nu vedem, dar nu putem sta pasivi cand institutiile statului ne cer o informatie verificata prin ''baietii destepti de la SECU'' . Nu putem ramane MUTI cand cei din trupa CIPSS se ascund prin wc-uri, magazine si isi scot sangele din instalatie cand vine ANA-FU
Dupa ce pleaca ANA-FU, baietii cu pricina isi trag sangele de la prezervat si dau cu caramida-n piept ca au sange-n instalatie - stau bine cu facturile si zeturile de seara din casa nefiscalizata
Unii zic sa foloseasca clanta, dar n-au butuc cu dublu clik si in lipsa de altceva folosesc clanta unui praduitor din ANA-FU
Recomandare: Nu mai fugiti de ANA-FU ca vin PROCURORII Morala: Care aveti sange de taur-lasati ANAFU sa va CONTROLEZE/Nu mai platiti tradatorii din ANAF
Seful Resurselor Umane din ANAF si-a inaintat demisia. Apropiati ai conducerii spun ca Stambelu nu era de acord cu modul in care institutia urmeaza sa se reorganizeze
Gheorghe Stambelu, directorul Directiei Umane din ANAF i-a inaintat demisia vineri dupa amiaza presedintelui institutiei, Sorin Blejnar, din motive profesionale. "Eu sunt de fapt detasat de la Vama, iar pe 1 iulie imi expira aceasta detasare care nu poate fi mai mare de 6 luni intr-un an. Domnul Blejnar nu a semnat-o. Momentan (marti la ora 9- n.red) sunt la biroul meu de la Autoritatea Vamilor dar nu pot semna nimic pana nu obtin acordul sefului ANAF", a declarat pentru HotNews, Stambelu. Potrivit unor surse apropiate institutiei, motivele demisiei ar fi legate de reorganizarea ANAF, Stambelu nefiind de acord cu propunerile oficiale.
Gheorghe Stambelu cumula functiile de sef resurse umane la Directia Vamilor (unde este titular din 2005) si prin detasare, conducerea Resurselor Umane din cadrul ANAF.
Pentru ca demisia lui Stambelu sa isi poata produce efectele, Blejnar trebuie sa semneze un Ordin de incetare a detasarii, insa acesta refuza. "Eu i-am comunicat domnului Presedinte ca nu mai sunt de acord sa fiu detasat si astept sa se ia cat mai degraba o decizie", a mai precizat Stambelu.
Surse din conducerea institutiei au confirmat pentru HotNews plecarea iminenta a sefului resurselor umane, declarand ca Stambelu a fost deranjat de oameni din linia a doua care nu au participat la nicio reorganizare de companie si care acum isi impuneau punctele de vedere. "Sunt oameni fara mare experienta ale caror opinii contau mai mult in ochii conducerii decat cele ale lui Stambelu, iar acesta s-a simtit oarecum lezat. Asemenea reorganizari se fac dupa niste proceduri si reguli, nu la plezneala. Urmarea e ca mai multi comisari din Garda Financiara au anuntat ca vor sa dea institutia in judecata pentru a fi reangajati", au mai spus sursele citate.
Senatorul PSD Valer Marian descrie, într-o declaraţie politică, "cercul relaţional şi infracţional din jurul preşedintelui ANAF", constituit din consilieri, experţi, asistenţi şi inspectori fiscali, "oamenii sub patronajul cărora s-a instituţionalizat şi generalizat corupţia şi contrabandă în vămi".
Într-o declaraţie politică dată, luni, publicităţii, intitulată "Cercul relaţional şi infracţional din jurul preşedintelui ANAF", senatorul PSD de Satu Mare Valer Marian arată că Nicolae Adrian Gavrilă, consilierul superior din ANAF arestat pentru trafic de influenţă, "face parte dintr-un cerc care făcea treburile murdare la ANAF, constituit din consilieri, experţi, asistenţi, inspectori fiscali", transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Conform unor specialişti în anticorupţie şi anticontrabandă, Nicolae Adrian Gavrilă face parte dintr-un cerc care făcea treburile murdare la ANAF, constituit din consilieri, experţi, asistenţi, inspectori fiscali ş.a.. Aceştia făceau parte însă dintr-un al doilea cerc constituit în jurul preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar. Potrivit specialiştilor, în jurul şefului Fiscului din România era constituit un prim cerc mai restrâns, conform schemei alăturate, din care făceau parte oamenii cei mai apropiaţi şi de încredere ai preşedintelui ANAF: 1. Gheorghe Stambelu, directorul Direcţiei Resurse Umane din ANV; 2. Viorel Comăniţă, până recent directorul Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din ANV, actualmente director ANV; 3. Codruţ Marta, directorul de cabinet al preşedintelui ANAF; 4. Marius Capanu, directorul Direcţiei Autorizări din ANV; 5. Felicia Pintea, directorul Direcţiei Juridice; 6. Ştefăniţă Prisăcaru, şeful Serviciului Verificări Interne din ANV; 7. Paul Petrov, directorul Direcţiei pentru Accize şi Operaţiuni Vamale a municipiului Bucureşti", se arată în declaraţia senatorului de Satu Mare.
Potrivit lui Valer Marian, directorul Direcţiei Resurse Umane din ANV, Gheorghe Stambelu, "denumit «creier şi păianjen»", este cel care s-ar ocupa de desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor din vămi.
"Directorul Direcţiei Resurse Umane, Gheorghe Stambelu (denumit «creier» şi «păianjen»), este originar din Feteşti, judeţul Călăraşi, şi este de profesie jurist. După propriile afirmaţii, în timpul ultimei guvernări PSD a fost propulsat în funcţia de secretar general al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici de către Octav Cozmâncă, funcţie care i-a permis să gestioneze ocuparea funcţiilor de conducere din mai toate instituţiile şi autorităţile publice, făcând parte din marea majoritate a comisiilor de concurs. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex l-a acuzat pe Stambelu pentru relaţia sa apropiată cu liderul Alianţei Naţionale a Bugetarilor Sed Lex, Vasile Marica, care, după căderea PSD de la guvernare, i-a oferit o funcţie de conducere în sindicatul său, iar ulterior l-a sprijinit să ocupe funcţia de director al Direcţiei Resurse Umane din ANV (în 2005). În această funcţie s-a remarcat cu porniri mai degrabă de afacerist decât de funcţionar public, preocupându-se de ocuparea tuturor funcţiilor de conducere din vămi de către candidaţi selectaţi pe sprânceană înainte de concurs. Organizarea, publicitatea şi desfăşurarea concursurilor au fost viciate, criteriile fiind adaptate candidaţilor ce trebuiau declaraţi admişi. Totodată, Stambelu s-a implicat în organizarea concursurilor pentru promovări în grade profesionale, referitor la care postul public de televiziune TVR 1 a prezentat dovada faptului că se afla în posesia subiectelor şi a listei persoanelor ce urmau a fi declarate admise, cu o zi înainte de concurs. În plus, Stambelu are la îndemână mijloace de corecţie a vameşilor prin sancţiuni propuse de Comisia de disciplină din ANV, la care deţine funcţia de preşedinte. Împotriva directorului Direcţiei Aeriene Vamale din ANV au fost înregistrate mai multe plângeri penale la Secţia 3 de Poliţie din municipiul Bucureşti şi la DNA", spune Marian.
O altă persoană care apare în "schema" dată publicităţii de senatorul Valer Marian este fostul director al Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale Viorel Comăniţă, denumit "executant" şi "burete".
"Ex-directorul Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale Viorel Comăniţă (denumit «executant» şi «burete») este originar din Sibiu, unde a absolvit Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative a Universităţii «Lucian Blaga» şi a practicat avocatura în perioada 1996 - 2005. În anul 2005, la vârsta de 32 de ani, fără să aibă nicio specializare sau experienţă în domeniul vamal, Comăniţă a fost promovat de fostul preşedinte al ANAF Sebastian Bodu, cu care a fost coleg de facultate, director la Direcţia Juridică din cadrul ANV, iar în anul 2007 a fost numit director la Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din cadrul ANV. Comăniţă a fost remarcat de angajaţii ANAF şi ANV pentru maşinile luxoase cu care se plimba şi făcea driftinguri în curtea ANAF, precum şi pentru traiul pe picior mare şi pentru vacanţele de lux în străinătate. Conform denunţurilor şi declaraţiilor date la DNA, omul de afaceri italian Antonello Celestini îl acuză pe Viorel Comăniţă că i-ar fi solicitat, în calitate de director al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, prin intermediari, mită de ordinul sutelor de mii de euro", precizează Valer Marian.
De asemenea, directorul de cabinet al preşedintelui ANAF, Codruţ Marta, este, potrivit schemei, "paznic şi intermediar".
"Directorul de cabinet al preşedintelui ANAF, Codruţ Marta (denumit «paznic» şi «intermediar») este conjudeţean cu şeful său Sorin Blejnar, fiind originar tot din judeţul Arad. Blejnar şi Marta au fost colegi de facultate la Universitatea de Vest din Timişoara, precum şi la Garda Financiară. Marta a fost promovat la Bucureşti, ca şi Blejnar, de triada PDL din Arad: Gheorghe Falcă (finul preşedintelui Băsescu), Gheorghe Seculici (socrul lui Falcă) şi Traian Igaş (finul lui Falcă). Cu puţin timp în urmă, Codruţ Marta a fost schimbat din funcţia de director de cabinet pentru motivul că are mai multe dosare penale la DNA, dar este văzut în continuare aproape zilnic la cabinetul preşedintelui ANAF. Codruţ Marta a fost nominalizat de fostul director al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova Diana Severin că ar fi atenţionat-o să nu controleze o firmă care se ocupa cu comercializarea de produse petroliere (EUROIL) întrucât i-ar aparţine preşedintelui ANAF. Potrivit unor surse judiciare, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, şi directorul său de cabinet, Codruţ Marta, sunt vizaţi într-un dosar disjuns de Biroul DNA Satu Mare în august 2010 din dosarele privind contrabanda şi corupţia din Vama Halmeu, care se află la structura centrală a DNA şi priveşte declaraţii fictive de tranzit şi de export de ţigări şi de produse petroliere în Ucraina via Constanţa – Halmeu. Conform unor angajaţi de la ANAF, preşedintele Sorin Blejnar şi directorul de cabinet Codruţ Marta ar proteja contrabanda cu motorină şi benzină, întrucât le-ar fi solicitat să nu se atingă de anumite firme care comercializează carburanţi, începând cu firma cu capital majoritar de stat SC OIL TERMINAL SA Constanţa (la care Codruţ Marta a fost desemnat membru în Consiliul de Administraţie de Ministerul Finanţelor) şi continuând cu firme private ca SC DUMIMAR SRL, SC ROMPET OIL TRADE SRL, SC DG PETROL SRL, SC ROMECO SRL, SC BGM PETROL SRL, SC GAVINI SRL, SC TEXAS GRUP OYL SRL, SC SEBASTIAN SRL, SC SEBASTIAN ENERGY SRL, SC COMPANIA SEBASTIAN SA, SC ASV AUTO SRL, SC DAIM SERV CONSTRUCT SRL, SC JETOIL SRL, SC EUROIL SRL, SC PETROTUR SRL, şi cu antrepozitul fiscal constituit pe vasul petrolier ATTILA pe Marea Neagră", menţionează sursa citată.
A patra persoană menţionată în declaraţie este directorul Direcţiei Autorizări, Marius Capanu, care are ca principală atribuţie eliberarea autorizaţiilor pentru antrepozite fiscale.
"Directorul Direcţiei Autorizări, Marius Capanu, are ca principală atribuţie eliberarea autorizaţiilor pentru antrepozite fiscale. Capanu avea drept preocupare principală eliberarea de autorizaţii pentru antrepozite fiscale pentru produse petroliere în porturi, vămi, gări sau pe vase petroliere pentru firme controlate şi protejate de şefii săi ierarhici. Tatăl lui Capanu a fost directorul Direcţiei Silvice a municipiului Bucureşti, funcţie în care a fost implicat într-o serie de scandaluri de retrocedare la Pădurea Băneasa", susţine senatorul Valer Marian.
A cincea persoană care apare pe listă este directorul Direcţiei Juridice, Felicia Pintea, care "asigură acoperirea juridică pentru numiri, delegări sau litigii".
"Directorul Direcţiei Juridice, Felicia Pintea, a fost adusă în 2007 de Viorel Comăniţă de la Sibiu, unde a fost învăţătoare şi a absolvit aceeaşi facultate de drept cu acesta. Deşi nu avea nicio specializare şi nicio experienţă în domeniul vamal, Felicia Pintea a fost numită consilier superior la Direcţia Juridică şi a devenit directorul acesteia după ce Comăniţă a fost numit director la Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale. Pintea asigură acoperirea juridică pentru numiri, delegări sau litigii", se arată în declaraţia senatorul de Satu Mare.
A şasea persoană menţionată în "cercul lui Blejnar" este fostul director al Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti Paul Petrov, schimbat din funcţie după izbucnirea scandalului de Ploieşti.
"Directorul Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti, Paul Petrov, a fost favorizat de preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, prin Ordinul nr. 1164/29.05.2009, întrucât, contrar organigramei şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a ANV, a acordat Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti competenţa de a exercita activităţi specifice de control operativ şi inopinat pe întreg teritoriul României, deşi această atribuţie o avea Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din ANV. Paul Petrov a fost implicat în promovarea lui Cornel Costea, arestat recent pentru luare de mită, în funcţia de director al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Ploieşti, care l-a nominalizat pe Petrov şi pe fostul şef al Serviciului Verificări Interne din ANV, Ştefăniţă Prisăcaru, ca fiind persoanele cărora le-a dat cea mai mare parte a mitei încasate, pentru a o transmite preşedintelui Sorin Blejnar. După izbucnirea scandalului de Ploieşti, Paul Petrov a fost schimbat din funcţie cu play-boyul Silviu Văduva, care a demisionat după o zi de la preluarea funcţiei", susţine senatorul sătmărean.
Ultima persoană din schemă este fostul şef al Serviciului Verificări Interne din ANV Ştefăniţă Prisăcaru, cel care ar fi unul din "oamenii de legătură ai preşedintelui ANAF".
"Ştefăniţă Prisăcaru a fost şeful Serviciului Verificări Interne din ANV după ce Sorin Blejnar a preluat funcţia de preşedinte al ANAF. Ştefăniţă Prisăcaru este de profesie poliţist, activând la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Ialomiţa, la Direcţia de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog şi la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. După 2006, Prisăcaru a fost promovat de PDL în funcţiile de şef de cabinet al ministrului de interne Vasile Blaga (2005-2007), consilier al grupului parlamentar al PDL din Parlamentul European (2008-2009) şi consilier local în Sectorul 2 al municipiului Bucureşti. În 2009, la vârsta de 33 de ani, fără a avea vreo specializare sau experienţă în domeniul vamal, a fost numit şef al Serviciului Verificări Interne din ANV. Aşa cum am arătat, fostul şef al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Ploieşti, Cornel Costea, l-a nominalizat pe Ştefăniţă Prisăcaru drept intermediar al mitei transmise preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, alături de Paul Petrov. Prisăcaru şi Petrov erau oamenii de legătură ai preşedintelui ANAF şi cu Eugeniu Petrescu, membru important al staff-ului central al PDL, împotriva căruia procurorii DNA au început urmărirea penală pentru luare de mită în dosarul mitei de la Vama Halmeu, reţinându-se în sarcina sa că ar fi primit suma de 130.000 de euro de la Nicoleta Dobrescu. Ştefăniţă Prisăcaru a fost nominalizat şi de fostul director al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova, Diana Severin, în sensul că acesta i-a transmis din partea preşedintelui ANAF, în vara anului 2009, că trebuie să demisioneze deoarece nu corespunde cerinţelor ANAF întrucât nu ia şpagă şi nu cotizează, ameninţând-o cu un accident de maşină dacă nu se conformează. Susţinerea preşedintelui ANAF că l-ar fi dat afară pe Ştefăniţă Prisăcaru după incidentul cu Diana Severin nu este adevărată, întrucât acesta a deţinut funcţia de şef al Serviciului Verificări Interne până în primăvara anului 2010, când a fost transferat expert I la Direcţia Autorizări şi apoi a fost mutat la o direcţie nou înfiinţată: Direcţia de Control a Averilor. Culmea ironiei este că, pentru perioada 28.10.2008 – 9.10.2010, acest Ştefăniţă Prisăcaru a fost numit de grupul parlamentar PDL din Senat în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), organismul desemnat de Senat pentru a controla activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Mai pe şleau, acest Ştefăniţă Prisăcaru a fost exponentul şi etalonul integrităţii PDL în Consiliul Naţional de Integritate", se arată în declaraţia senatorului PSD.
Parlamentarul PSD spune că "aceştia sunt oamenii cu care preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a realizat multclamata reformare a sistemului fiscal şi vamal din România", "oamenii sub patronajul cărora s-a instituţionalizat şi generalizat corupţia şi contrabanda în vămile din România".
Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, i-a dat deja în judecată pe senatorul PSD Valer Marian, pe fostul director coordonator al Direcţiei judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova Diana Severin şi pe preşedintele Pro Lex, Vasile Lincu, pentru afirmaţii defăimatoare la adresa sa şi a instituţiei.
Blejnar spune că nu se ia șpagă pentru posturi, dar l-a dat afară pe șeful de la Resurse Umane! Gheorghe Stambelu, considerat până zilele trecute de neclintit de la șefia departamentului Resurse Umane, din cadrul ANAF, a fost eliberat din funcție vineri, de către Sorin Blejnar. Versiunea oficială este că Stambelu și-a dat demisia, dar surse din cadrul unor servicii susțin că Blejnar l-a demis pe Stambelu în baza unui raport întocmit de SRI. Potrivit acestuia, în perioada următoare se preconizau blaturi importante la concursurile care vor avea loc pentru recâștigarea posturilor. Deocamdată, e o brambureală totală în ANAF. Nu au sosit preavizele la ANV, iar comisarii de la Garda Financiară au dat în judecată ANAF-ul și, mai mult ca sigur, vor câștiga, măsura cu preavizele, luată de cel mai vajnic luptător împotriva corupției, Blejnar, fiind ilegală. Toată această așa-zisă reorganizare are drept scop un control politic mai mare asupra instituțiilor din cadrul ANAF, în vederea alegerilor de la anul. Vă dau amănunte vineri, în altPHel. Cât despre tovarășul Stambelu, acesta și-a promovat de curând nepotul în funcția de șef la departamentul juridic din cadrul ANV. De emoție, pentru că înainte de această avansare Stambelu junior era trimis zilnic să cumpere țigări și cafea de cei de la juridic, în primele zile după această numire copilașul a șters, din greșeală, toată baza de date a ANV. Tare, nu? Şpagă pentru petrol: Dezvăluiri incendiare despre traficanţii VIP din Portul Constanţa "ring" a intrat în posesia unor informaţii (vezi aici documentele) potrivit cărora, lunar, aproximativ 80% din cele 25.000 de tone de combustibil intrate în Portul Constanţa fentează Fiscul. Altfel spus, pentru 20.000 de tone de combustibil, care ulterior sunt transferate într-o reţea preferenţială de benzinării din ţară, nu sunt plătite accize. Cum funcţionează această adevărată industrie neagră de la malul mării? O întreagă reţea a corupţiei colectează şpaga - 30 de euro/tonă - şi o distribuie spre vârful piramidei, unde ajung lunar cel puţin şase milioane de euro. Mecanismul şpăgii nu ar fi posibil fără complicitatea unor înalţi funcţionari care, potrivit unei note redirecţionate de OLAF (Comisia Europeană – Biroul European Antifraudă) către DNA, ar face parte dintr-un "sistem organizat corupt, care sustrage o sumă imensă de bani de la bugetul României şi, acum, de la bugetul CE".
DNA a investigat timp de câţiva ani zeci de acuzaţii de corupţie aduse unor funcţionari de la frontiera de est a României. Printre aceştia, la loc de cinste regăsim trei nume grele: Sunai Cadîr, şeful Direcţiei Regionale a Vămilor (DRV) Constanţa, Gheorghe Stambelu, director în cadrul Agenţiei Naţionale a Vămilor, şi un anume Tuică, alias "Doctorul". Surprinzător, cei trei se regăsesc şi în informaţiile de-a dreptul incredibile, primite zilele acestea de reporterii "ring", şi care vizează mecanismul şpăgii din reţeaua de trafic de combusitibil din Portul Agigea. Placa turnantă de la Agigea Iată ce susţine un prim set de informaţii intrat în posesia reporterilor „ring”. "Portul Constanţa Sud-Agigea este placa turnantă a contrabandei cu combustibil din România. Acolo figurează sute de nave care aprovizionează fiecare cu 200 - 300 tone de combustibil. Lunar, aproximativ 20.000 de tone iau calea unei reţele de benzinării din ţară, unde ajung fentând acciza. Şpaga de 30 de euro, per tonă, este strânsă de Georgescu şi de «Doctorul» (din partea DRAOV Constanţa - Direcţia Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale), predată lui Cadîr Sunai, director DRAOV. Acesta împarte şpaga cu Blejnar (n.r. - Sorin Blejnar, şef ANAF). Beneficiari: Codruţ Marta, şef cabinet Blejnar, Comăniţă V., tartor peste PECO (n.r. - benzinării) în Sibiu, Stambelu, şef personal ANAF, Paul Petrov, şef DRAOV Bucureşti. Tot la Agigea, aşa se fentează TVA la cereale. Atrag banii printr-un sârb şi îi predau lui Blejnar prin Marta şi prietenul lui, deputatul PDL Rogin, tartorul legume-fructe. Prin Agigea, Rogin a introdus 100 de containere cu usturoi din China declarat din Egipt. Diferenţa de taxe vamale - 1,5 miliarde lei vechi", spun sursele noastre. În alcovul Reginei Cel de-al doilea set de informaţii care ne-a parvenit conduce chiar spre misterioasa Regină a contrabandei. "Întrebaţi pe Comăniţă de la DSAOV Bucureşti şi pe directorul ANV Bucureşti, Ion Boţa, ambii din Sibiu, prieteni cu Stambelu - cu dosar penal la DNA! Unde se afla Marta după scandalul UCMR Reşiţa? Toţi ăştia stau în genunchi în alcovul Reginei. Petrov, care l-a pus pe Durbac la Constanţa Sud, împreună cu Petrescu Eugeniu aduc... florile. Afacere grea, Regină deşteaptă", spun aceleaşi surse. Când vom afla cine este adevărata Regină rămâne doar o chestiune de timp, iar viitoarele anchete ale DNA din Portul Constanţa ar putea furniza cheia labirintului spre alcovul Reginei. 22 capete de acuzare pentru şeful DRAOV Dacă cel puţin două dintre personajele acestei posibile reţele de crimă organizată şi corupţie de la malul mării nu s-ar regăsi şi într-o amplă anchetă a DNA, nu am fi dat atenţie informaţiilor mai sus prezentate, faţă de care, până la rezultatele unei eventuale anchete, ne păstrăm rezerve. Înalţii funcţionari la care fac referire investigaţiilor procurorilor anticorupţie sunt nimeni alţii decât Cadîr Sunai - şeful DRAOV Constanţa, şi Gheorghe Stambelu, director ANV. Primul a fost cercetat pentru nu mai puţin de 22 de capete de acuzare privind diverse forme de acte directe sau indirecte de corupţie. Iată câteva dintre acestea: "Ar fi acţionat, în intervalul 27-28 februarie 2006, la solicitarea şefului IPJ Constanţa, comisar-şef Popescu Victor, în vederea facilitării unui import efectuat de o firmă a unui cetăţean turc, societate despre care cunoştea că era dată în consemn şi transporta marfă cu 2/3 în plus faţă de cantitatea declarată". În cursul lunii februarie şi începutul lunii martie 2006 "a purtat discuţii cu Bogatu Eugen (fost funcţionar vamal), Nedu Iulian Ilie, transportator maritim şi rutier, precum şi cu Abdula Ridvan, fabricant de material lemnos din judeţul Tulcea (persoană interpusă de Cadîr Sunai în afacerile sale) pentru a pune bazele unei afaceri cu cherestea pentru piaţa spaniolă, şeful DRV Constanţa urmând să încaseze cu titlu de venit circa cinci euro/metru cub". La data de 6.03.2006, "în baza relaţiilor de prietenie cu Antoniadis Anton Traian, zis Toni, a facilitat vămuirea rapidă a unui import efectuat efectuat de SC ERDEMIR România SA Târgovişte, administrată de Bulut Mehmet".
Cadîr, umăr la umăr cu Stambelu Într-un alt cap de acuzare, Cadîr Sunai apare tovarăş de "cercetare penală" cu nimeni altul decât Gheorghe Stambelu, directorul ANV: "La data 28.02.2006, în baza relaţiilor permanentizate cu Stambelu Gheorghe, director în cadrul ANV, a determinat numirea lui Tatu Ovidiu Ion în funcţia de şef al Serviciului Control Vamal din cadrul DRV Constanţa. Conform informaţiilor existente, acesta ar fi primit, anterior examenului, biletele cu subiectele pentru probele profesionale chiar de la superiorul din aparatul central", se spune în documentele DNA. Audiat de procurorii anticorupţie, Cadîr vorbeşte, printre altele, despre relaţia lui cu Stambelu: "Nu am făcut nicio afirmaţie faţă de domnul Bogatu Eugen, că i-aş fi oferit domnului Stambelu Gheorghe vreo sumă de bani ca titlu de cotizaţie sau altă destinaţie"; sau în legătură cu altă faptă: "nu am făcut niciun demers pe lângă domnul Stambelu Gheorghe, director resurse umane în cadrul ANV, pentru a-l ajuta (n.r. - pe Tatu Ovidiu) în orice mod să ocupe funcţia menţionată". Sunt numai câteva dintre acuzaţiile invetigate de DNA fie cu privire directă la faptele lui Cadîr, fie în legătură cu diverse "combinaţii" ale acestuia. Trebuie menţionat că toate cele 22 capete de acuzare ale şefului DRAOV Constanţa, ale directorului ANV şi ale altor persoane (vameşi, poliţişti, oameni de afaceri şi chiar jurnalişti) s-au finalizat prin... neînceperea urmăririi penale. „Doctorul”, deconspirat de un vameş sub acoperire În ancheta DNA, procurorii au infiltrat chiar şi un investigator sub acoperire în sistemul vamal, care a fost autorizat să-şi desfăşoare activitatea, în perioada 7 martie - 4 iulie 2008, ca lucrător vamal în cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa - Biroul echipe mobile şi Biroul Vamal Constanţa Sud-Agigea. Acesta şi-a scris raportul către cei care l-au legendat, menţionând fiecare operaţiune în care a fost implicat Cadîr Sunai, dar şi alţi importanţi funcţionari vamali. Cea mai interesantă parte a raportului vameşului sub acoperire este cea care îl priveşte pe misteriosul "Doctor", prezentat în informaţiile neoficiale parvenite redacţiei "ring". "După verificarea containerelor, colegul meu L.R., cu care formam echipa, mi-a spus să nu menţionez în raportul ce urma să-l întocmesc efectuarea controlului documentar asupra mărfurilor transportate de un TIR, produse ce aveau ca destinatar firma OMNITOYS SRL. Acesta a motivat cererea prin aceea că este firma doctorului, respectiv a domnului Tuică, şeful SOVMA - Constanţa. Am aflat că i se spunea «Doctorul» pentru că profesia de bază a acestuia era medic veterinar".
"Nu vă răspund, sunt în concediu" Contactat de reporterii "ring" pentru a-şi spune punctul de vedere cu privire la informaţiile care îl incriminează referioare la circuitul şpăgii de 30 de euro per tonă combustibil din Portul Constanţa, şeful DRAOV Constanţa, Cadîr Sunai, nu a dorit să facă nicio precizare. "Sunt în concediu, e duminică şi nu pot să vă răspund. Înaintaţi o cerere oficială către instituţia pe care o conduc". În ceea ce-i priveşte pe Gheorghe Stambelu şi pe Tuică, alias "Doctorul", nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei, aceştia având toată deschiderea noastră pentru a-şi preciza punctele de vedere în ediţiile următoare ale ziarului.
Urmează noi dezvăluiri Nu pierdeţi ediţia de mâine, în care vom prezenta "războiul" rapoartelor dintre fostul şef al Vămii Constanţa, Iulian Teşeleanu, şi conducerea ANAF.
Autoritatea Vamală, din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a anunțat astăzi reoperaționalizarea echipelor mobile canine, ca parte esențială a unui nou plan de măsuri de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, a traficului cu droguri și a crimei organizate.
Demonstrația practică a abilităților câinilor special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale, a drogurilor și a numerarului ilicit a avut loc la Centrul de Instruire Echipe Mobile, Formare Echipe Canine şi Întreţinere a Dresajului, din Giurgiu.
„Strategia Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF) pentru perioada 2013-2017 include, printre direcțiile principale de acțiune, îmbunătățirea eficienței colectării şi combaterea evaziunii fiscale. Obiectivul este de fapt creșterea veniturilor bugetare. Astfel, statul este capabil să susțină creșterea economică, finanțarea proiectelor vitale pentru societate, precum și să asigure protecția socială a cetățenilor săi. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, reforma ANAF se află în linie dreaptă. Trebuie să avem un dialog constructiv cu mediul de afaceri pentru a reuși, de ambele părți, să îmbunătățim modul de lucru, în vederea reducerii decalajului veniturilor colectate, calculate ca pondere în PIB, față de media europeană. Pentru 2016, vizăm finalizarea cu succes a programului derulat împreună cu Banca Mondială, de modernizare a infrastructurii și procedurilor instituției. De asemenea, vom continua eforturile de combatere a evaziunii fiscale, pentru a crea un mediu economic corect și echitabil pentru toți contribuabilii. În acest sens, salutăm planul de măsuri al Autorității Vamale, în vederea combaterii traficului cu produse accizabile și în special cu țigarete, a căror comercializare ilegală aduce prejudicii importante bugetului de stat", a declarat Dragoș Doroș, președintele Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF).
„Acțiunea de reoperaționalizare a echipelor canine face parte dintr-un plan amplu de măsuri, care vizează combaterea comerțului ilegal cu țigarete și a traficului cu droguri, activități infracționale care determină pierderi bugetare și încurajează crima organizată. Un singur punct procentual recuperat de piața legală din contrabanda cu țigarete reprezintă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 35-40 milioane de euro. În consecință, pentru a deveni un actor principal în domeniul securizării frontierelor, a protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene în această parte a continentului și pentru a ne majora semnificativ contribuția la îndeplinirea obiectivului comun, de creștere a veniturilor la buget, vom intensifica dialogul și colaborarea fructuoasă cu autoritățile vamale din țările vecine, cu instituțiile interne și internaționale de aplicare a legii, precum și cu mediul de afaceri. În același timp, vom continua acțiunile de combatere a grupărilor infracționale organizate și a fraudelor vamale. Totodată, pe lângă reoperaționalizarea echipelor canine, vom continua perfecționarea profesională a lucrătorilor vamali, precum și procesul de modernizare a echipamentelor utilizate și a procedurilor de lucru", a declarat Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF şi coordonator al Autorității Vamale.
În punctele vamale din România sunt active 43 echipe canine mobile, dintre care 31 sunt dedicate detectării țigaretelor ilegale, 10 au dublă specializare (droguri și produse din tutun), iar 2 au triplă specializare (droguri, numerar și produse din tutun). Echipele specializate în depistarea țigaretelor și a numerarului funcționează în baza Protocoalelor de colaborare convenite între Autoritatea Vamală și companiile din industria tutunului, reînnoite în anul 2014.
Centrul de formare din Giurgiu a fost înfiinţat la finele anului 2004. Fiecare echipă este formată dintr-un lucrător vamal, un câine dresat pentru depistarea produselor ilegale sau a numerarului și un mijloc de transport amenajat special. Antrenamentul unei echipe canine durează circa trei luni. Anual, fiecare echipă revine în centru pentru un antrenament de întreţinere de o săptămână.
Dragoș Doroș, președintele ANAF: Publicarea listei marilor datornici a înjumătățit numărul acestora
Măsura publicării listei marilor datornici la stat, de către ANAF, a dat roade, numărul acestora reducându-se la jumătate în preajma publicării, a declarat joi, la Timișoara, Dragoș Doroș, președintele ANAF.
'Publicarea listei cu marii datornici la stat, de către ANAF, a produs un efect, când s-a apropiat data primei publicări (...). Efectul s-a văzut, pentru că noi, în decursul unei luni, am diminuat mult acea listă, pe de-o parte pentru că am avut un efort de colectare și pe cei pe care i-am avut pe listă i-am anunțat, s-au clarificat multe dintre situații, iar pe de altă parte, au fost contribuabili care au avut ei inițiativa, nedorindu-și să fie pe acea listă numită de presă 'lista datornicilor', și s-a diminuat. Am avut, inițial, 185.000 de poziții, dar când ne-a apropiat de publicarea ei, s-a înjumătățit. Efectul este bun. Lista se actualizează și se clarifică', a afirmat Dragoș Doroș, într-o conferință de presă.
Pe de altă parte, el a adăugat că evaziunea fiscală este o 'componentă continuă', în contextul în care, a menționat el, de doi ani, a luat ființă Antifrauda, structură a ANAF care are ca obiectiv principal lupta cu această infracțiune.
'Antifrauda se ocupă exclusiv de evaziunea fiscală, rezultatele s-au văzut, dar mai este mult loc. Față de anul trecut, Antifrauda înregistrează un plus de 30% în ceea ce privește numărul de controale și suma amenzilor aplicate. (...).Dacă vorbim de evaziunea mare, pe legume-fructe, cereale sau produse petroliere, aici ANAF are o muncă laborioasă, care trebuie să aibă la dispoziție o bază de date mai modernă, un sistem informatic foarte modern (...). Colaborăm tot mai mult cu instituții ale statului care se ocupă, la rândul lor, de lupta împotriva evaziunii fiscale, respectiv Parchete, Ministerul de Interne, Vamă, Poliția de Frontieră, și toate împreună trebuie să ducă la un sistem de informații complet, care în final să ne dea o luptă reală și
efectivă împotriva evaziunii fiscale', a detaliat Doroș.
Inspectorii ANAF au blocat peste 16 mii de firme
Peste 16 mii de firme au fost blocate de Fisc. Asta după ce inspectorii ANAF au considerat că patronii afacerilor nu sunt de încredere şi că ar putea face evaziune fiscală. Aşa că Fiscul le-a respins cererile de a-şi putea deconta TVA. Patru din zece firme au primit un răspuns negativ de la Fisc, în ultimul an şi jumătate, iar patronii reclamă că întreaga procedură nu este transparentă şi că nici măcar nu li se explică de ce au fost refuzaţi. Mai marii Fiscului promit că vor discuta cu patronii înainte să le blocheze afacerile. Fără codul de TVA, firmele nu pot deduce taxa pe valoare adăugată, deci ar trebui să-şi crească cheltuielile sau să înceteze activitatea.
Una dintre cele 16 mii de firme blocate de ANAF este cea patronată de Marius Focşa. Bucureşteanul are o afacere cu 26 de angajaţi în domeniul construcţiei de decoruri, iar în vară s-a trezit că nu mai poate face afaceri, deşi era la zi cu toate dările. Fără o înştiinţare, ANAF a anulat codul de TVA al firmei, aşa că societatea nu mai putea să deducă această taxă.
„Nu am mai putut factura, am ajuns să facem împrumuturi la bancă, nu ne mai dădea bani pentru că aveam un comportament fiscal dubios, nu a vrut să ne dea o linie de credit, nu am avut cum să achităm salariile. Cineva trebuie să răspundă pentru o eroare materială care mi s-a întâmplat mie”, afirmă Marius Focşa, patronul unei firme.
Situaţia s-a rezolvat abia în luna iulie, când ANAF a recunoscut greşeala. Dar patronul spune că a pierdut câteva mii de euro în toate lunile de blocaj.
„Nu am ştiut despre această decizie, ea a fost tipărită pe 24 aprilie cu o dată retroactivă - 1 februarie. Nici acum nu ştiu care a fost motivul - dacă schimbarea administratorului sau faptul că anumite declaraţii depuse la ghişeu nu se văd nici în momentul de faţă”, adaugă Marius Focşa, patronul unei firme.
Din februarie 2015 şi până luna aceasta, sub lupa ANAF au intrat peste 40 de mii de firme. Dintre ele, 16 mii au fost considerate suspecte. Mai exact, 9.700 de firme au fost respinse la înregistrarea codului de TVA, iar alte 6.500 s-au trezit că au acest cod anulat. Toate acestea, după ce Fiscul le-a evaluat în baza unui unui formular prin care sunt cerute multe detalii - de la studiile patronilor până la conturile deţinute de aceştia şi planurile de afaceri.
„Procedura este în continuare una netransparentă, există un soft care analizează aceste informaţii şi care va valida sau nu intenţia persoanei impozabile de a face operaţiuni, practica va arăta dacă blocajele suferite de firme se vor diminua sau nu”, declară Alexandru Cristea, specialist fiscal.
Deocamdată, patronii trebuie să se mulţumească cu promisiuni. Ministrul de Finanţe spune că vor fi noi reguli pentru aplicarea formularului 088, cel care a pus pe jar mii de antreprenori. Iar şeful Fiscului le transmite patronilor că de acum încolo vor fi chemaţi la discuţii înainte de a rămâne fără codul de TVA.
PROTEST în creierii munților, pe lacul Vidraru. ”STOP tăierilor de arbori din pădurile virgine (VIDEO ȘI FOTO). Semnează și tu petiția adresată ministrului Mediului!
Un baner de aproximativ 70 de metri pătrați, cu mesajul „Stop logging in Europe’s ancient forests” (Opriți tăierile în pădurile virgine ale Europei) a fost afișat duminică, 21 august, pe lacul Vidraru, în cadrul unei acțiuni inedite a organizației Greenpeace. Acțiunea face parte din programul taberei care se desfășoară în zona Cumpăna Vidraru, până la sfârșitul acestei luni.
90 de voluntari din 9 țări, printre care România, Elveția, Spania sau Portugalia, au participat în ultimele trei săptămână la tabăra Greenpeace pentru salvarea pădurilor virgine din România, care are loc în zona Cumpăna, Vidraru. Voluntarii realizează inventarul pădurilor virgine și cvasivirgine din zona respectivă.
Până acum voluntarii Greenpeace au cartat 6,5 hectare de suprafețe de probă. Au fost înregistrați și măsurați 3584 de arbori, arborele cu cea mai mare înălțime care a fost inventariat până acum este un brad de 47 de metri, iar arborele cu cel mai mare diametru este tot un brad, cu 93 de cm diametru.
Imagini de la protest, mai jos:
Tabăra Greenpeace de salvare a pădurilor va lua sfârșit pe 28 august.
Greenpeace cere ministerului mediului să oprească orice intervenție în pădurile virgine și cvasivirgine, să inițieze de urgență și să coordoneze un proiect național de inventariere a tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine rămase și să introducă de urgență în Catalog toate pădurile nominalizate pentru includerea în lista patrimoniului mondial UNESCO (în număr de 24).
Cristian Busoi, presedinte PNL Bucuresti, raporteaza in declaratiile de avere milioane de actiuni la Fondul Proprietatea, ajungand in prezent sa detina peste 14 milioane, 
