S-au predat. 21 de companii s-au înțeles cu procurorii și au plătit taxe de 13 milioane de euro ca să scape de răspundere penală

Alex Costache
 

21 de companii româneşti şi multinaţionale precum Coca Cola Romania, Kaufland, Heineken, Bergenbier sau Holcim (vezi mai jos lista completă) s-au înţeles cu procurorii ca să scape de răspunderea penală. Corporaţiile au achitat taxă de ambalaje de 13 milioane de euro pentru deşeuri pe care au pretins că le-au reciclat. Pet-urile, cutiile şi cartoanele există în realitate şi, spun procurorii, au fost aruncate fie la gropi de gunoi, fie aiurea. Sunt gunoaiele pe care le vedem peste tot în ţară.

Decizia companiilor de a se înțelege cu procurorii este efectul unui dosar penal deschis de Parchetul General care a intrat în forţă în piaţa reciclării deşeurilor de ambalaje. În noiembrie şi martie, procurorii au făcut 63 de percheziţii iar 50 de suspecţi, persoane fizice şi juridice, sunt cercetați. În aprilie, procurorii au inculpat reprezentanţii unor firme de reciclare a deşeurilor pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi fals. Prejudiciul este estimat la 54 milioane de euro.

Ce este taxa de ambalaje

Potrivit legii, companiile generatoare de deşeuri au obligaţia să plătească o taxă pentru ambalaje sau să le recicleze.

Companiile româneşti şi străine din acest dosar au optat pentru a doua variantă. De regulă, multinaţionalele externalizează acest serviciu şi apelează la firme specializate, prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje şi operatori licențiaţi.

În cazul de faţă, potrivit procurorilor, companiile generatoare de deşeuri de ambalaje au apelat la firme de reciclare şi operatori licențiaţi ca să scape de tonele de gunoaie, însă au trecut pe hârtie cantităţi de deşeuri reciclate mult mai mari decât în realitate. Adică au “reciclat” fictiv deşeuri de ambalaje în loc să plătească taxa de 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. Cu alte cuvinte, companiile au susţinut că reciclează deşeurile şi nu au plătit taxa de ambalaje.

“Operaţiuni şi tranzacţii fictive au fost evidenţiate şi de o parte dintre societăţile cu care cei nouă operatori licențiaţi au încheiat contracte de prestări servicii, care au facturat acestor operatori licenţiaţi servicii de reciclare ce nu s-au realizat în fapt, ceea ce a condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale”, se arată în documentele Parchetului General din acest caz.

Şi nu vorbim de cantităţi mici. Potrivit Parchetului General, “numai în anul 2014, una dintre societăţile prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje (Green Session SRL – n.r.) ce face obiectul cercetărilor a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie şi reciclare a unei cantităţi de 113.131.060 kg deşeuri de ambalaje, care au fost raportate unui număr de 6 operatori economici licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de îndeplinit de operatorii economici care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere”, a arătat Parchetul General într-un comunicat de presă.

Înţelegere cu procurorii

Prin urmare, strânse cu uşa, companiile generatoare de deşeuri de ambalaje, suspecte în dosar, au decis să evite inculparea şi au plătit taxa de ambalaje pentru cantităţile de deşeuri pe care au pretins în mod fictiv că le-au reciclat.

Iată lista companiilor care au încheiat deal-uri cu Parchetul şi au achitat taxa de ambalaje ca să scape de acuzaţii. Toate companiile au plătit la sfârşitul lunii ianuarie, după percheziţiile din noiembrie, potrivit unor documente ale Parchetului General puse la dispoziţia României Curate de surse apropiate anchetei:

1. Kaufland România a achitat taxă de ambalaje de 12.453.043  lei, adică aproape 2,77 milioane de euro.
2. Coca-Cola HBC Romania a achitat 12.382.554 lei, adică 2,75 milioane de euro.
3. Heineken România a plătit taxa de ambalaje în valoare de 10.329.198 lei, adică aproape 2,3 milioane de euro.
4. Quadrant – Amroq Beverages a plătit 8.144.081, adică peste 1,8 milioane de euro.
5. Nestle România a achitat 2.424.050 lei, adică aproape 540 de mii de euro.
6. Bergenbier SA a plătit 2.180.924 lei, adică aproape 485.000 euro
7. Autoliv Romania a achitat 1.800.263 lei, adică puțin peste 400.000 euro.
8. Holcim România a plătit 1.518.909 lei, peste 337.000 de euro.
9. Reckitt Benckiser România a achitat 1.070.485 lei, adică aproape 238.000 euro.
10. Mars România a plătit 950.476 lei, adică peste 211.000 de euro.
11. Carmeuse Holding a plătit 807.135 lei.
12. Wienerberger – Sisteme de cărămizi – 774.889 lei.
13. Saint-Gobain Glass România – 652.093 lei.
14. Jacobs Douwe Egberts Ro – 505.778 lei.
15. Farmec SA – 420.443 lei
16. Rockwool România – 399.566 lei
17. Romstal Impex – 383.349 lei.
18. Parmalat România – 319.370 lei.
19. Greiner Packaging – 314.870 lei.
20. Negro 2000 – 309.253 lei.
21. Agrana România – 307.181 lei

TOTAL: 58.448.010 lei, adică aproape 13 milioane de euro plătite de aceste companii drept taxă de ambalaje.

Ce s-a întâmplat în realitate cu ambalajele reciclate fictiv?

“Le-au aruncat”, a explicat sec o sursă din Parchetul General. Practic, sunt acele peturi, cutii şi cartoane care umplu gropile de gunoi sau pe care le vedem aruncate peste tot în ţară.

Care sunt firmele “prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje” la care au apelat “generatorii de deşeuri”

În acest dosar este vorba de firmele Session Recycle şi Green Session. În perioada vizată de anchetă, firma Session Recycle l-a avut ca administrator pe Cătălin Grozavu (27 ani), iar Green Session pe Cătălin Grozavu în perioada aprilie 2013 – iunie 2014 şi pe Doru George Roşca după 30 iunie 2014.

“Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că, în fapt, activitatea infracţională a fost derulată prin intermediul celor două societăţi, respectiv Session Recycle SRL şi Green Session SRL, de numiţii Grozavu Cătălin, Roşca Doru George şi Moloiu Iuliu Claudiu, care au fost sprijiniţi de numiţii Şolea Florin Mihai, Necula Mihai Alexandru şi Gheorghe Meri, toţi aceştia fiind beneficiari direcţi ai sumelor de bani rezultate din săvârşirea infracţiunilor”, se arată într-o ordonanţă a Parchetului General.

Pe 11 aprilie, Cătălin Grozavu a fost inculpat pentru evaziune, spălare de bani şi fals.

Care sunt “operatorii licenţiaţi” la care au apelat firmele de reciclare  contractate de companiile generatoare de deşeuri de ambalaje

Este vorba de 9 firme:

• Intersemat SA
• Eco-Rom Ambalaje
• Ecologic 3R
• Sota Grup 21
• Respo Waste
• Eco Pack Management
• Eco-X
• Rom Pack Management
• Ecopim Recycling

“În urma cercetărilor efectuate a rezultat că cei nouă operatori licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, care au desfăşurat activitate în perioada 2011 – 2015, au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive în scopul demonstrării îndeplinirii obligaţiilor de reciclare a deşeurilor de ambalaje”, se arată în documentele Parchetului.

“Aceşti operatori licenţiaţi au raportat Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Administraţiei pentru Fondul de Mediu cantităţile de deşeuri de ambalaje înregistrate ca fiind reciclate de societatea Session Recycle şi Green Session, în scopul demonstrării îndeplinirii obligaţiilor de reciclare preluate de la operatorii economici responsabili care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere şi pentru sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale stabilite prin actele normative în domeniu, respectiv o contribuţie de 2 lei/kg la Fondul de mediu datorată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime prevăzute în anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 196/2005  şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare”, arată procurorii.

Ancheta în acest caz continuă. România Curată va reveni cu detalii.

„Politica nu are principii. Are doar interese”

Sunt cuvintele filosofului Octavian Paler, un critic acerb al clasei politice românești. În prag de Înviere, Jurnalul Național a căutat moralitatea şi onoarea printre oamenii politici care conduc România zilelor noastre. În ultima vreme, deși în spaţiul public s-au auzit tot mai des noțiuni ca smerenie sau moralitate - cuvinte aproape golite de conţinut - iar liderii partidelor românești au promis criterii de integritate, mulți primari candidează fără jenă în ciuda anchetelor penale şi a deciziilor definitive ale instanţelor, în timp ce alţi aleşi ai neamului, condamnaţi definitiv sau în primă instanţă, își păstrează fără nicio remuşcare funcțiile sus-puse în partide și în Parlament.

„Nici nu intră în discuție așa ceva. Hai că în viața politică nici nu a fost vreodată moralitate, dar nici în viața civilă nu se mai pune accentul său mă rog, nu mai are greutate chestia asta cu moralitatea. Moralitatea este o chestiune care e combinată cu demnitate, cu educație, cu bun-simț, nu mai există la noi așa ceva. Poate doar ca termen, dar ca efect nu mai există”, mărturiseşte Mădălin Voicu. Deputatul PSD susţine că cei care au cu adevărat caracter şi moralitate sunt dați la o parte ori nu sunt băgați în seamă în politica românească. „Asta s-a întâmplat în perioada pre și interbelică. După cel de-Al Doilea Război mondial, în toată lumea lucrurile au început să se modifice, în rău. În sensul că domeniul politic este o chestiune care are nuanță de curvăsărie, de falsitate, de lucruri spuse pe ascuns, cu perdea. Erau oameni care aveau, într-adevăr, mai multă educație, dar nu se pune problema în zilele noastre despre vreo anumită formă de demnitate sau caracter la mulți dintre oamenii politici”, spune deputatu, anchetat şi el într-unul din dosarele DNA

.

„Parlamentul traseiştilor!”

Liberalul Puiu Hașotti ne-a oferit o lecție de istorie, legată de moralitatea pe cale de dispariție. „Cu regret am constatat că în viața politică moralitatea aproape a dispărut, spre deosebire de anii din trecut. În politică sunt compromisuri compromițătoare și compromisuri necompromițătoare. Din păcate, acum se fac numai compromisuri compromițătoare. Părerea mea este că și politica are moralitatea ei. Migrația politică, de exemplu, este o chestiune imorală, categoric. Ăsta a devenit sport național. La ora actuală, aproape o treime dintre parlamentari au migrat. Ceea ce este incredibil”, dezvăluie senatorul PNL care povesteşte că în Finalnda, din 1921 până în prezent, a existat un singur caz de migrație politică iar în Anglia, ultima migrație politică s-a petrecut acum 25 de ani. „Niciodată. Nici măcar în țările așezate, și o spun din experiență, politicienii nu au avut niciodată o imagine bună. Singura diferență era că erau altfel, erau în primul rând niște oameni cultivați. Acum 15-20 de ani erau parlamentari cu o anumită cultură, însă niciodată nu au fost niște exemple”, se plânge liberalul Hașotti. Florentina Jipa, senatoarea UNPR recunoscută pentru mirul care l-a sfinţit pe Dan Şova, are însă o altă părere. „De ce să nu existe? Există, desigur, dar depinde de fiecare. Nu pot să apreciez eu ce moralitate au alții. Eu pot să mă gândesc la mine. Nu pot eu să îi iau și să îi analizez în bloc, fiecare e cu personalitatea lui. Mai sunt și oameni de o altă calitate și nu poate nimeni să nege acest lucru. Dacă vă referiți la curajul de a mai avea o părere sau o opinie, trebuie privit din alt unghi. Unii sunt pur și simplu paralizați de evenimentele din ultimul timp și cred că se vede cu ochiul liber. Câți mai au curajul să vorbească? S-a instituit o tăcere din teamă. De ce să ne fie teamă?”, se întreabă, retoric, senatoarea Jipa.

                                                          

„Hai să fim serioşi...”

„Pot să-l citez pe Caragiale? <>. Vă dau și un exemplu: inițiativa legislativă de modificare a Codului fiscal, semnată de aproape o sută de parlamentari, privind taxa aceea pentru sănătate, pentru bătrânii noștri, care sunt bunicii, părinții noștri, care au muncit o viață întreagă și care sunt obligați să plătească și acum, la pensie. Acei oameni care au semnat pentru inițiativă s-au abținut la vot, prin urmare, abținerile fiind mai multe decât voturile pentru și a primit raport negativ. Vorbim de moralitate? Să fim serioși...”, spune cu amar senatoarea Cristiana Anghel.

„Politica ar trebui să fie un lucru nobil în măsura în care un om politic își dedică timpul, calitățile și energia pentru a promova valorile democratice necesare în măsură să ridice o societate, să îi ajute pe semeni să își exercite drepturile și să aibe șanse reale să își împlinească aspirațiile. Dacă mulți dintre politicieni se folosesc de politică pentru interesele lor personale ori de grup, atunci ei devin mai degrabă un factor nociv pentru societate. Puterea cu care ei ajung să fie învestiți, în loc să fie folosită pentru interese generale ori pentru a sprijini diferite categorii sociale, se transformă într-o unealtă care nu este utilizată pentru împlinirea aspirațiilor celor care i-au ales, ci pentru scopuri personale care, adesea, sunt contrare celor ale cetățenilor”, este radiografia făcută de Remus Cernea. 

Deputatul ecologist spune însă că actuala clasă politică poate fi schimbată prin votul cetăţenilor. „Chiar și în România de astăzi mai există și politicieni care urmează un ghid moral și de valori. Ar fi o eroare să îi considerăm pe toți la fel, lipsiți de scrupule și tributari intereselor personale. Sper însă ca anul acesta, la alegeri, să avem prilejul să susținem voci alternative față de PNL și PSD care să acceadă în consiliile locale și în Parlament astfel încât să forțeze o schimbare în bine substanțială a modului în care se face politică în țara noastră”, speră Remus Cernea.

„Dacă nu mă oprea morala, dacă nu mă oprea controlul judiciar, dacă era o altă situaţie, sigur că eram prezent acolo (n.r. - candidat la Primăria Capitalei)”

Sorin Oprescu, fost primar general al Capitalei

”Am decis să rămân în continuare preşedintele PSD să gestionez campania electorală. Sentinţa o consider profund nedreaptă”

Liviu Dragnea, preşedintele condamnat al PSD

„Politica este arta de a căuta o problemă, de a o găsi, fie că există sau nu, de a o diagnostica incorect pentru a aplica tratamentul necorespunzător”

George Eliot, scriitor britanic

Averile candidatilor PNL la sectoare: Cine n-are niciun leu in cont si cine are vila in Florida

In topul celor mai bogati liberali care candideaza la primariile de sector este Dan Cristian Popescu, care detine 3 apartamente in Bucuresti, o casa de vacanta in Florida, obiecte de arta si ceasuri de 200.000 euro, in timp ceOvidiu Raetchi figureaza doar cu o garsoniera ANL.

Candidatul PNL la Primaria Sectorului1, deputatul Alexandu Nazare, detine terenuri de peste 63.000 mp, primiti mostenire, o casa in Focsani si are in conturi aproximativ 3.956 de lei si 5.000 de euro, potrivit declaratiei de avere depusa la Camera Deputatilor, in vara anului trecut.

Alexandru Nazare mai are si o masina Dacia , fabricata in anul 2005.

Deputatul a incasat 59.189 de lei, adica 58.908 lei, indemnizatia de deputat si un salariu de 281 lei de la Arcade Network. El a acordat un imprumut in nume personal in valoare de 44.000 de lei catre Arcade Network si un imprumut asociat de 34.000 de lei si 50.000 de euro, tot catre aceeasi firma, se mai arata in declaratia de avere.

Alexandru Nazare declara la depunerea candidaturii pentru Primaria Sectorului 1 ca va face un credit de 90.000 de lei pentru a-si finanta campania electorala, care va fi cuprins in declaratia de avere din dosarul de candidatura.

Candidatul PNL la Primaria Sectorului 2, Dan Cristian Popescu, detine terenuri de peste 28.000 mp, 3 apartamente in Bucuresti si o casa de vacanta in Florida, cu o suprafata de 140 mp, potrivit declaratiei de avere depusa in anul 2015.

Liberalul mai detine o cota parte de 50% dintr-o alta casa de vacanta din Florida, cu o suprafata de 170 de mp, doua apartamente in Bucuresti si unul in Stefanesti, potrivit sursei citate.


Popescu detine si spatii comerciale in Bucuresti, in proportie de 25%, care au o suprafata de 221 mp.

Liberalul a precizat ca detine si obiecte de arta si ceasuri in valoare de aproximativ 100.000 - 200.000 de euro.

Dan Cristian Popescu are in conturi aproximativ 124.200 de lei, 463.800 de euro, 30.700 de dolari.

El a acordat imprumuturi in nume personal in valoare de peste 1.550.000 de euro luiVladimir Marinescu, dar si la "diverse cunostinte". Liberalul a afirmat ca sansele de recuperare a multor sume sunt minime.

Dan Cristian Popescu a obtinut anual, potrivit declaratiei de avere depusa la Camera Deputatilor, 104.460 de lei, adica 70.128 de lei, din indemnizatia de parlamentar, 12.870 de lei din cedarea folosirii unor bunuri (imobil), dobanzi de 6.262 de lei si 1.200 de lei din arendare terenului pe care il detine in Frumusani.

Veniturile anuale ale lui Dan Cristian Popescu au fost sporite si de o bursa de merit de doctorat, in valoare de 5.000 de lei si de inca o bursa de 9.000 de lei, ambele obtinute la Academia de Studii Economice.

Predoiu: Moschee nu, Catedrala da. Bucurestenii sa aprecieze PNL ca le ofera un om pregatit sa fie premier

Candidatul PNL la Primaria Sectorului 3, deputatul Cristina Pocora, detine pe numele sau terenuri de 70 mp si un apartament de 120 de mp, in timp ce sotul sau are un apartament in Bucuresti, unul in Focsani si o casa intr-un sat din judetul Vrancea.


Cristina Pocora nu are o masina pe numele sau, masinile BMW (2011), Duster (2014) si Dacia 1310 (1998) apartinand sotului sau, potrivit sursei citate.

Pocora are bijuterii de aproximativ 5.000 de euro "adunate de-a lungul timpului".

In conturi, Cristina Pocora are 1.963 de lei, iar sotul sau 56,23 euro si 31,27 lei. Pocora a deschis pe numele fiicei sale un cont de 6.293 lei si unul de 918 euro, potrivit declaratiei de avere.

Cristina Pocora are de platit un credit de consum de 12.900 euro si un credit ipotecar de 34.572 de euro, iar sotul sau un credit de 60.000 de euro.

Pocora a obtinut, anual, venituri de 60.335 de lei, adica 59.843 de lei, de la Camera Depuatilor, si 492 de lei, de pe urma alocatiei fiicei sale.

Veniturile Cristinei Pocora au sporit si prin instrainarea a doua terenuri agricole care i-au adus deputatei 10.500 de lei.

Sotul sau a inregistrat, potrivit declaratiei depuse de deputata PNL, venituri de 76.446 de lei.

Candidatul PNL la Primaria Sectorului 4, primarul interimar al Capitalei Razvan Sava, detine un teren agricol de 480 de metri patrati, in orasul Pantelimon, cumparat in anul 2007 impreuna cu sotia, dar si un apartament de 140 metri patrati, achizitionat in anul 2010, in Sectorul 1 al Capitalei.

Potrivit declaratiei de avere depusa in 2015, Razvan Sava are pe numele sau un autoturismJaguar, fabricat in 2006.

Sava are datorii de 190.000 de euro, doua credite, de 40.000 de euro si de 150.000 de euro.


Razvan Sava a incasat 11.913 lei de la Consiliul General al Municipiului Bucuresti, iar sotia sa, Claudia Catalina Sava, care este consilier/sef departament la Comisia Nationala aValorilor Mobiliare (CNVM), a avut venituri de 273.465 de lei.

Candidatul PNL la Primaria Sectorului 5, deputatul Ovidiu Raetchi, nu are terenuri, cladiri, bani in conturi si nici ceasuri, bijuterii sau obiecte de arta care insumate sa depaseasca valoarea de 5.000 de euro.

Raetchi este proprietarul unei masini Dacia Solenza, fabricata in anul 2004.

Deputatul mai detine parti sociale la mai multe firme, All News SRL -valoare la zi 25.000 de lei, Sophia Communication SRL - valoare la zi 200 de lei si L Expert - valoare la zi 100 de lei.

In declaratia de interese, deputatul mentioneaza o garsoniera ANL, inchiriata in baza unui contract semnat in 2006 pana la achizitionare, garsoniera avand o valoare de cumparare de 39.000 euro.

Liberalul a declarat venituri de 58.908 lei, indemnizatia primita de la Camera Deputatilor.

Candidatul PNL la Primaria Sectorului 6, Razvan Mironescu, a declarat venituri de 191.882 de lei, indemnizatia de deputat, dividente nete si bani din chirii.

Veniturile liberalului au fost sporite si de un grant pentru o vizita stiintifica in UK, in 2014, de 1881 de euro, primita de la International Atomic Energy Agency din Viena.

Gafă de miliardar: Ioan Niculae a uitat lista cu off-shore-urile pe biroul său

Ioan Niculae va fi judecat într-un nou dosar FOTO Mediafax Săptămâna aceasta, milionarul Ioan Niculae a fost trimis în judecată. Procurorii arată în rechizitoriul trimis instanţei că afaceristul şi-a construit un adevărat imperiu financiar, controlat prin firme off-shore, pe care însă nu şi l-a asumat niciodată. La percheziţii, procurorii DNA au dat peste o „comoară“ nesperată: schema relaţională completă a firmelor pe care le controlează Niculae pe teritoriul României 

ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ STENOGRAME Boc, Pogea, Videanu, Sârbu, Puşcaş şi Geoană, vizaţi de o a... PUBLICITATE Alege imprumutul care te lasa sa alegi! www.provident.ro/imprumut-la-domiciliu Cu sume intre 500 si 10.000 lei si rate de la 19 lei pe saptamana sau zero comision de administrare daca preferi rate lunare fixe. Considerat cel mai bogat român, omul de afaceri Ioan Niculae şi-a construit un adevărat imperiu financiar, dar nimeni nu ştia cu exactitate până unde se întinde acesta.  Asta până ca milionarul să intre în vizorul DNA. La percheziţiile făcute în dosarul în care Niculae a fost deferit justiţiei pentru că ar fi corupt înalţi demnitari ca să promoveze o hotărâre de Guvern, prin care să fie subvenţionată de stat activitatea combinatelor sale, procurorii DNA au făcut o descoperire surprinzătoare. 


El a făcut o imprudenţă demnă de amatori: a pus pe hârtie schema completă a tuturor firmelor sale de pe teritoriul României, precum şi cu relaţiile dintre ele. Asta i-a ajutat pe procurori să înţeleagă mai bine mecanismele prin care omul de afaceri a reuşit să pună la punct o adevărată caracatiţă evazionistă. Control prin firme off-shore  Practic, Ioan Niculae nu a făcut decât să aplice reţeta „clasică”, folosită de foarte mulţi corupţi pentru a-şi disimula averile: controlul de la distanţă prin firme din paradisuri fiscale. Cu ocazia percheziţiilor făcute la sediul Interagro SA din Bucureşti au fost găsite mai multe scheme, hărţi relaţionale, în care sunt menţionate toate firmele pe care Ioan Niculae le controlează pe teritoriul României, precum şi legătura dintre acestea. „


Aceste scheme sunt folosite de conducerea grupului Interagro pentru a putea construi circuite financiare între diferitele entităţi din cadrul grupului Interagro”, precizează procurorii DNA. Concret: Raffinachem Ltd. (prin intermediul acestei firme, Ioan Niculae controlează combinatul chimic din Săvineşti Neamţ – Ga Pro Co Chemicals). Jovline Ltd. (prin intermediul acestei firme controlează combinatul chimic Amonil). Tasilva Ltd. (prin intermediul acestei firme controlează firma Dragon Medical Complex). Gladwell Ltd. (prin intermediul acestei firme controlează combinatul chimic NITROPOS). Theos International Ltd. (prin intermediul acestei firme controlează firma SCAEP Giurgiu). Dandicott Ltd. – Insulele Virgine Britanice (prin intermediul acestei firme controlează firma Intervitt - vinificaţie). Galaxy Energy International Ltd. - Insulele Virgine Britanice (prin intermediul acestei firme controlează firma rezultată în urma privatizării Societăţii Naţionale Tutunul Românesc SA). Dandicott Shipping Ltd. Cipru. Probele anchetatorilor  


O altă dovadă incontestabilă că Ioan Niculae îşi manevrează imperiul la adăpostul firmelor off-shore a fost descoperită de procurorii DNA tot în birourile Interagro SA. „Pe parcursul verificărilor s-a intrat în posesia unui document, în copie, datat 30.10.2012, prin care un avocat al firmei Interagro, pe nume B. Robert, îi solicită preşedintelui grupului Interagro, Ioan Niculae, plata sumelor datorate de omul de afaceri, cu titlu de onorariu, întrucât avocatul a reprezentat un număr de şapte firme off-shore. Pe document se identifică rezoluţia şi semnătura patronului Interagro, Ioan Niculae”, au arătat anchetatorii în rechizitoriu. La percheziţii au fost descoperite şi alte documente „care atestă modalitatea prin care inculpatul Ioan Niculae controlează firmele off-shore, cu referire directă la cotrolul firmei de tip off-shore Dandicott Ltd., folosită în schema infracţională investigată în prezenta cauză”. De asemenea, zeci de interceptări telefonice obţinute în baza unor mandate pe siguranţă naţională. Off-shore pe iacht  Anchetatorii au stabilit că off-shore-ul Dandicott Ltd. a fost înfiinţat în Insulele Virgine Britanice, dar îşi desfăşoară activitatea în Cipru, unde îşi are deschise şi conturile bancare. Tot acolo îşi are sediul şi firma Dandicott Shipping, sediul acesteia fiind pe nava de lux a magnatului. 


De asemenea, verificările au mai scos la iveală că pentru tranzacţiile externe ce implică firmele off-shore, patronul Interagro s-a folosit de serviciile libanezului Said Baaklini. Cu ajutorul acestuia ar fi spălat banii din evaziunea fiscală. Libanezul a recunoscut tot la DNA. Baaklini i-a făcut legătura cu Cocoş Mai exact, pentru a-şi uşura situaţia penală în dosarul devalizării Uzinei Constructoare de Maşini (UCM) Reşiţa, în care a şi fost condamnat între timp, Baaklini le-a spus procurorilor că, în 2009, a fost contactat de Ioan Niculae, care i-a oferit 2.000.000 de euro pentru a interveni la Guvern pentru emiterea unei HG. „Ioan Niculae mi-a precizat la momentul când m-a rugat să-l pun în legătură cu Dorin Cocoş, că este dispus să ofere suma de 2.000.000 de euro pentru a obţine acel act normativ favorabil afacerilor sale cu îngrăşăminte. Această sumă de 2.000.000 de euro i-am precizat-o şi lui Dorin Cocoş ca fiind suma oferită de Ioan Niculae cu scopul arătat mai sus. Reiterez că, după ce l-am pus în legătură pe Ioan Niculae cu Dorin Cocoş, aceştia s-au întâlnit, însă nu cunosc date concrete despre ce au discutat şi ce înţelegere a existat între ei”, a declarat Baaklini. Intervenţii în guvern Ioan Niculae a fost turnat şi de omul de afaceri Dorin Cocoş. Însă acesta a declarat la DNA că Baaklini i-ar fi spus că este vorba doar de un milion de euro: „Said Baaklini mi-a spus că Ioan Niculae este dispus să ofere suma de 1.000.000 de euro dacă aceste intervenţii au succes, iar actul normativ vizat de el este iniţiat şi aprobat.


 Mai precis, Said Baaklini a precizat că importantă este iniţierea actului deoarece după ce actul normativ este iniţiat se vor ocupa ei de aprobarea lui în Guvern.Practic, cei 1.000.000 de euro oferiţi de Ioan Niculae vizau capacitarea lui Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii să iniţieze proiectul de act normativ privind îngrăşămintele pentru agricultură”. Cocoş a precizat că a respins solicitările lui Niculae, explicându-i acestuia, la fel cum i-a explicat lui Baaklini, că nu poate realiza astfel de demersuri. ; Trimis în judecată Ioan Niculae a fost trimis în judecată, pe 26 aprilie, alături de mai multe persoane, fiind acuzat, între altele, că „a corupt“ oameni de afaceri, funcţionari publici şi înalţi demnitari să promoveze o hotărâre de guvern. El cerea să-i fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, acest lucru aducând Interagro un beneficiu de 600 de milioane de euro. 


Concret, Niculae va fi judecat pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani. Politicieni atraşi în vizorul DNA de Niculae Fostul premier Emil Boc şi mai mulţi miniştri din primul său cabinet - Ilie Sârbu, Gheorghe Pogea, Adriean Videanu şi Vasile Puşcaş - vor fi cercetaţi de procurorii DNA într-un dosar desprins din cel în care Niculae tocmai a fost trimis în judecată. Foştii demnitari sunt suspectaţi de dare de mită, cumpărare şi trafic de influenţă sau abuz în serviciu, după ce ar fi promovat o hotărâre de guvern pentru sprijinirea firmelor controlate de miliardar. Mai exact, pe parcursul urmăririi penale a ieşit la iveală faptul că anumiţi miniştri au susţinut proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Niculae, şi ar fi produs prejudicii evidente României, atât pe plan european, cât şi bugetului de stat. 


Un alt aspect care a rezultat în timpul anchetei se referă la posibila implicare şi a altor demnitari la care s-ar fi apelat pentru a-i determina pe miniştrii şi funcţionarii din instituţiile publice să promoveze şi să adopte actul normativ care l-ar fi avantajat pe patronul Interagro. „Dintre asemenea politicieni, pe parcursul urmăririi penale a fost nominalizat explicit preşedintele PSD şi al Senatului, la acel moment, Mircea Geoană, dar şi alţi politicieni şi demnitari, indicaţi nu prin nume, ci prin funcţie, de exemplu: «preşedintele» -  posibilă referire la contactarea acestuia de către patronul Ioan Niculae în contextul în care chiar ministrul Ilie Sârbu confirmă că a fost abordat de la Preşedinţia României în acest scop”, se mai arată în rechizitoriu. 

 adev.ro/o6d9h6

TURNĂTORUL de 100 de milioane de euro. Cine e cel care i-a dat în gât la DNA pe Nichita, Olguța, Orban și Niță

Daniel Befu

A ajuns ”ochii şi urechile” României, datorită importanţei obiectivelor pe care le supraveghează cu camerele lui video. A gravitat în preajma lui Ion Iliescu. L-a servit şi apoi l-a dat de gol pe Adrian Năstase. A făcut afaceri cu unul din oamenii-cheie ai lui Traian Băsescu din securitatea naţională și apoi cu unul din apropiații lui Teodor Meleşcanu. Nu e deloc întâmplător faptul că firmele lui Urdăreanu din Grupul UTI se numără printre cele care au împușcat cele mai multe contracte cu statul. Ca pachetul să fie complet, UTI a câștigat și contractul de modernizare a SEAP. Cum ar veni, UTI a realizat programul prin care să fie urmărite și monitorizate contractele pe care statul le încheia, printre altele, cu… UTI (detalii aici) . România Curată vă prezintă un portret edificator al lui Tiberiu Urdăreanu, omul de afaceri creditat recent că ar deține o avere de 100 de milioane de euro și care i-a denunțat recent la DNA pe primarii Gheorghe Nichita și Olguța Vasilescu, pe fostul candidat PNL Ludovic Orban și pe fostul ministru Constantin Niță.

Capitalistul feroce a avut mereu în colţul privirii amintirea vie că a lucrat cândva la stat

Tiberiu Urdăreanu e fiu de general şi a primit o distincţie de la Ion Iliescu la Cotroceni. Despre el se cunoaște că a lucrat la Institutul de Cercetări pentru Tehnică Militară de la Clinceni. Nu se ştie însă că în ascensiunea lui, Urdăreanu s-a simţit de parcă n-ar fi demisionat niciodată din postul de angajat la stat, fiindcă ani buni l-a avut ca partener pe generalul Dumitru Aelenei, fostul şef al Institutului de Cercetări pentru Tehnică Militară de la Clinceni. Cei doi au fost parteneri în UTI Instal Construct SRL. Însă asocierile lui Urdăreanu cu generalul Aelenei sunt şi indirecte. Astfel, în Softmatic SRL, Dumitru Aelenei a fost asociat cu Sorana Lavinia Urdăreanu, fiica patronului UTI.

Generalul Aelenei are o paletă largă de conexiuni la nivelul greilor din securitatea naţională. În firma Felix IT, generalul Aelenei s-a asociat cu Nicolae Irimie, fostul locţiitor, pană în 2005, al şefului Departamentului Înzestrării al Armatei. Firma Global Communications Services România SA se ocupă cu… telefoane speciale (aici), unul din muşterii care şi-au luat gadget mobil de la aceasta fiind Omar Hayssam. În compania Global CSR SA, Dumitru Aelenei s-a asociat cu generalul Marius Opran, viceamiralul în rezervă Ion Alexandru Plaviciosu şi generalul Ion Alexandru Plăviciosu (detalii aici). Mergând pe fir, fiecare dintre aceste nume deschide noi legături spre alţi generali din servicii şi armată. E o adevărată ”reţea a greilor” din securitatea naţională.

I-a căptuşit casa lui Adrian Năstase într-o foiţă de cupru și a primit 55 de contracte cu statul

Tiberiu Urdăreanu a muncit la propriu pentru fostul lider al PSD Adrian Năstase, trimiţându-şi muncitorii să căptuşească cu foiţă de cupru buncărul de la subsolul celebrului bloc din Zambaccian posedat de familia fostului prim ministru. Tot Urdăreanu i-a montat premierului de la acel moment al României, camere video şi sistemele de securitate. Urdăreanu a avut grijă să-l apere pe Năstase de hoţi prin montarea a tot soiul de device-uri nu doar în Zambaccian, ci şi în alte două locaţii. Conform documentelor depuse în 2008 de procurorii DNA la Camera Deputaţilor şi care încă se găsesc postate pe site-ul instituţiei (vezi aici), Urdăreanu şi familia Năstase ar fi convenit ca respectivele lucrări să reprezinte muncă patriotică, remunerată nu prin cash, ci prin contracte cu statul. Cităm doar câteva extrase preluate de pe site-ul Camerei Deputaţilor:

”Din cercetarile efectuate în cauză au rezultat date şi indicii temeinice privind săvârşirea de către ADRIAN NĂSTASE a infracţiunii menţionate, constând în aceea că, în anul 2003, a pretins şi primit de la Vlăsceanu Ion –fost director general şi administrator la SC UTI Instal Construct SA, o parte din contravaloarea unor lucrări executate, la imobilele din Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian nr. 16, localitatea Cornu, judeţul Prahova şi din Bucureşti, str. Cristian Tell nr. 15.In schimbul acestor foloase, evaluate la peste 6 miliarde ROL, fostul prim ministru al Guvernului României a folosit influenţa şi autoritatea sa, decurgând din funcţia deţinută, pentru a favoriza grupul de firme UTI în încheierea şi derularea unor contracte cu Ministerul Apărării Naţionale, Guvernul României, Preşedinţie, Parlamentul României etc… Imprejurarea că ADRIAN NASTASE şi înv. Daniela Năstase nu au avut niciodată intenţia de a achita contravaloarea prestației, iar reprezentanţii legali ai firmelor din grupul UTI pe aceea de a factura, rezultă atât din modul în care, de comun acord, au disimulat identitatea beneficiarului prin încheierea de 2 contracte false, cât şi din faptul că lucrările la imobilul din Zambaccian, finalizate în anul 2004, au fost facturate abia în anul 2006, după declanşarea cercetărilor în prezenta cauză… Din depoziţiile sus-numiţilor, rezultă că S.C. U.T.I. Systems Bucureşti şi S.C. UTI Instal Construct S.A. (fostă S.C. Infcon S.A.), au executat, la cererea înv. Daniela Năstase şi la imobilele indicate de aceasta (Bucureşti str. Muzeul Zambaccian nr. 16, str. Cristian Tell nr.15, sect. 1 şi localitatea Cornu, jud. Prahova) sisteme de securitate (încăperi ecranate integral-pereţi, tavan, podea cu folie din cupru, securizate electro-magnetic, situate în subsolul clădirilor din str. Zambaccian şi loc. Cornu, sisteme de distribuţie audio – video cu televizoare L.C.D. şi plasmă, sisteme de detecţie efracţie – incendiu, umiditate, fum, gaz, mişcare, comunicaţii – telefonie, etc)..Cu privire la contractele de care a beneficiat grupul UTI, în schimbul foloaselor date, s-a stabilit că, în perioada 2002 – 2004, numai cu Ministerul Apărării Naționale societatea a încheiat şi derulat 55 de contracte, având ca obiect furnizarea de servicii”.

  S-a asociat cu omul de arme din coasta lui Băsescu

Urdăreanu şi Sergiu Medar, ajuns consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu şi şef al Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI), au făcut şi afaceri împreună. Nu direct, ci prin neveste. Anca Simona Medar a deţinut 25% din firma Sorral Internaţional, având-o asociată pe Lucia Urdăreanu. Anca Simona Medar a administrat şi societatea Tehnonuclear SA, în care principalii acţionari erau Sorral Internaţional şi Infcon SA (rebotezată  UTI Instal Construct). Cu foarte puţin timp înainte ca Medar să fie luat de Traian Băsescu la Cotroceni, soţia lui a ieșit din afacerile derulate cu UTI. Urdăreanu a prosperat pe mai departe din contracte cu statul, unele din sfera securităţii naţionale, o altă parte fiind atribuite de apropiaţii politici ai lui Băsescu, cum e cazul mega-contractului Net City, de peste 200 milioane euro, oferit lui Urdăreanu, în 2008, de primarul Capitalei Adrian Videanu pentru 50 de ani. După ce în Guvernul Năstase a primit contractul de securizare a Portului Constanţa, el controlează şi securizarea  mai multor porţi aeriene de intrare-ieşire din ţară. Totodată el e omul care securizează şi Parlamentul României. De asemenea, el reuşeşte să răzbată, adjudecându-şi contracte, acolo unde alţii nu pot. De pildă, Mircea Tudor, patronul MB Telecom, a declarat autorului articolului că pentru un contract la Aeroportul Cluj i s-a cerut ca șpagă un procent din valoarea contractului. A refuzat şi n-a mai licitat. Ulterior, contractul respectiv a fost atribuit firmei UTI şi după aceea i-am văzut pe procurori că au deschis un dosar ce viza tocmai un contract al UTI cu Aeroportul Cluj.

 S-a întovărăşit cu unul din cei mai controversaţi afacerişti postdecembrişti

Un alt lucru interesant, necunoscut până acum, este acela că Tiberiu Urdăreanu s-a asociat în firma Real Residence Construct SRL cu Mihai Cuptor, Mugurel Cristinel Dinu şi Aurica Coltea. Sediul firmei a fost chiar în turnul de birouri al UTI şi administrator a fost Cosmina Roşoga, devenită ulterior nevasta lui Mihai Cuptor.

Ex-ofiţerul de securitate Cuptor şi avocatul Dinu sunt doi dintre cei mai rapace rechini imobiliari din prima jumătate a anilor 2000, ei răzând la propriu câteva zeci de imobile de lux din patrimoniul RAAPPS, prin cumpărarea drepturilor litigioase de la proprietarii de drept, obosiţi de mafia din RAAPPS, care le refuza punerea în posesie. Cuptor a fost asociat cu Dorin Cocoş în firma Pieţe Grup SA, iar cu Bittner în Securent SA, care a asigurat paza combinatului Sidex Galaţi pînă în 2003. Cuptor a fost şi secretarul executiv al APR, fondat de Teodor Meleşcanu, ajuns în 2012 şef al SIE. Avocatul Mugurel Cristinel Dinu a vândut în 2004 un teren extrem de valoros către Cristina Nicoleta Lundin, soţia controversatorului director al Erricsson România, Thomas Lundin, care a recunoscut că a dat șpăgi către mai mulţi oficiali români pentru contracte cu statul (aici). Aurica Coltea e mătuşa controversatului afacerist cu petrol, Adrian Tarău, al cărui tată a fost prefect PSD în Guvernul Năstase. Precizăm că Urdăreanu s-a asociat cu acest grup de afacerişti controversaţi în 2004, anul când el muncea de zor la buncărul lui Năstase, iar ei încă aveau în desfăşurare marile operaţiuni de absorbţie a patrimoniului de lux al RA-APPS

Tiberiu Urdăreanu a dispărut de pe site-ul UNPR

În 2012, Urdăreanu era anunțat drept Preşedinte al Departamentului economie, transporturi şi finanțe din UNPR-ul lui Gabi Oprea. Orice curios care dă search pe site-ul UNPR, nu mai găseşte nicio urmă de informaţie despre Urdăreanu. A dispărut cu totul. Iniţial am crezut că ar fi vorba de o posibilă operaţiune de ”curăţenie de primăvară” a UNPR, în care partidul se distanţează de asocierea cu numele personajelor certate cu legea. În realitate însă oameni ca Nicolae Dumitru, condamnat în Dosarul Microsoft, Neculai Ontanu, una din prospăturile băgate la beciul domnesc de DNA, sau generalul UNPR Gabi Oprea, sunt la loc de onoare pe site-ul partidului. Cine nu ne crede, poate să intre pe site-ul partidului, să  tasteze în căsuța  ”Căutare” numele ”Urdăreanu”, să apese butonul ”Go”, iar răspunsul care i se va întoarce va fi: ”Nu există produse înregistrate în baza de date”.

Pentru a vedea ce contracte derulează Urdăreanu cu statul plus alte controverse din jurul numelui lui, vezi aici.

EXPLOZIV-FUNDULEA/ Incompatibilitati pe BANDA/ Dupa primar, este gasit si viceprimaru-Conita Bivol Ligia, ambii din PSD, Deh !

https://www.integritate.eu

BIVOL LIGIA, Viceprimar al orașului Fundulea, județul Călărași,

INCOMPATIBILITATE S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2012 – 29 octombrie 2013, întrucât a deținut simultan funcțiile de viceprimar şi membru în Consiliul de Administrație al Liceului Tehnologic nr. 1 Fundulea, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d)  din Legea

Klaus Constituționalu’, președintele Big Brother

„Ceea ce am dorit să fie o dovadă de normalitate, unii au interpretat ca lipsă de implicare. Vă asigur însă că nu este. Vreau să le transmit de aici, de la această tribună, românilor din țară şi din străinătate, că Președintele lor îi vede, îi aude şi le cunoaște problemele. Sunt şi voi rămâne un Președinte mediator şi implicat. Iar determinarea mea de a-mi duce programul până la capăt este la fel de fermă ca în prima zi de mandat…”.

Așa grăit-a alesul nației și al serviciilor secrete la Timișoara la o agapă cu cercetătorii științifici din diaspora. Și n-avem nicio îndoială că președinte își bagă urechea în viața noastră, dacă nu direct măcar cu ajutorul flăcăilor lui Helvig care cer ca proasta-n târg legi pentru supravegherea populimii. Iar de văzut în mod cert alesul își vede supușii cel puțin săptămânal, atunci când îi trage pe dreapta ca să treacă el și coloana lui de jdemii de mașini spre Sibiu. Dincolo de aceste vorbe goale, Klaus și-a făcut un portret din care rezultă că, alegându-l, Dumnezeu ne-a pus mâna în cap!

Gagiul se dă serios, implicat, cunoscător și discret. Se delimitează de guvern 

declarând ritos dar cu o umbră de regret că nu-i al lui, ca și cum asta ar fi posibil! Se dă constituțional foc uitând că i-a cerut demisia lui Dragnea din fruntea PSD în calitatea lui, a I-a cu os, de mediator imparțial. De ce s-o fi băgat el ca izmana-n anus într-o problemă internă a unui partid, nu ne-a spus, cum nu ne-a spus nici în virtutea cărei atribuții constituționale a făcut această cerere. Bine, un președinte cu IQ un pic mai mare decât al unei maimuțe ar fi avut la îndemână arma delimitării. Adică ar fi refuzat orice întâlnire cu vreo delegație PSD care l-ar fi conținut pe Dragnea. Ar fi fost destul și ar fi fost un demers inteligent. Dar Klaus nu-i nici destul și nici inteligent.

Nu ne-a spus nimic nici despre turismul sălbatic pe care-l comite la braț cu Doamna pe banii proștilor, fără nicio noimă. Nu ne-a lămurit, de exemplu, cum devine cazul cu expedierea lichelei care răspunde la numele de Mihalache pe post de ambasador la Londra, măsură pentru care este contestat și de cei mai spălați pe creier dintre admiratorii săi.

Și pentru că tot susținea că este mediator și că va interveni în dezbaterea publică pe teme importante te-ai fi așteptat să zică vreo două vorbe despre reforma educației pornită de ministrul de resort care-l însoțea. Să zică și el ceva inteligibil despre tâmpeniile lui Curaj care încarcă programa din învățământul gimnazial la 7 ore/zi și care menține elevii pe post de casetofoane menite să înregistreze și să redea tâmpenii inutile predate de profesori depășiți. Asta că tot era la o plenară pe această temă. N-a zis nimic nici despre scandalul plagiatorilor din guvern protejați de acest Curaj, nici despre orice altă temă importantă de pe agenda cetățeanului.

N-a zis pentru că habar nu are. Pentru că din dormitorul lui de 500 de mp viața e mai roz ca ținuta Doamnei afișată la vizita oficială în SUA. Este un președinte bun la nimic iar asta rezultă doar din tonul cu care citește tâmpeniile pe care le debitează la orice adunătură publică cu aerul că a descoperit roata. Din gura lui orice cuvânt iese mutilat, modulat nefericit în amplitudine și frecvență și pare rostit de un copil cu probleme de citire. Are un ton de elev corigent la citire care face eforturi să treacă clasa deși citește pe silabe și în gând.

Te-ai fi așteptat ca după scandalul cu casa pierdută în instanță să aibă bunul simț și să își limiteze ieșirile publice la minimul necesar. Iar când expunerea este inevitabilă să nu țină lecții poporului și politicienilor taman el, cel demascat de instanță ca fiind un escroc imobiliar mărunt. Se pare însă că în famiglia Iohannis bunul simț a decedat de mult!