HOPA/PUSCARIASII au GRIJĂ de PORCI si la BULAU/Cu Lamuie !

Arestați-i pe loc! Dezvăluiri cutremurătoare grupul infracțional patronat de Dragnea! Ferma Salcia deținută în prezent de fiul liderului PSD, Liviu Dragnea, a avut un start bun încă de pe vremea când afacerea era controlată de directorul Tel Drum, Petre Pitiș, când compania de asfalt vindea furaje fermei de porci de la Periș. Din documentele aflate la dosarul de insolvență al fermelor de la Periș, consultate de G4Media.ro, rezultă că în contul unor datorii la Tel Drum, care vindea furaje, fermele de la Periș au trimis la Salcia în 2011, cu titlu gratuit, peste 2600 de porci într-o singură lună. Nu e clar însă de ce porcii, în loc să ajungă la Tel Drum, sunt trimiși la Salcia, în Teleorman. Doi ani mai târziu, în 2013, ferma Salcia a ajuns la fiul lui Dragnea, Ştefan Valentin Dragnea, care a achitat pe fermele de porci din Salcia suma de 450 de lei.

Informația pe scurt

- Din dosarul de insolvenţă al fermelor de la Periș care deţineau şi rezerva de carne de porc în viu a României pentru cazuri de război sau dezastre naţionale, reiese că 2.625 de porcine au ajuns în ianuarie 2011 la ferma Salcia, deținută la vremea respectivă de Teldrum și care doi ani mai târziu ajunge pe un preț derizoriu la Dragnea jr.

- Ferma Salcia nu a plătit porcii ci i-a primit de la Periş în contul unor datorii pe care fostele ferme de la Periș le aveau către Tel Drum, care vindea furaje. Reprezentanţii firmei de construcţii nu au explicat de ce au trimis porcii la Salcia.

- După 2010, fermele de porcine din Periş, deţinute de stat şi angajaţi după privatizarea din 1998, sunt controlate de mici afacerişti din Teleorman, Marian Ficşuci, colegul lui Dragnea, pe care îl găsim și laTel Drum, şi de Claudiu Laurenţiu Barbu, un consilier folosit de PSD la mutarea unor datorii ale partidului.

- Între 2010 şi 2012 din Ilfov dispar aproape 90.000 de porci, printre care şi cei din rezerva naţională. DNA nu a finalizat nici până acum ancheta în acest caz. În dosarul penal este menţionată implicit şi societatea Tel Drum, dar şi un fost ministru care ar fi vrut să oprească ancheta.

- În sesizarea trimisă DNA în 2015,lichidatorul judiciar reclamă că un procuror i-a transmis de o posibilă intervenţie a unui ministru pentru stoparea anchetei.

 Din actele depuse în dosarul de insolvenţă al Romsuintest Periş, una dintre cele mai mari ferme de porci de unde au dispărut 90.000 de animale, fapte cercetate de DNA, reiese că o parte dintre animale au ajuns tocmai în Salcia.

Altfel spus, la ferma deţinută acum de Ştefan Valentin Dragnea, fiul liderului PSD. Romcip SA (societatea rebotezată de Dragnea jr în Fermele Salcia în urmă cu doi ani) a primit porcinele prin intermediul Tel Drum, care apărea în acte ca furnizor de furaje pentru fermele din Periş.

La din Periş, printre cele 90.000 de animale dispărute, era şi rezerva naţională de carne de porc în viu. Este vorba de 21.500 de porci cumpăraţi de statul român încă în 2004, număr de animale care trebuia menţinut anual.

Porcii scoşi din Periş ca o compensare pentru Tel Drum. După 2012, când Romsuintest Periş este administrată de un lichidator, odată cu deschiderea insolvenţei, a reieşit la iveală dispariţia porcilor, inclusiv a celor din rezerva naţională.

Printre acte se regăsesc şi documente care atestă legăturile contractuale dintre Tel Drum şi fermele de porci din Periş. Astfel, reiese că în luna ianuarie 2011 între Tel Drum şi Romsuintest Periş s-au desfăşurat următoarele tranzacţii:

Romsuintest Periş a achiziţionat de la Tel Drum:

- furaje (porumb în cantitate de 1.098 MT, orz 735 MT şi grâu 76 MT în valoare de aproape 2,2 milioane de lei (TVA inclus)

- furaje (srot floarea soarelui în cantitate de 318 tone, şrot soia 457,92 tine, orz 2998,46 tone, grâu 100,70 tone, porumb 170,88 tone) în valoare de aproape 5,15 milioane de lei şi transport de 243.685 de lei

- În schimbul unei părţi din valoarea furajelor, tot în ianuarie 2011, Romsuintest s-a oferit să dea 2.625 capete de porc cu o valoare de 1.270.834 de lei.

Acest lucru a fost acceptat de Tel Drum, care nu deţinea însă nicio fermă de porci.Animalele au fost trecute ca o compensare a datoriilor pe care fermele de porci din Ilfov le avea către societatea din Teleorman. Facturile 465 şi 466 din 2011 atestă că cele 2.625 de capete de porcine au fost oferite Tel Drum.

Porcii ajung la Salcia. Însă, animalele nu ajung la Tel Drum, aşa cum reiese din ordinele de însoţire a mărfii pe care le-am obţinut tot din dosarul de insolvenţă al Romsuintest.

Din aceste documente, ordine de însoţire a mărfii, reiese că porcii au fost duşi la Salcia, la Romcip SA, în mai multe transporturi. Fermele de la Romcip SA Salcia erau deţinute în acte la acel moment de Petre Pitiş, directorul şi preşedintele consiliului de administraţie de la Tel Drum. În 2013, combinatul de suine a ajuns la fiul lui Dragnea, Ştefan Valentin Dragnea, care a achitat pe fermele de porci din Salcia suma de 450 de lei.

Ce dovedesc ordinele de însoţire a mărfii:

- Pe 24 ianuarie 2011, tot 120 de animale cu o greutate totală de 8.580 de kilograme,  în valoare de 71.686 de lei (6,73 lei pe kilogram), ajung la Teleorman.

- Pe 24 ianuarie 2011, se ajunge chiar la un transport de 220 de capete cu o greutate totală  de 16.640 de kilograme (o greutate medie pe animal de 75,64 de kilograme), în valoare de 136.491 de lei (6,61 lei per kilogram)

- Pe 25 ianuarie 2011, alte 100 de capete de porci în viu cu o greutate totală de 7.674 de  kilograme (cu o greutate medie de 76,74 kilograme per animal), în valoare de 62.661 de lei (6,5 lei kilogramul) ajung la Salcia.

- Pe 25 ianuarie 2011, mai pleacă spre Salcia alte 120 de capete cu o greutate totală de 9.455 de kilograme (o medie medie de 78,79 kilograme per animal) în valoare 76.570 de lei (6,5 lei per kilogram).

- Pe 26 ianuarie 2011, alte 120 de capete de porci pleacă de la Romsuintest Periş la Ferma Salcia (la acel moment se numea Romcip SA), greutatea totală a animalelor era de 9.261 de kilograme, în valoare de 75.286 de lei (6,5 lei pe kilogram).

- Pe 27 ianuarie 2011, 90 de porci cu o greutate totală de 6.756 de kilograme, în valoare de 55.550 de lei (6,63 lei pentru un kilogram), ajung la Salcia.

- Pe 27 ianuarie 2011, 120 de capete la o greutate totală de 9.408 kilograme (cu o greutate medie de 78,40 kilograme per animal) în valoare de 76.306 de lei (6,5 lei pe kilogram), ajung la Salcia.

Astfel de transporturi, variind între 100 și 200 de capete pleacă în fiecare zi, până în data de 31 ianuarie, de la Romsuintest la ferma Salcia, în contul datoriei pe care ferma de la Periș o are la Tel Drum. În luna ianuarie 2011, au plecat din Romsuintest Periş spre Romcip SA Slacia, rebotezată de Dragnea jr în Ferma Salcia SA, 2625 de porci care cântărea în total 752.000 de kilograme.

Valoarea animalelor, aşa cum era apreciată în facturi, era de 1.270.934 de lei.

În urma acestei tranzacţii, Romsuintest tot a rămas cu 6,2 milioane de lei datorii la Tel Drum, sume datorate pentru furaje.

Petre Pitiş, omul care deţine în acte Tel Drum, aşa cum a descoperit DNA în dosarul privind fraudarea fondurilor europene, nu a dorit să explice de ce porcii au ajuns la Salcia. Singura explicaţie ar fi, că Pitiş deţinea în 2011 în acte Romcip SA.

Reamintim că DNA susţine că Petre Pitiş este doar un paravan folosit de Liviu Dragnea pentru a controla Tel Drum.

Oamenii lui Dragnea controlau fermele din Periş. În luna ianuarie 2011, acţionariatul Romsuintest era format din PAS Romsuintest 2001 (asociaţia salariaţilor controlată de personaje din Teleorman) – cu 32%, SIF Muntenia – 40% şi două persoane fizice, ambele din judeţul condus atunci de Liviu Dragnea ca preşedinte al Consiliului Judeţean. Este vorba de Toader Pârjol şi Florian Balauru, fiecare cu aproape 14%. Administratorii erau tot Pârjol şi Balauru.

Pe lângă cei doi teleormăneni ajunşi să conducă ferma din Ilfov, un alt personaj indicat în plângerile penale realizate după falimentarea fermelor din Ilfov ca fiind autorul sacrificării şi vânzării porcilor din rezerva de stat este Claudiu Laurentiu Barbu, cel care devine din 3 martie 2011 acţionar devine şi administratorul (managerul) la Romsuintest Peris.

Barbu a ocupat aceasta poziție din data de 3 martie 2011, asa cum reiese din plângerea penala a lichidatorului. În 2015 s-a deschis un dosar la DNA, dar procurorii anticoruptie au declinat cauza la Parchetul General, care apoi au întors dosarul la procurorii anticorupţie.

Un detaliu relevant: Barbu a lucrat cu PSD in anul 2010, după ce Liviu Dragnea ajunge secretar general al partidului în 2010. Prin firma Tipart Group (unde era administrator si actionar), Barbu ajută PSD sa scape de o datorie de patru milioane de lei.

Deşi era o societate în care nu era acţionar, în 2011 este menţionat în conducerea Romsuitest Periş un alt apropiat al lui Dragnea, Marian Fişcuci, primul acţionar al Tel Drum. Liviu Dragnea este cel care aprobă, în calitate de președinte al CJ Teleorman, nota finală din 15 aprilie 2002 prin care se decide vânzarea Tel Drum lui Marian Fișcuci.

Prin Biroul de presa al PSD, Liviu Dragnea a negat ca a avut vreo legătură cu Romsuintest, cu vreunul din directorii unității sau ca ar controla activitatea de la Tel Drum. “Răspunsul domnului președinte Liviu Dragnea este “NU” la toate întrebările adresate de dvs”, a fost răspunsul transmis din partea liderului PSD.

Cum au dispărut porcii din rezerva de stat, pe scurt. Falimentul Romsuintest Peris şi tăierea porcilor din ferme s-au soldat cu plângeri penale realizate de Administratia Natională a Rezervelor de Stat (ANRS), BCR şi administratorul judiciar numit de instanţă după deschiderea insolvenţei în ianuarie 2012. Porcii societăţii, printre care cei 21.500 ai Rezervei de Stat, au fost tăiaţi între martie 2011 şi ianuarie 2012. Informaţia apare în sesizarea lichidatorului judiciar numit de Tribunalul Bucureşti în dosarul 48114/3/2011 privind insolvenţa Romsuintest.

Cine s-a implicat in stoparea anchetei. În sesizarea trimisă DNA în 2015, lichidatorul judiciar reclamă că un procuror i-a transmis de o posibilă intervenţie a unui ministru pentru stoparea anchetei.

“Astfel, la data de 17.09.2014 subscrisa, în calitate de reprezentant legal al Romsuintest Peris SA în insolvenţă, am fost convocaţi de procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a lua cunostinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale, semnând cu acest sens procesul-verbal, ocazie pe care l-am întrebat pe domnul procuror Gigel Pârlog de ce nu se finalizează cercetările în acest dosar penal, de ce nu a fost trimis în instanţă, când faptele sunt atât de grave, dar şi de clare. Acesta mi-a răspuns textual ştiţi că pentru acest dosar a intervenit domnul ministru”, se precizează în plângerea penală pe care am obţinut-o din surse judiciare

SURSE: Raportul MCV, mult mai dur pentru România decât pentru Bulgaria. Comisia Europeană va cere coaliției PSD-ALDE să oprească imediat implementarea legilor justiției și a codurilor penale și să relanseze procesul de numire a șefului DNA

Un draft al raportului MCV ce va fi făcut public marți 13 noiembrie de Comisia Europeană, consultat de G4Media.ro, arată că evaluarea Bulgariei va fi mult mai bună decât a României. Executivul comunitar va arăta că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări (referitoare la Sistemul Prevent al Agenției Naționale de Integritate și Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate) și va adăuga alte recomandări extrem de dure.

Printre noile recomandări ale Comisiei Europene se numără:

– oprirea imediată a implementării legilor Justiției realizate de Comisia Iordache, precum și a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul Dăncilă
– stoparea implementării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală
– asumarea de către Parlament și Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei, un organism al Consiliului Europei) privitoarea la legislația din Justiție
– relansarea procesului de numire a șefului DNA, cu promovarea procurorilor cu experiență în lupta anti-corupție
– Avizul CSM în procedura de revocare și numire procurorilor șefi să fie obligatoriu, și nu consultativ, cum este în acest moment

În plus, raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare în justiție (MCV) va stipula clar că România nu va scăpa de acest mecanism, așa cum își doresc reprezentanții PSD și ALDE.

În schimb, Raportul MCV va arăta că Bulgaria a implementat mult mai multe dintre recomandările Comisiei, dar nu e clar dacă va da Sofiei o perspectivă clară pentru ridicarea monitorizării.

De menționat că draftul raportului, consultat de G4Media.ro, poate suferi modificări de ultim moment înaintea publicării de săptămâna viitoare.

Reamintim că marți, 13 noiembrie, Comisia Europeană va face publice rapoartele MCV pentru România și Bulgaria, iar Parlamentul European va vota rezoluția privitoare la România

Mihai Palangeanu-Fundulea a inițiat CONSTITUIREA unui ziar ONLINE pentru DEMASCAREA Coruptilor din POLITICA Locala/Urmăriți site-ul :Stiridinfundulea !

www.stiridinfundulea.ro

În acest site-ziar local, veti descoperii:
-Incompatibilități
-Urmăriri Penale
-Trimiteri în Judecată
-Condamnari
Jafuri practicate de parlamentari ,primari, viceprimari si funcționari publici
Asteptam comentarii pe toate canalele
Revenim

Belciugatele: VICEPRIMAR PNL, GURLUI GABRIEL, GASIT INCOMPATIBIL !

6. GURLUI GABRIEL, Viceprimar al comunei Belciugatele, Județul Călărași

INCOMPATIBILITATE În mandatele 2012 – 2016 și 2016 – 2020 a exercitat simultan funcția de viceprimar și pe cea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Belciugatele, Județul Călărași, încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) și ale art. 91, alin. (3), teza 1 din Legea nr. 161/2003

TUDORICA a nominalizat un PROCUROR certat cu LEGEA, Neprofesionist si TATĂL Pesedist cu șase MANDATE de CONSILIER Judetean/ Bravo BUBOSULE !

Problemele pe care Adina Florea le-a imputat DNA se regăsesc și în dosarele sale: A înregistrat 25% rată de eșec într-un mare dosar / Statul a trebuit să plătească despăgubiri unor inculpați pentru încălcarea drepturilor

Reproșurile aduse DNA de către Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la șefia structurii anticorupție, se regăsesc și într-un mare dosar pe care chiar procuroarea din Constanța l-a prezentat drept reprezentativ pentru activitatea sa. Astfel, în dosarul ”Mită în poliție” deschis la Constanța în 2009, menționat de Florea în interviul pentru G4Media.ro, 10 din cei 39 de suspecți și inculpați au fost scoși de sub urmărire penală sau achitați. În urma aceluiași dosar, 34 de polițiști au dat în judecată statul pentru că Parchetul, în euforia comunicării, le-a publicat datele personale, fiecare polițist primind câte 8.000 de lei printr-o decizie definitivă.

• Adina Florea a reproșat DNA ”abateri de la rigorile statului de drept”, numărul prea mare de achitări și ”modul în care s-au respectat drepturile procesuale ale părților, comunicarea publică.”

În iunie 2009, o treime dintre polițiștii de la Poliția Rutieră Constanța erau ridicați de mascați și aduși la audieri într-un mega-dosar de corupție. Speța era instrumentată de Adina Florea, astăzi propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA. În interviul acordat pentru G4Media.ro, Adina Florea a menționat acest dosar la capitolul ”cauze importante” pe care le consideră reprezentative pentru activitatea sa: ”Am lucrat apoi împreună cu doamna procuror Puiu la dosarul referitor la luarea de mită de la Poliția Rutieră Constanța, au fost 50 de percheziții simultan. S-au finalizat cu trimiteri în judecată și condamnări”.

În realitate, dosarul instrumentat de Adina Florea în 2009 s-a finalizat cu trimiteri în judecată, condamnări, dar și cu achitări. În 2013, atunci când acest dosar s-a încheiat, 10 dintre cei 39 de suspecți și inculpați au fost scoși de sub urmărire penală sau achitați definitiv.

Asta înseamnă o rată de eșec de 25% în acest dosar, în condițiile în care rata de achitări a DNA, criticată de Florea ca fiind prea mare, ajunge undeva la 14%.

În același interviu, dar și în proiectul de management cu care a obținut nominalizarea ministrului Tudorel Toader, Adina Florea a subliniat că ”numărul în creștere al achitărilor arată că nu s-au respectat rigorile statului de drept”.

În iunie 2009, presa din Constanța relata despre ”decimarea corupției din Poliția Rutieră”. Era vorba de un dosar de răsunet, cu 50 de percheziții și 39 de polițiști suspectați că ar fi luat șpagă și care au fost săltați de mascați, băgați în dube și duși la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie Constanţa.

Speța, printre puținele de o asemenea amploare pentru Constanța anului 2009, era instrumentată de Adina Florea, atunci prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

Doar că, în euforia evenimentelor, jurnaliștilor le-au fost puse la dispoziție rezoluția de începere a urmăririi penale și propunerile de arestare formulate pe numele unora dintre polițiști, fără ca datele cu caracter personal din aceste documente să fie protejate.

Astfel, 34 de polițiști au dat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, cerând fiecare despăgubiri morale de câte 50.000 de lei. Patru ani mai târziu, fiecare polițist a obținut câte 8.000 de lei, printr-o decizie definitivă a Tribunalului Buzău (Hotarârea 1734/2013 din 30.09.2013).

Or, Adina Florea a reproșat DNA în interviul pentru G4Media.ro tocmai ”modul în care s-au respectat drepturile procesuale ale părților, comunicarea publică”, o acuzație care i se poate imputa activității ei de procuror într-unul din dosarele pe care le consideră reprezentative.

Pe de altă parte, din cei 39 de polițiști suspectați inițial că ar fi luat șpagă pentru a nu aplica amenzi în trafic, 10 au fost fie scoși de sub urmărire penală pe parcursul anchetei procurorilor, fie achitați definitiv.

George Caraivan, la acea vreme liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), filiala Constanţa, se arăta nemulțumit de instrumentarea dosarului de mită care afectase o treime din polițiștii de la Rutieră: ”Din punctul nostru de vedere, a fost o mare nedreptate şi au fost mulţi oameni chinuiţi degeaba, pentru nişte convorbiri telefonice interceptate, care se puteau interpreta în mai multe feluri. Dacă cineva te sună să-l ajuţi într-o chestie, iar tu, ca să scapi de el, îi zici da, nu înseamnă că l-ai şi ajutat”.

Pe de altă parte, George Caraivan este un personaj controversat pe plan local. În prezent șef al unui post de poliție din mediul rural, Caraivan a fost acuzat de Sindicatul Europol, în 2017, prin vocea lui Cosmin Andreica, de imixtiune în activitatea subalternilor săi pentru că i-ar fi supus unui control în urma unor soluții pe care aceștia le dădeau în diferite dosare. Caraivan a fost cercetat de șefii săi de la IPJ Constanța, însă nu se cunosc date despre finalizarea anchetei.

De precizat ar fi și că unul dintre polițiștii achitați în dosarul mitei din 2009, Elvid Daniel Babalîc, a fost din nou ridicat de procurori în 2016, fiind suspectat de aceleași fapte de corupție, dar și pentru că ar fi înșelat Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, cerând bani pentru plata unei chirii fictive. În realitate, susțin procurorii, polițistul nu plătea chirie și cheltuia banii în interes personal. Elvid Daniel Babalîc le-a spus judecătorilor că este nevinovat și că așteaptă administrarea probelor.

Nu în ultimul rând, unul dintre angajații Serviciului Rutier Constanța, Edvin Osman, a fost cercetat din greșeală în cadrul dosarului ”Mită în poliție”.Potrivit unui articol publicat de ziuadeconstanța.roîn 2013, Osman a fost confundat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța cu un coleg, organele de anchetă explicând că totul a pornit din cauza Inspectoratului General al Poliției, care ar fi încurcat o serie de documente privitoare la doi agenți cu nume asemănătoare. Statul român a fost obligat să-i plătească lui Edvin Osman 40.000 de lei reprezentând daune morale

O PUSCARIASA-Ingrid MOCANU-se da la PROCURORI !

Ingrid Mocanu, fost director în Ministerul Justiției, se dezlănțuie la adresa a trei dintre procurorii care s-au înscris în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef al DNA. Cei patru candidaţi înscrişi la selecţia pentru şefia DNA sunt Florentina Mirică – procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, Cristian Lazăr – procuror şef adjunct la Secţia urmărire penală din cadrul Parchetului General, Marius Iacob – procuror şef adjunct al DNA şi Elena Grecu – procuror şef serviciu în structura centrală a DNA.

„Trei, Doamne, și toți trei!
Avem trei (3) candidați la șefia DNA, pogorâți toți de pe treptele albe de unde îl izgoniseră pe Țepeș și o glorificau pe Faraoancă.
Cred că a fost cam așa:
– Bă, hai, care vă sacrificați? Cum nimeni?
– Păi cei care se înscriu vor fi de râsul curcilor, sfidând penibilul.
– Păi și atunci? Nu putem să nu ”luptăm”… căci noi suntem DNA și nu ne lăsăm.
Și au tras la sorți: cei trei care au tras bețișoarele scurte au fost Mirică, Iacob și Grecu…. trinitatea de aur, ce-i drept, cea ghinonistă a DNA (Grecu, bonus, e și ”penală”…. ca și Onea ori Portocală  … deci multiplu ghinionistă).
Am o curiozitate totuși: oare nu se poate desemna un colegiu de mai mulți șefi colectivi la DNA? Pentru că nu sunt în plus unii, sunt în minus alții.
Aș avea, de exemplu, câteva variante suplimentare de candidatură: Bulancea, Popovici, Volintiru sau poate chiar Țuluș ori Ana Dana …. doamna Veve nu, că ea nu are vechimea… dar se poate adăuga la Conclav după două luni.
Oare cum ar fi așa o conducere colegială? Sigur, dacă se acceptă și provincia, ar putea participa la grup și Onea, Portocală, Man, Bodean, Deca, dar și multe alte intelighenții anticorupte.
Nuuuu, ăștia chiar sunt rupți total de realități! De asta s-a ajuns aici, fraților!
Ce amuzantă e ”anticorupția” uneori!”, scrie Mocanu, pe Facebook

DE CE vrea DADDY Desecretizarea Protocolului SRI-DNA?

Comisia condusă de fostul ministru "altă întrebare" se reunește, pe 19 martie, pentru a dezbate acele articole din legile justiției care au fost declarate neconstituționale de CCR, asta după ce, săptămâna trecută, respectiva comisie nu a reușit să voteze niciun amendament, după trei ore de dezbateri.

Haotica Opoziție a sesizat că PSD-ALDE încerca să introducă în dezbatere alte amendamente care nu aveau legătură cu cele reclamate de CCR. Tipic pentru PSD-ALDE! Amendamente incriminate de Opoziție vizau scoaterea președintelui din circuitul de numire-revocare a șefilor din justiție.

Simultan cu aceste manevre oneroase din Comisia Iordache, liderii PSD-ALDE, prin marionetele din Guvern și alte instituții, au continuat asaltul asupra justiției, cerând isteric desecretizarea protocoalelor de colaborare dintre SRI și alte instituții, după interviul-manipulare cu celebrul fugar Sebastian Ghiță, difuzat simultan de patru televiziuni, inclusiv de televiziunea națională, care trăiește din banii contribuabililor și a cărei prestație este, în general, discutabilă.

Asaltul asupra justiției este total. Victor Ponta, considerat pe vremuri un mare mincinos, acum este credibil. Statul paralel a fost în tot și în toate, iar PSD a fost, din 2009 încoace, moțul statului paralel. Cu alte cuvinte, de un deceniu încoace, România a fost condusă de statul paralel, iar cei care nu au fost în arcul puterii și în combinația toxică politic-servicii au fost niște perdanți. Un nou tip de nomenclatură! Ce spectacol grotesc!

Și toate acestea se întâmplă cu un singur scop: compromiterea șefei DNA și exonerarea unor nefericiți aflați conjunctural la butoanele puterii de răspunderea penală. Doar despre asta este vorba, nu despre altceva. Așa-zisa reformă din justiție s-a făcut doar pentru clienții politici. La fel și grațierea mascată, numită recurs compensatoriu, care s-a adresat, exclusiv, tovarășilor politici, dar de care au beneficiat și alte sute de hoți, pedofili și violatori.

Pentru niște neica-nimeni, cu pretenții de demnitari și apucături de borfași, România se întoarce în timp, la dictatură,  și riscă parcursul euroatlantic.

STELIAN FUIA a iesit din PARNAIE/Patul e lasat pentru BENEA, Șef Cabinet si director OCPI Calarasi/Vine🤣

Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii, în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, va fi eliberat condiționat, în cursul zilei de azi, după ce Tribunalul Constanța i-a admis contestația formulată împotriva deciziei Judecătoriei Medgidia, care dispusese respingerea cererii acestuia, la data de 10.01. 2018.

Condamnat la 3 ani, cu executare

Judecătoria Medgidia a considerat cererea lui Stelian Fuia, de eliberare condiționată, ca nefondată, stabilind un termen de înnoire a acesteia după 4 luni. În cursul zilei de azi, Tribunalul Constanța i-a admis cererea, urmând ca Stelian Fuia să fie pus în libertate imediat. Stelian Fuia, care a fost ți liderul Organizației Județene a Partidului democrat Liberal, a fost condamnat, la data de 29.06.2016, prin sentință definitivă emisă de Înalta curte de Casație și Justiție, la 3 ani de închisoare cu executare, după ce instanța de fond, curtea de Apel București, îl condamnase la o pedeapsă mai mare, de 4 ani de închisoare cu executare.

Abuz în serviciu

Stelian Fuia a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție prevăzute de Legea 78/2000, fiind acuzat, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, de abuz în serviciu. Acesta, în calitate de director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Plantelor Medicinale și Aromatice Fundulea, cu știință, a omis îndeplinirea unui act de serviciu, în cadrul unei proceduri de executare silită, fapt ce a condus la scoaterea ilegală, prin procedura de licitație organizată de inculpatul Oprișan Constantin, la 19 decembrie 2005, a unor imobile din patrimoniul statului, în valoare de 243.950 lei și la îndestularea în acest mod a creditorului SC Procera Agrochemicals Romania SRL cu suma totala de 174.631 lei, societate la care State Alexandrina, sora lui Fuia Stelian, era asociată.

Ministru pentru 77 de zile

1 an și 7 luni a stat Stelian Fuia la pușcărie, fiind încarcerat mai întâi la Penitenciarul Slobozia, ulterior fiind transferat la Penitenciarul Poarta Albă. Din 9.02.2012 și până la data de 27.04.2012 a fost Stelian Fuia ministru al Agriculturii

POLITIC 29 iun 2016

Fostul ministru Stelian Fuia, CONDAMNAT la trei ani de închisoare cu EXECUTARE în dosarul "Fundulea". Decizia este definitivă

Fostul ministru Stelian Fuia fost condamnat, miercuri, la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul "Fundulea", au decis magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), decizia fiind definitivă.

"Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii Fuia Stelian, State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin, Oprişan Constantin împotriva sentinţei penale nr.153 din data de 07 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând: I.Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Fuia Stelian de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare", se arată în decizia instanţei supreme.

Totodată, "suspendă executarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpaţilor State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin, Oprişan Constantin pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 92 din Codul penal".

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, pe 7 octombrie 2015, pe fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia la patru ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în cazul vânzării unor imobile ale Staţiunii de Cercetare a Plantelor Medicinale Fundulea, prejudiciul fiind de peste 1,6 milioane de lei

Instanţa a mai dispus ca lui Fuia să îi fie interzise mai multe drepturi civile, pe o perioadă de patru ani după executarea pedepsei.
În acelaşi dosar, Daniel State, cumnatul lui Fuia, asociat la SC Procera Agrochemicals, Dragoş Alin Paraschivoiu, director la o societate specializată în agricultură, şi executorul judecătoresc Constantin Oprişan au primit pedepse de câte trei ani de închisoare, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Judecătorii au mai dispus confiscarea, de la fiecare dintre cei patru inculpaţi, a sumei de 60.987,50 lei. Curtea de Apel Bucureştri a admis în parte acţiunea civilă formulată de ANAF şi a dispus restituirea în natură şi reintrarea statului în posesia imobilelor ce au făcut obiectul executării silite la data de 19 decembrie 2005, respectiv: un bloc de locuinţe şi un pavilion de cercetare, în acest din urmă caz trebuind să fie respectate drepturile celor care le-au dobândit în baza hotărârilor judecătoreşti.

Instanţa a menţinut sechestrele asigurătorii puse de procurori pe imobile aflate în proprietatea celor patru, precum şi asupra sumelor de bani existente în conturile bancare ale acestora, până la concurenţa sumei de 60.987,50 lei pentru fiecare inculpat.

Dosarul a fost trimis instanţei în mai 2014, fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia fiind acuzat de abuz în serviciu în cazul vânzării unor imobile aparţinând Staţiunii de Cercetare a Plantelor Medicinale Fundulea, prin care ar fi fost favorizată firma cumnatului său, prejudiciul fiind de peste 1,6 milioane de lei.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Stelian Fuia, în calitate de director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice Fundulea, funcţie pe care a deţinut-o din 1 martie 2005 până în 15 decembrie 2007, "cu ştiinţă şi în înţelegere cu inculpaţii State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin şi Oprişan Constantin, a omis îndeplinirea unui act de serviciu, respectiv nu a efectuat demersuri pentru prezentarea documentelor din care rezulta că proprietar al unor bunuri era statul român, în cadrul unei proceduri de executare silită derulată în perioada mai-decembrie 2005, fapt ce a condus la scoaterea ilegală, prin procedură de licitaţie, a respectivelor imobile din patrimoniul statului".

Procurorii au precizat că Stelian Fuia, deşi ştia că împotriva Staţiunii de Cercetare Fundulea s-a declanşat, ca urmare a unei sentinţe civile, o procedură de executare silită a unor bunuri pe care instituţia le deţinea în calitate de concesionar, nu a făcut contestaţie la executare, conform Codului de procedură civilă, şi nu a arătat că bunurile se aflau în patrimoniul statului.

În urma licitaţiei organizate de Constantin Oprişan la 19 decembrie 2005, firma Procera Agrochemicals România, reprezentată de Daniel State, a obţinut foloase necuvenite de 174.631 de lei, iar Dragoş Alin Paraschivoiu a fost împroprietărit fraudulos. Prejudiciul adus statului şi nerecuperat este de 1.611.522 lei (echivalentul a peste 358.000 de euro), susţineau procurorii.

Potrivit anchetatorilor, fapta a avut în vedere stingerea unei datorii pe care, iniţial, Staţiunea de cercetare Fundulea o avusese faţă de Staţiunea Didactică Belciugatele. După încuviinţarea executării silite, cu acordul Staţiunii Fundulea, dreptul de a recupera datoria a fost preluat, printr-un contract de cesiune de creanţă, de către SC Procera Agrochemicals.

"Avantajele patrimoniale obţinute în acest mod de SC Procera Agrochemicals s-au reflectat în mod direct în patrimoniul lui State Daniel şi al soţiei acestuia (cumnat şi soră ai lui Fuia Stelian), asociaţi la SC Procera Agrochemicals, care au cunoscut şi au acceptat prejudicierea statului prin modul de acţiune descris", au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Dragoş Alin Paraschivoiu este acuzat că a acceptat să intre formal în proprietatea bunurilor înstrăinate fraudulos, plătind pentru acestea 231.000 de lei, după licitaţia din 19 decembrie 2005. Două zile mai târziu, această sumă i-a fost virată în cont de către Stelian Fuia. Ulterior, în 23 decembrie 2007, Paraschivoiu a virat în contul executorului judecătoresc Oprişan 230.700 de lei, sumă ce urma să fie distribuită creditorilor.

"Prin activităţile desfăşurate în cadrul procedurii de executare silită, inculpatul Oprişan Constantin a contribuit la scoaterea ilegală, din patrimoniul statului, a bunurilor imobile supuse executării silite, deşi cunoştea situaţia juridică reală a acestora şi faptul că prin vânzare se obţineau foloase necuvenite atât pentru adjudecatar, cât şi pentru creditorii Staţiunii Fundulea", susţin procurorii.
În februarie 2012, Stelian Fuia, atunci deputat şi preşedinte al PDL Călăraşi, era propus la conducerea Ministerului Agriculturii, în Cabinetul Ungureanu. El a condus ministerul Agriculturii din 9 februarie 2012 până la sfârşitul lunii aprilie a aceluiaşi an.

Stelian Fuia a fost, între anii 2004 şi 2006, vicepreşedintele PD Călăraşi, apoi timp de un an a fost secretar general al filialei, iar din 2007 până în 2008 a îndeplinit funcţia de prim-vicepreşedinte al PD Călăraşi. În ianuarie 2011, a fost ales preşedinte al Organizaţiei Judeţene Călăraşi a PDL. Stelian Fuia a demisionat din PDL la jumătatea

DADDY Salveaza ROMANIA de CORUPTI !

Cine salvează cu adevărat

https://republica.ro/cine-salveaza-cu-adevarat-romania

„Revoluție fiscală”, formular 600, impozitare globală, impozitare graduală, scăderea contribuției la Pilon II, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, taxă de solidaritate, supraaccize, cardurile și conturile sunt rele, multinaționalele fac rău, BNR nu scade cursul, ROBOR-ul crește la nivel mondial, Soros e dușmanul țării, statul paralel conduce, guvernul trebuie să cadă, OUG 13 e necesar, pragul la abuzul în serviciu e obligatoriu, legile Justiției sunt atât de necesare încât le trecem sub orice formă, suspendăm Președintele.

Un zgomot infernal provocat în ianuarie 2017, continuat și alimentat zilnic de câțiva oameni a ținut țara în priză. În spatele cortinelor de ceață și fum, petardelor care pocnesc în fiecare zi pe agenda publică, țara merge înainte. O Românie rumegă, disecă, dezbate, se înfurie și se uită la televizor sau comentează pe Facebook toate aberațiile formulate de o coaliție iresponsabilă. O altă Românie face eforturi epuizante să reziste, să rămână la suprafață și chiar să se dezvolte. Uitându-te de la distanță, ai spune că suntem un popor de hamsteri care alergăm în gol, măcinându-ne energia ca să digerăm ce aruncă în public o mână de politicieni sfătuiți de consilierii străini despre cum să ne acapareze toată atenția.

Dincolo de gălăgia care lor le convine mult pentru că ne ține ocupați, țara e ca o casă care nu va fi gata niciodată. Imaginați-vă că aveți un șantier și că schimbați echipele de lucru în fiecare lună. Azi acultați un arhitect, săptămâna viitoare pe altul, luna viitoare schimbați șeful de lucrări, care la rândul lui vine cu altă echipă de ingineri și muncitori. Unul vede casa pătrată și începe să deseneze și apoi să toarne fundația, altul poiectează casa rotundă pe mai multe niveluri și o ia de la capăt

Am avut până acum 22 de miniștri la Educație, nefericitul luptător cu gramatica, Valentin Popa, este al 23-lea. Primul de după 1989 a fost Mihai Șora, astăzi extrem de popular pe Facebook mai ales în rândul tinerilor. 27 de ani, 23 de miniștri, zeci de reforme, schimbări ale examenelor, fabrici de diplome, uite bacul nu e bacul, suplinitori ajunși la catedră fără să știe abecendarul, revoluții în manualele alternative. Trei decenii de schimbări, din care ultimii 2 miniștri au stat câte jumătate de an, iar astăzi situația din învățământ este apocaliptică: plagiate, impostură, peste 2000 de școli cu veceurile în curte, rata abandonului școlar foarte mare, acces limitat pentru elevii săraci la cursuri, salarii mici pentru dascăli.

La Sănătate, România a avut 27 de miniștri până la învestirea cabinetului Dăncilă. Un ministru pe an după 1990. Când tragi linie, statisticile vorbesc de la sine. Ca percepție, avem cel mai slab sistem sanitar din UE, medicii și asistentele au plecat în valuri, infecțiile intraspitalicești sunt cea mai mare grijă a pacienților, statul român nu a fost în stare decât să termine un spital de oncologie la Iași. În rest, spitalele regionale sunt povești la stadiul de proiecte pe care le vântura Olguța Vasilescu la televizor în campania electorală, e criză de medicamente, vaccinuri și tratamente din lipsa cărora mor oameni. După trei decenii cu zeci de reforme, suntem în fața unei premiere: o entitate nonprofit, Asociația Dăruiește Viață, a adunat peste 4 milioane de euro exclusiv din fonduri private, de la 100 de mii de persoane fizice și juridice ca să facă un spital decent pentru copiii bolnavi de cancer. 

La Transporturi, România a avut 25 de miniștri (unii cu mai multe mandate). Bucureștiul este singura capitală din Europa care nu e legată de altă capitală prin autostrăzi, regiunile istorice nu sunt interconectate prin autostrăzi sau drumuri de mare viteză, trenurile merg mai încet decât în perioada interbelică, TAROM se prăbușește necontrolat sub conducerile politrucilor de acolo, metroul până în Drumul Taberei este amânat, iar cel până la aeroport este un vis. Cetățenii au ajuns să iasă în stradă și să protesteze ca să înceapă lucrările la autostrada Iași-Târgu Mureș, iar autoritățile răspund prin rezilierea contractelor și reluarea studiilor de fezabilitate de la zero. Astăzi, cei care au condus și partidele lor insinuează că Uniunea Europeană nu ne lasă să ne facem infrastructură. Marți, noul ministru (al 26-lea) a dat extemporale oamenilor din minister. Premierul Dăncilă promite 350 de kilometri până în 2020, ministrul Șova nu avansează cifre. Mai crede cineva că vom ajunge să inaugurăm în următorii 2 ani câte un kilometru de autostradă la 2 zile?

În domeniul fiscal, haosul e stăpân pe toate. Legislația a fost modificată de mii de ori după 1990, ANAF-ul este doar un instrument politic care face controale la comandă (ultimul exemplu este Antifrauda care a descins la sediul unei publicații ce face anchete despre banii liderilor de azi), se introduc și se scot formulare, sistemul digital de evidențe este praf și neînnoit deși cade zilnic. Sunt storși, controlați, abuzați cei care achită taxele, sunt tot timpul scăpați printre degete șmecherii. Inspectorii nu au curaj să intre cu forță în zonele în care evaziunea este cea mai mare- domeniile petrolier, importul de legume din Turcia, portul Constanța. În perioada de boom al consumului stimulat de scăderea taxelor și mici indexări ale veniturilor, colectarea TVA este foarte jos, iar creșterile pe anumite categorii se datorează numai faptului că prin creșterea de la bugetari, statul însuși contribuie cu mai mulți bani (tot publici) la fondurile de pensii și șomaj. 

Oricât de mult ar vrea să se decupleze de la falsa agendă publică dictată de partide, antreprenorii fac eforturi supraomenești să nu se scufunde, să înoate la suprafață prin birocrație și decizii politice. 

Avem un sistem bancar sănătos în ciuda atacurilor repetate dinspre oamenii politici. Instituțiile bancare reușesc să compenseze lipsa de predictibilitate fiscală și instabilitatea. Acolo unde programele guvernamentale de finanțare a startup-urilor sunt un eșec în 2017, oamenii cu idei de afaceri pot obține finanțări din zona privată. Vă imaginați ce înseamnă să faci un plan de business în care să fie atât de multe variabile- de la curs leu-euro, până la dobânda ROBOR, de la creșterea taxelor și impozitelor, la creșterea salariului minim pe economie.

Apar povești despre încercări disperate de a funcționa pe timp de revoluții fiscale. Ca să nu fie asfixiați de taxe, unii patroni le propun angajaților să devină asociați și să fie plătiți din profit. Alții dau prime ca să compenseze trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și modificarea salariilor brute, de teamă să nu mai apară vreo taxă. Alții plănuiesc să-și treacă angajații pe salariul minim pe economie și să-i plătească la final de an din dividende. Alții, pur și simplu, și-au restrâns activitatea, au închis puncte de lucru, au dat afară angajați. Toată lumea este în fierbere, revoluția fiscală a vulnerabilizat atât mediul de afaceri, cât și salariații. Toate acestea vor avea efecte asupra pensiilor viitoare, asupra calității vieții după retragerea din câmpul muncii. Într-o astfel de situație, în care statul încurajează munca la gri și la negru, împinge spre optimizări fiscale la limita legii, educația financiară în țara cu cel mai de jos nivel de financial literacy (alfabetizarea financiară) este cu atât mai importantă. Angajații activi de azi trebuie să învețe cum să economisească și unde să investească pentru a nu se prăbuși ca indivizi după 65 de ani.

Într-o societate în care sănătatea, educația, transporturile, cercetarea sunt la pământ, conservarea zonei private de antreprenoriat mic și mare, local și multinațional, creșterea surselor private de finanțare a business-ului devin extrem de necesare. Așa cum presiunea pentru ca entități non-profit ce substituie statul impotent să supraviețuiască și să primească în continuare fonduri din redirectări de la firme și angajați este vitală. Sunt cei care refuză să fie hamsteri alergând în gol să dezbată teme false, sunt cei care au capacitatea să angajeze, să dezvolte, să construiască, să facă spitale și școli într-un stat paralel cu interesele unei clase politice total depășite de nevoile societății.