ALERTĂ - Codul Penal, modificat în Senat în varianta 'Mitralieră': ploaie de surprize în Parlament !

Modificarea Codului Penal prin reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale a trecut tacit de Senat, la pachet cu alte 24 de proiecte importante legate de legea educației, cumulul pensiei cu salariul sau salarizarea bugetarilor. Toate legile vor merge la Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Schimbările la Codul Penal adoptate tacit de Senat, propuse de deputatul PSD Cătălin Rădulescu zis 'Mitralieră':

1. Termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani. În prezent, codul penal prevede un termen de prescripție de 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;

2. Termenul de prescripție a răspunderii penale este de 4 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 10 de ani. În prezent, codul penal prevede un termen de prescripție de 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;

3. Termenul de prescripție a răspunderii penale este de 3 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mica de 3 ani sau amenda. În prezent, codul penal prevede un termen de prescripție de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani

4. Se abrogă articolul acre prevedea că termenul de prescripție este de 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.

LISTA ACTELOR NORMATIVE ADOPTATE TACIT DE SENAT prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 19, 21 si 22 iunie 2019:

• Proiectul de lege privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative. (L187/06.05.2019)
• Proiectul de lege privind activitatea de emitere de monedă electronică. (L188/06.05.2019)
• Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. (L189/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011. (L194/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. (L195/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. (L197/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale în scopul armonizării prevederilor acestor legi cu reglementările legislative interne şi internaţionale în domeniul nuclear. (L198/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 şi 10 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare. (L200/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 220/2018 privind transmiterea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională - vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale. (L201/06.05.2019)
• Propunerea legislativă privind reglementarea cumulului pensiilor cu câştigul salarial. (L202/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (30) şi (345) ale art. 9 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996. (L203/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 5 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. (L204/06.05.2019)
• Propunerea legislativă privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului român şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"- Administraţia Bazinală de Apă Jiu, în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale comuna Bratovoeşti, judeţul Dolj şi în administrarea Consiliului local Bratovoeşti. (L205/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru completarea art. 22 din Legea 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. (L207/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. (L208/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. (L211/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru introducerea disciplinei "Educaţie şi cultură media" în învăţământul preuniversitar. (L212/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L213/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (L215/06.05.2019)
• Propunerea legislativă privind modificarea LEGII nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. (L216/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea zootehniei nr. 32/2019. (L217/06.05.2019)
• Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. (L219/06.05.2019)
• Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2019 privind reorganizarea Ministerului Economiei în scopul exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea unor acte normative. (L224/28.05.2019)
• Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (L225/28.05.2019)
• Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2019 pentru autorizarea Serviciului de Protecţie şi Pază să înregistreze în evidenţele proprii autovehiculele în care se deplasează Sanctitatea Sa Papa Francisc cu ocazia vizitei desfăşurate pe teritoriul României. (L226/28.05.2019)

RAMONA Voiculescu: Cine il CONTROLEAZA pe DADY !?

Cine il controleaza pe Daddy


   Am crezut tot timpul pana acum ca Daddy este creierul partidului, iar jucariile sale din Parlament si Guvern sunt muschiul. Am gresit. Recunosc. Este omenesc sa gresesti, dar este prostesc sa nu-ti recunosti eroarea si sa mai si persisti in ea. Daddy nu este decat articulatia afectata de reumatism a unui sistem malefic si viciat. Este precum un surub ruginit care a ramas blocat in piulita si saliveaza cu gandul la o picatura de ulei, ca sa se poata slabi din stransoarea care l-ar fisura la prima miscare mai serioasa. Am glumit in trecut, afirmand ca Iri, cu parul ei balai si nasucul candva mare, ar putea avea asupra lui vreo putere. Singura magie pe care o poate face este sa ii hraneasca increderea in propria virilitate masculina care este precum banana pusa pe dulap sa se coaca. Ati uitat ca bananele ingalbenite fortat au un gust aspru si doar umbra de dulceata? Lui Daddy ii este frica de cine i-a dat un sut ca sa ajunga pe norisorul puterii, pentru ca doar nu credeti ca s-a cocotat acolo, cu flausatele lui Dihor, dand din aripi. Gainile pot zbura eventual intr-un copac sau pe un gard, iar el nici macar cocos nu este. De hienele prin coltii carora s-a infipt in fotoliul de rege inchipuit ii este doar teama, pentru ca le-a promis ca poate dresa mustele, dar au devenit doar hrana pentru ele. Daddy este terorizat si controlat de cei care au bagat bani in fundul curtii lui. L-au pescuit de pe o ulita prafuita de tara, i-au incalat talpile goale cu flausate si l-au dus la oras. Era parvenitul perfect, obedient si dornic de capatuiala. Dar, imbatat de putere, cu dosul mangaiat de limbi pufoase, a uitat care ii era menirea. Nu si-a facut lectiile, iar curand va cadea in cap, impins chiar de cei care l-au creat. Ei au deja pregatit inlocuitorul, pentru ca au resurse si sfori suficiente. Au chiar variante din care sa poata alege in functie de cum bate vantul mai puternic, dinspre est, sau dinspre vest. Sper ca aceste randuri sa ramana doar un pamflet, cum sunt acum. Mai sper ca Romania va fi doar cutreierata de vanturi usoare, si nu de furtuna. De ce? Pentru ca noi, romanii, ne-am pierdut abilitatea de a vasli impotriva curentului si de a supravietui de unii singuri

HOPA/PUSCARIASII au GRIJĂ de PORCI si la BULAU/Cu Lamuie !

Arestați-i pe loc! Dezvăluiri cutremurătoare grupul infracțional patronat de Dragnea! Ferma Salcia deținută în prezent de fiul liderului PSD, Liviu Dragnea, a avut un start bun încă de pe vremea când afacerea era controlată de directorul Tel Drum, Petre Pitiș, când compania de asfalt vindea furaje fermei de porci de la Periș. Din documentele aflate la dosarul de insolvență al fermelor de la Periș, consultate de G4Media.ro, rezultă că în contul unor datorii la Tel Drum, care vindea furaje, fermele de la Periș au trimis la Salcia în 2011, cu titlu gratuit, peste 2600 de porci într-o singură lună. Nu e clar însă de ce porcii, în loc să ajungă la Tel Drum, sunt trimiși la Salcia, în Teleorman. Doi ani mai târziu, în 2013, ferma Salcia a ajuns la fiul lui Dragnea, Ştefan Valentin Dragnea, care a achitat pe fermele de porci din Salcia suma de 450 de lei.

Informația pe scurt

- Din dosarul de insolvenţă al fermelor de la Periș care deţineau şi rezerva de carne de porc în viu a României pentru cazuri de război sau dezastre naţionale, reiese că 2.625 de porcine au ajuns în ianuarie 2011 la ferma Salcia, deținută la vremea respectivă de Teldrum și care doi ani mai târziu ajunge pe un preț derizoriu la Dragnea jr.

- Ferma Salcia nu a plătit porcii ci i-a primit de la Periş în contul unor datorii pe care fostele ferme de la Periș le aveau către Tel Drum, care vindea furaje. Reprezentanţii firmei de construcţii nu au explicat de ce au trimis porcii la Salcia.

- După 2010, fermele de porcine din Periş, deţinute de stat şi angajaţi după privatizarea din 1998, sunt controlate de mici afacerişti din Teleorman, Marian Ficşuci, colegul lui Dragnea, pe care îl găsim și laTel Drum, şi de Claudiu Laurenţiu Barbu, un consilier folosit de PSD la mutarea unor datorii ale partidului.

- Între 2010 şi 2012 din Ilfov dispar aproape 90.000 de porci, printre care şi cei din rezerva naţională. DNA nu a finalizat nici până acum ancheta în acest caz. În dosarul penal este menţionată implicit şi societatea Tel Drum, dar şi un fost ministru care ar fi vrut să oprească ancheta.

- În sesizarea trimisă DNA în 2015,lichidatorul judiciar reclamă că un procuror i-a transmis de o posibilă intervenţie a unui ministru pentru stoparea anchetei.

 Din actele depuse în dosarul de insolvenţă al Romsuintest Periş, una dintre cele mai mari ferme de porci de unde au dispărut 90.000 de animale, fapte cercetate de DNA, reiese că o parte dintre animale au ajuns tocmai în Salcia.

Altfel spus, la ferma deţinută acum de Ştefan Valentin Dragnea, fiul liderului PSD. Romcip SA (societatea rebotezată de Dragnea jr în Fermele Salcia în urmă cu doi ani) a primit porcinele prin intermediul Tel Drum, care apărea în acte ca furnizor de furaje pentru fermele din Periş.

La din Periş, printre cele 90.000 de animale dispărute, era şi rezerva naţională de carne de porc în viu. Este vorba de 21.500 de porci cumpăraţi de statul român încă în 2004, număr de animale care trebuia menţinut anual.

Porcii scoşi din Periş ca o compensare pentru Tel Drum. După 2012, când Romsuintest Periş este administrată de un lichidator, odată cu deschiderea insolvenţei, a reieşit la iveală dispariţia porcilor, inclusiv a celor din rezerva naţională.

Printre acte se regăsesc şi documente care atestă legăturile contractuale dintre Tel Drum şi fermele de porci din Periş. Astfel, reiese că în luna ianuarie 2011 între Tel Drum şi Romsuintest Periş s-au desfăşurat următoarele tranzacţii:

Romsuintest Periş a achiziţionat de la Tel Drum:

- furaje (porumb în cantitate de 1.098 MT, orz 735 MT şi grâu 76 MT în valoare de aproape 2,2 milioane de lei (TVA inclus)

- furaje (srot floarea soarelui în cantitate de 318 tone, şrot soia 457,92 tine, orz 2998,46 tone, grâu 100,70 tone, porumb 170,88 tone) în valoare de aproape 5,15 milioane de lei şi transport de 243.685 de lei

- În schimbul unei părţi din valoarea furajelor, tot în ianuarie 2011, Romsuintest s-a oferit să dea 2.625 capete de porc cu o valoare de 1.270.834 de lei.

Acest lucru a fost acceptat de Tel Drum, care nu deţinea însă nicio fermă de porci.Animalele au fost trecute ca o compensare a datoriilor pe care fermele de porci din Ilfov le avea către societatea din Teleorman. Facturile 465 şi 466 din 2011 atestă că cele 2.625 de capete de porcine au fost oferite Tel Drum.

Porcii ajung la Salcia. Însă, animalele nu ajung la Tel Drum, aşa cum reiese din ordinele de însoţire a mărfii pe care le-am obţinut tot din dosarul de insolvenţă al Romsuintest.

Din aceste documente, ordine de însoţire a mărfii, reiese că porcii au fost duşi la Salcia, la Romcip SA, în mai multe transporturi. Fermele de la Romcip SA Salcia erau deţinute în acte la acel moment de Petre Pitiş, directorul şi preşedintele consiliului de administraţie de la Tel Drum. În 2013, combinatul de suine a ajuns la fiul lui Dragnea, Ştefan Valentin Dragnea, care a achitat pe fermele de porci din Salcia suma de 450 de lei.

Ce dovedesc ordinele de însoţire a mărfii:

- Pe 24 ianuarie 2011, tot 120 de animale cu o greutate totală de 8.580 de kilograme,  în valoare de 71.686 de lei (6,73 lei pe kilogram), ajung la Teleorman.

- Pe 24 ianuarie 2011, se ajunge chiar la un transport de 220 de capete cu o greutate totală  de 16.640 de kilograme (o greutate medie pe animal de 75,64 de kilograme), în valoare de 136.491 de lei (6,61 lei per kilogram)

- Pe 25 ianuarie 2011, alte 100 de capete de porci în viu cu o greutate totală de 7.674 de  kilograme (cu o greutate medie de 76,74 kilograme per animal), în valoare de 62.661 de lei (6,5 lei kilogramul) ajung la Salcia.

- Pe 25 ianuarie 2011, mai pleacă spre Salcia alte 120 de capete cu o greutate totală de 9.455 de kilograme (o medie medie de 78,79 kilograme per animal) în valoare 76.570 de lei (6,5 lei per kilogram).

- Pe 26 ianuarie 2011, alte 120 de capete de porci pleacă de la Romsuintest Periş la Ferma Salcia (la acel moment se numea Romcip SA), greutatea totală a animalelor era de 9.261 de kilograme, în valoare de 75.286 de lei (6,5 lei pe kilogram).

- Pe 27 ianuarie 2011, 90 de porci cu o greutate totală de 6.756 de kilograme, în valoare de 55.550 de lei (6,63 lei pentru un kilogram), ajung la Salcia.

- Pe 27 ianuarie 2011, 120 de capete la o greutate totală de 9.408 kilograme (cu o greutate medie de 78,40 kilograme per animal) în valoare de 76.306 de lei (6,5 lei pe kilogram), ajung la Salcia.

Astfel de transporturi, variind între 100 și 200 de capete pleacă în fiecare zi, până în data de 31 ianuarie, de la Romsuintest la ferma Salcia, în contul datoriei pe care ferma de la Periș o are la Tel Drum. În luna ianuarie 2011, au plecat din Romsuintest Periş spre Romcip SA Slacia, rebotezată de Dragnea jr în Ferma Salcia SA, 2625 de porci care cântărea în total 752.000 de kilograme.

Valoarea animalelor, aşa cum era apreciată în facturi, era de 1.270.934 de lei.

În urma acestei tranzacţii, Romsuintest tot a rămas cu 6,2 milioane de lei datorii la Tel Drum, sume datorate pentru furaje.

Petre Pitiş, omul care deţine în acte Tel Drum, aşa cum a descoperit DNA în dosarul privind fraudarea fondurilor europene, nu a dorit să explice de ce porcii au ajuns la Salcia. Singura explicaţie ar fi, că Pitiş deţinea în 2011 în acte Romcip SA.

Reamintim că DNA susţine că Petre Pitiş este doar un paravan folosit de Liviu Dragnea pentru a controla Tel Drum.

Oamenii lui Dragnea controlau fermele din Periş. În luna ianuarie 2011, acţionariatul Romsuintest era format din PAS Romsuintest 2001 (asociaţia salariaţilor controlată de personaje din Teleorman) – cu 32%, SIF Muntenia – 40% şi două persoane fizice, ambele din judeţul condus atunci de Liviu Dragnea ca preşedinte al Consiliului Judeţean. Este vorba de Toader Pârjol şi Florian Balauru, fiecare cu aproape 14%. Administratorii erau tot Pârjol şi Balauru.

Pe lângă cei doi teleormăneni ajunşi să conducă ferma din Ilfov, un alt personaj indicat în plângerile penale realizate după falimentarea fermelor din Ilfov ca fiind autorul sacrificării şi vânzării porcilor din rezerva de stat este Claudiu Laurentiu Barbu, cel care devine din 3 martie 2011 acţionar devine şi administratorul (managerul) la Romsuintest Peris.

Barbu a ocupat aceasta poziție din data de 3 martie 2011, asa cum reiese din plângerea penala a lichidatorului. În 2015 s-a deschis un dosar la DNA, dar procurorii anticoruptie au declinat cauza la Parchetul General, care apoi au întors dosarul la procurorii anticorupţie.

Un detaliu relevant: Barbu a lucrat cu PSD in anul 2010, după ce Liviu Dragnea ajunge secretar general al partidului în 2010. Prin firma Tipart Group (unde era administrator si actionar), Barbu ajută PSD sa scape de o datorie de patru milioane de lei.

Deşi era o societate în care nu era acţionar, în 2011 este menţionat în conducerea Romsuitest Periş un alt apropiat al lui Dragnea, Marian Fişcuci, primul acţionar al Tel Drum. Liviu Dragnea este cel care aprobă, în calitate de președinte al CJ Teleorman, nota finală din 15 aprilie 2002 prin care se decide vânzarea Tel Drum lui Marian Fișcuci.

Prin Biroul de presa al PSD, Liviu Dragnea a negat ca a avut vreo legătură cu Romsuintest, cu vreunul din directorii unității sau ca ar controla activitatea de la Tel Drum. “Răspunsul domnului președinte Liviu Dragnea este “NU” la toate întrebările adresate de dvs”, a fost răspunsul transmis din partea liderului PSD.

Cum au dispărut porcii din rezerva de stat, pe scurt. Falimentul Romsuintest Peris şi tăierea porcilor din ferme s-au soldat cu plângeri penale realizate de Administratia Natională a Rezervelor de Stat (ANRS), BCR şi administratorul judiciar numit de instanţă după deschiderea insolvenţei în ianuarie 2012. Porcii societăţii, printre care cei 21.500 ai Rezervei de Stat, au fost tăiaţi între martie 2011 şi ianuarie 2012. Informaţia apare în sesizarea lichidatorului judiciar numit de Tribunalul Bucureşti în dosarul 48114/3/2011 privind insolvenţa Romsuintest.

Cine s-a implicat in stoparea anchetei. În sesizarea trimisă DNA în 2015, lichidatorul judiciar reclamă că un procuror i-a transmis de o posibilă intervenţie a unui ministru pentru stoparea anchetei.

“Astfel, la data de 17.09.2014 subscrisa, în calitate de reprezentant legal al Romsuintest Peris SA în insolvenţă, am fost convocaţi de procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a lua cunostinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale, semnând cu acest sens procesul-verbal, ocazie pe care l-am întrebat pe domnul procuror Gigel Pârlog de ce nu se finalizează cercetările în acest dosar penal, de ce nu a fost trimis în instanţă, când faptele sunt atât de grave, dar şi de clare. Acesta mi-a răspuns textual ştiţi că pentru acest dosar a intervenit domnul ministru”, se precizează în plângerea penală pe care am obţinut-o din surse judiciare

SURSE: Raportul MCV, mult mai dur pentru România decât pentru Bulgaria. Comisia Europeană va cere coaliției PSD-ALDE să oprească imediat implementarea legilor justiției și a codurilor penale și să relanseze procesul de numire a șefului DNA

Un draft al raportului MCV ce va fi făcut public marți 13 noiembrie de Comisia Europeană, consultat de G4Media.ro, arată că evaluarea Bulgariei va fi mult mai bună decât a României. Executivul comunitar va arăta că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări (referitoare la Sistemul Prevent al Agenției Naționale de Integritate și Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate) și va adăuga alte recomandări extrem de dure.

Printre noile recomandări ale Comisiei Europene se numără:

– oprirea imediată a implementării legilor Justiției realizate de Comisia Iordache, precum și a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul Dăncilă
– stoparea implementării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală
– asumarea de către Parlament și Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei, un organism al Consiliului Europei) privitoarea la legislația din Justiție
– relansarea procesului de numire a șefului DNA, cu promovarea procurorilor cu experiență în lupta anti-corupție
– Avizul CSM în procedura de revocare și numire procurorilor șefi să fie obligatoriu, și nu consultativ, cum este în acest moment

În plus, raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare în justiție (MCV) va stipula clar că România nu va scăpa de acest mecanism, așa cum își doresc reprezentanții PSD și ALDE.

În schimb, Raportul MCV va arăta că Bulgaria a implementat mult mai multe dintre recomandările Comisiei, dar nu e clar dacă va da Sofiei o perspectivă clară pentru ridicarea monitorizării.

De menționat că draftul raportului, consultat de G4Media.ro, poate suferi modificări de ultim moment înaintea publicării de săptămâna viitoare.

Reamintim că marți, 13 noiembrie, Comisia Europeană va face publice rapoartele MCV pentru România și Bulgaria, iar Parlamentul European va vota rezoluția privitoare la România

Mihai Palangeanu-Fundulea a inițiat CONSTITUIREA unui ziar ONLINE pentru DEMASCAREA Coruptilor din POLITICA Locala/Urmăriți site-ul :Stiridinfundulea !

www.stiridinfundulea.ro

În acest site-ziar local, veti descoperii:
-Incompatibilități
-Urmăriri Penale
-Trimiteri în Judecată
-Condamnari
Jafuri practicate de parlamentari ,primari, viceprimari si funcționari publici
Asteptam comentarii pe toate canalele
Revenim

Belciugatele: VICEPRIMAR PNL, GURLUI GABRIEL, GASIT INCOMPATIBIL !

6. GURLUI GABRIEL, Viceprimar al comunei Belciugatele, Județul Călărași

INCOMPATIBILITATE În mandatele 2012 – 2016 și 2016 – 2020 a exercitat simultan funcția de viceprimar și pe cea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Belciugatele, Județul Călărași, încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) și ale art. 91, alin. (3), teza 1 din Legea nr. 161/2003

TUDORICA a nominalizat un PROCUROR certat cu LEGEA, Neprofesionist si TATĂL Pesedist cu șase MANDATE de CONSILIER Judetean/ Bravo BUBOSULE !

Problemele pe care Adina Florea le-a imputat DNA se regăsesc și în dosarele sale: A înregistrat 25% rată de eșec într-un mare dosar / Statul a trebuit să plătească despăgubiri unor inculpați pentru încălcarea drepturilor

Reproșurile aduse DNA de către Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la șefia structurii anticorupție, se regăsesc și într-un mare dosar pe care chiar procuroarea din Constanța l-a prezentat drept reprezentativ pentru activitatea sa. Astfel, în dosarul ”Mită în poliție” deschis la Constanța în 2009, menționat de Florea în interviul pentru G4Media.ro, 10 din cei 39 de suspecți și inculpați au fost scoși de sub urmărire penală sau achitați. În urma aceluiași dosar, 34 de polițiști au dat în judecată statul pentru că Parchetul, în euforia comunicării, le-a publicat datele personale, fiecare polițist primind câte 8.000 de lei printr-o decizie definitivă.

• Adina Florea a reproșat DNA ”abateri de la rigorile statului de drept”, numărul prea mare de achitări și ”modul în care s-au respectat drepturile procesuale ale părților, comunicarea publică.”

În iunie 2009, o treime dintre polițiștii de la Poliția Rutieră Constanța erau ridicați de mascați și aduși la audieri într-un mega-dosar de corupție. Speța era instrumentată de Adina Florea, astăzi propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA. În interviul acordat pentru G4Media.ro, Adina Florea a menționat acest dosar la capitolul ”cauze importante” pe care le consideră reprezentative pentru activitatea sa: ”Am lucrat apoi împreună cu doamna procuror Puiu la dosarul referitor la luarea de mită de la Poliția Rutieră Constanța, au fost 50 de percheziții simultan. S-au finalizat cu trimiteri în judecată și condamnări”.

În realitate, dosarul instrumentat de Adina Florea în 2009 s-a finalizat cu trimiteri în judecată, condamnări, dar și cu achitări. În 2013, atunci când acest dosar s-a încheiat, 10 dintre cei 39 de suspecți și inculpați au fost scoși de sub urmărire penală sau achitați definitiv.

Asta înseamnă o rată de eșec de 25% în acest dosar, în condițiile în care rata de achitări a DNA, criticată de Florea ca fiind prea mare, ajunge undeva la 14%.

În același interviu, dar și în proiectul de management cu care a obținut nominalizarea ministrului Tudorel Toader, Adina Florea a subliniat că ”numărul în creștere al achitărilor arată că nu s-au respectat rigorile statului de drept”.

În iunie 2009, presa din Constanța relata despre ”decimarea corupției din Poliția Rutieră”. Era vorba de un dosar de răsunet, cu 50 de percheziții și 39 de polițiști suspectați că ar fi luat șpagă și care au fost săltați de mascați, băgați în dube și duși la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie Constanţa.

Speța, printre puținele de o asemenea amploare pentru Constanța anului 2009, era instrumentată de Adina Florea, atunci prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

Doar că, în euforia evenimentelor, jurnaliștilor le-au fost puse la dispoziție rezoluția de începere a urmăririi penale și propunerile de arestare formulate pe numele unora dintre polițiști, fără ca datele cu caracter personal din aceste documente să fie protejate.

Astfel, 34 de polițiști au dat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, cerând fiecare despăgubiri morale de câte 50.000 de lei. Patru ani mai târziu, fiecare polițist a obținut câte 8.000 de lei, printr-o decizie definitivă a Tribunalului Buzău (Hotarârea 1734/2013 din 30.09.2013).

Or, Adina Florea a reproșat DNA în interviul pentru G4Media.ro tocmai ”modul în care s-au respectat drepturile procesuale ale părților, comunicarea publică”, o acuzație care i se poate imputa activității ei de procuror într-unul din dosarele pe care le consideră reprezentative.

Pe de altă parte, din cei 39 de polițiști suspectați inițial că ar fi luat șpagă pentru a nu aplica amenzi în trafic, 10 au fost fie scoși de sub urmărire penală pe parcursul anchetei procurorilor, fie achitați definitiv.

George Caraivan, la acea vreme liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), filiala Constanţa, se arăta nemulțumit de instrumentarea dosarului de mită care afectase o treime din polițiștii de la Rutieră: ”Din punctul nostru de vedere, a fost o mare nedreptate şi au fost mulţi oameni chinuiţi degeaba, pentru nişte convorbiri telefonice interceptate, care se puteau interpreta în mai multe feluri. Dacă cineva te sună să-l ajuţi într-o chestie, iar tu, ca să scapi de el, îi zici da, nu înseamnă că l-ai şi ajutat”.

Pe de altă parte, George Caraivan este un personaj controversat pe plan local. În prezent șef al unui post de poliție din mediul rural, Caraivan a fost acuzat de Sindicatul Europol, în 2017, prin vocea lui Cosmin Andreica, de imixtiune în activitatea subalternilor săi pentru că i-ar fi supus unui control în urma unor soluții pe care aceștia le dădeau în diferite dosare. Caraivan a fost cercetat de șefii săi de la IPJ Constanța, însă nu se cunosc date despre finalizarea anchetei.

De precizat ar fi și că unul dintre polițiștii achitați în dosarul mitei din 2009, Elvid Daniel Babalîc, a fost din nou ridicat de procurori în 2016, fiind suspectat de aceleași fapte de corupție, dar și pentru că ar fi înșelat Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, cerând bani pentru plata unei chirii fictive. În realitate, susțin procurorii, polițistul nu plătea chirie și cheltuia banii în interes personal. Elvid Daniel Babalîc le-a spus judecătorilor că este nevinovat și că așteaptă administrarea probelor.

Nu în ultimul rând, unul dintre angajații Serviciului Rutier Constanța, Edvin Osman, a fost cercetat din greșeală în cadrul dosarului ”Mită în poliție”.Potrivit unui articol publicat de ziuadeconstanța.roîn 2013, Osman a fost confundat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța cu un coleg, organele de anchetă explicând că totul a pornit din cauza Inspectoratului General al Poliției, care ar fi încurcat o serie de documente privitoare la doi agenți cu nume asemănătoare. Statul român a fost obligat să-i plătească lui Edvin Osman 40.000 de lei reprezentând daune morale