STELIAN FUIA a iesit din PARNAIE/Patul e lasat pentru BENEA, Șef Cabinet si director OCPI Calarasi/Vine🤣

Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii, în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, va fi eliberat condiționat, în cursul zilei de azi, după ce Tribunalul Constanța i-a admis contestația formulată împotriva deciziei Judecătoriei Medgidia, care dispusese respingerea cererii acestuia, la data de 10.01. 2018.

Condamnat la 3 ani, cu executare

Judecătoria Medgidia a considerat cererea lui Stelian Fuia, de eliberare condiționată, ca nefondată, stabilind un termen de înnoire a acesteia după 4 luni. În cursul zilei de azi, Tribunalul Constanța i-a admis cererea, urmând ca Stelian Fuia să fie pus în libertate imediat. Stelian Fuia, care a fost ți liderul Organizației Județene a Partidului democrat Liberal, a fost condamnat, la data de 29.06.2016, prin sentință definitivă emisă de Înalta curte de Casație și Justiție, la 3 ani de închisoare cu executare, după ce instanța de fond, curtea de Apel București, îl condamnase la o pedeapsă mai mare, de 4 ani de închisoare cu executare.

Abuz în serviciu

Stelian Fuia a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție prevăzute de Legea 78/2000, fiind acuzat, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, de abuz în serviciu. Acesta, în calitate de director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Plantelor Medicinale și Aromatice Fundulea, cu știință, a omis îndeplinirea unui act de serviciu, în cadrul unei proceduri de executare silită, fapt ce a condus la scoaterea ilegală, prin procedura de licitație organizată de inculpatul Oprișan Constantin, la 19 decembrie 2005, a unor imobile din patrimoniul statului, în valoare de 243.950 lei și la îndestularea în acest mod a creditorului SC Procera Agrochemicals Romania SRL cu suma totala de 174.631 lei, societate la care State Alexandrina, sora lui Fuia Stelian, era asociată.

Ministru pentru 77 de zile

1 an și 7 luni a stat Stelian Fuia la pușcărie, fiind încarcerat mai întâi la Penitenciarul Slobozia, ulterior fiind transferat la Penitenciarul Poarta Albă. Din 9.02.2012 și până la data de 27.04.2012 a fost Stelian Fuia ministru al Agriculturii

POLITIC 29 iun 2016

Fostul ministru Stelian Fuia, CONDAMNAT la trei ani de închisoare cu EXECUTARE în dosarul "Fundulea". Decizia este definitivă

Fostul ministru Stelian Fuia fost condamnat, miercuri, la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul "Fundulea", au decis magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), decizia fiind definitivă.

"Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii Fuia Stelian, State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin, Oprişan Constantin împotriva sentinţei penale nr.153 din data de 07 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând: I.Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Fuia Stelian de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare", se arată în decizia instanţei supreme.

Totodată, "suspendă executarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpaţilor State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin, Oprişan Constantin pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 92 din Codul penal".

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, pe 7 octombrie 2015, pe fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia la patru ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în cazul vânzării unor imobile ale Staţiunii de Cercetare a Plantelor Medicinale Fundulea, prejudiciul fiind de peste 1,6 milioane de lei

Instanţa a mai dispus ca lui Fuia să îi fie interzise mai multe drepturi civile, pe o perioadă de patru ani după executarea pedepsei.
În acelaşi dosar, Daniel State, cumnatul lui Fuia, asociat la SC Procera Agrochemicals, Dragoş Alin Paraschivoiu, director la o societate specializată în agricultură, şi executorul judecătoresc Constantin Oprişan au primit pedepse de câte trei ani de închisoare, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Judecătorii au mai dispus confiscarea, de la fiecare dintre cei patru inculpaţi, a sumei de 60.987,50 lei. Curtea de Apel Bucureştri a admis în parte acţiunea civilă formulată de ANAF şi a dispus restituirea în natură şi reintrarea statului în posesia imobilelor ce au făcut obiectul executării silite la data de 19 decembrie 2005, respectiv: un bloc de locuinţe şi un pavilion de cercetare, în acest din urmă caz trebuind să fie respectate drepturile celor care le-au dobândit în baza hotărârilor judecătoreşti.

Instanţa a menţinut sechestrele asigurătorii puse de procurori pe imobile aflate în proprietatea celor patru, precum şi asupra sumelor de bani existente în conturile bancare ale acestora, până la concurenţa sumei de 60.987,50 lei pentru fiecare inculpat.

Dosarul a fost trimis instanţei în mai 2014, fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia fiind acuzat de abuz în serviciu în cazul vânzării unor imobile aparţinând Staţiunii de Cercetare a Plantelor Medicinale Fundulea, prin care ar fi fost favorizată firma cumnatului său, prejudiciul fiind de peste 1,6 milioane de lei.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Stelian Fuia, în calitate de director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice Fundulea, funcţie pe care a deţinut-o din 1 martie 2005 până în 15 decembrie 2007, "cu ştiinţă şi în înţelegere cu inculpaţii State Daniel, Paraschivoiu Dragoş Alin şi Oprişan Constantin, a omis îndeplinirea unui act de serviciu, respectiv nu a efectuat demersuri pentru prezentarea documentelor din care rezulta că proprietar al unor bunuri era statul român, în cadrul unei proceduri de executare silită derulată în perioada mai-decembrie 2005, fapt ce a condus la scoaterea ilegală, prin procedură de licitaţie, a respectivelor imobile din patrimoniul statului".

Procurorii au precizat că Stelian Fuia, deşi ştia că împotriva Staţiunii de Cercetare Fundulea s-a declanşat, ca urmare a unei sentinţe civile, o procedură de executare silită a unor bunuri pe care instituţia le deţinea în calitate de concesionar, nu a făcut contestaţie la executare, conform Codului de procedură civilă, şi nu a arătat că bunurile se aflau în patrimoniul statului.

În urma licitaţiei organizate de Constantin Oprişan la 19 decembrie 2005, firma Procera Agrochemicals România, reprezentată de Daniel State, a obţinut foloase necuvenite de 174.631 de lei, iar Dragoş Alin Paraschivoiu a fost împroprietărit fraudulos. Prejudiciul adus statului şi nerecuperat este de 1.611.522 lei (echivalentul a peste 358.000 de euro), susţineau procurorii.

Potrivit anchetatorilor, fapta a avut în vedere stingerea unei datorii pe care, iniţial, Staţiunea de cercetare Fundulea o avusese faţă de Staţiunea Didactică Belciugatele. După încuviinţarea executării silite, cu acordul Staţiunii Fundulea, dreptul de a recupera datoria a fost preluat, printr-un contract de cesiune de creanţă, de către SC Procera Agrochemicals.

"Avantajele patrimoniale obţinute în acest mod de SC Procera Agrochemicals s-au reflectat în mod direct în patrimoniul lui State Daniel şi al soţiei acestuia (cumnat şi soră ai lui Fuia Stelian), asociaţi la SC Procera Agrochemicals, care au cunoscut şi au acceptat prejudicierea statului prin modul de acţiune descris", au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Dragoş Alin Paraschivoiu este acuzat că a acceptat să intre formal în proprietatea bunurilor înstrăinate fraudulos, plătind pentru acestea 231.000 de lei, după licitaţia din 19 decembrie 2005. Două zile mai târziu, această sumă i-a fost virată în cont de către Stelian Fuia. Ulterior, în 23 decembrie 2007, Paraschivoiu a virat în contul executorului judecătoresc Oprişan 230.700 de lei, sumă ce urma să fie distribuită creditorilor.

"Prin activităţile desfăşurate în cadrul procedurii de executare silită, inculpatul Oprişan Constantin a contribuit la scoaterea ilegală, din patrimoniul statului, a bunurilor imobile supuse executării silite, deşi cunoştea situaţia juridică reală a acestora şi faptul că prin vânzare se obţineau foloase necuvenite atât pentru adjudecatar, cât şi pentru creditorii Staţiunii Fundulea", susţin procurorii.
În februarie 2012, Stelian Fuia, atunci deputat şi preşedinte al PDL Călăraşi, era propus la conducerea Ministerului Agriculturii, în Cabinetul Ungureanu. El a condus ministerul Agriculturii din 9 februarie 2012 până la sfârşitul lunii aprilie a aceluiaşi an.

Stelian Fuia a fost, între anii 2004 şi 2006, vicepreşedintele PD Călăraşi, apoi timp de un an a fost secretar general al filialei, iar din 2007 până în 2008 a îndeplinit funcţia de prim-vicepreşedinte al PD Călăraşi. În ianuarie 2011, a fost ales preşedinte al Organizaţiei Judeţene Călăraşi a PDL. Stelian Fuia a demisionat din PDL la jumătatea

DADDY Salveaza ROMANIA de CORUPTI !

Cine salvează cu adevărat

https://republica.ro/cine-salveaza-cu-adevarat-romania

„Revoluție fiscală”, formular 600, impozitare globală, impozitare graduală, scăderea contribuției la Pilon II, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, taxă de solidaritate, supraaccize, cardurile și conturile sunt rele, multinaționalele fac rău, BNR nu scade cursul, ROBOR-ul crește la nivel mondial, Soros e dușmanul țării, statul paralel conduce, guvernul trebuie să cadă, OUG 13 e necesar, pragul la abuzul în serviciu e obligatoriu, legile Justiției sunt atât de necesare încât le trecem sub orice formă, suspendăm Președintele.

Un zgomot infernal provocat în ianuarie 2017, continuat și alimentat zilnic de câțiva oameni a ținut țara în priză. În spatele cortinelor de ceață și fum, petardelor care pocnesc în fiecare zi pe agenda publică, țara merge înainte. O Românie rumegă, disecă, dezbate, se înfurie și se uită la televizor sau comentează pe Facebook toate aberațiile formulate de o coaliție iresponsabilă. O altă Românie face eforturi epuizante să reziste, să rămână la suprafață și chiar să se dezvolte. Uitându-te de la distanță, ai spune că suntem un popor de hamsteri care alergăm în gol, măcinându-ne energia ca să digerăm ce aruncă în public o mână de politicieni sfătuiți de consilierii străini despre cum să ne acapareze toată atenția.

Dincolo de gălăgia care lor le convine mult pentru că ne ține ocupați, țara e ca o casă care nu va fi gata niciodată. Imaginați-vă că aveți un șantier și că schimbați echipele de lucru în fiecare lună. Azi acultați un arhitect, săptămâna viitoare pe altul, luna viitoare schimbați șeful de lucrări, care la rândul lui vine cu altă echipă de ingineri și muncitori. Unul vede casa pătrată și începe să deseneze și apoi să toarne fundația, altul poiectează casa rotundă pe mai multe niveluri și o ia de la capăt

Am avut până acum 22 de miniștri la Educație, nefericitul luptător cu gramatica, Valentin Popa, este al 23-lea. Primul de după 1989 a fost Mihai Șora, astăzi extrem de popular pe Facebook mai ales în rândul tinerilor. 27 de ani, 23 de miniștri, zeci de reforme, schimbări ale examenelor, fabrici de diplome, uite bacul nu e bacul, suplinitori ajunși la catedră fără să știe abecendarul, revoluții în manualele alternative. Trei decenii de schimbări, din care ultimii 2 miniștri au stat câte jumătate de an, iar astăzi situația din învățământ este apocaliptică: plagiate, impostură, peste 2000 de școli cu veceurile în curte, rata abandonului școlar foarte mare, acces limitat pentru elevii săraci la cursuri, salarii mici pentru dascăli.

La Sănătate, România a avut 27 de miniștri până la învestirea cabinetului Dăncilă. Un ministru pe an după 1990. Când tragi linie, statisticile vorbesc de la sine. Ca percepție, avem cel mai slab sistem sanitar din UE, medicii și asistentele au plecat în valuri, infecțiile intraspitalicești sunt cea mai mare grijă a pacienților, statul român nu a fost în stare decât să termine un spital de oncologie la Iași. În rest, spitalele regionale sunt povești la stadiul de proiecte pe care le vântura Olguța Vasilescu la televizor în campania electorală, e criză de medicamente, vaccinuri și tratamente din lipsa cărora mor oameni. După trei decenii cu zeci de reforme, suntem în fața unei premiere: o entitate nonprofit, Asociația Dăruiește Viață, a adunat peste 4 milioane de euro exclusiv din fonduri private, de la 100 de mii de persoane fizice și juridice ca să facă un spital decent pentru copiii bolnavi de cancer. 

La Transporturi, România a avut 25 de miniștri (unii cu mai multe mandate). Bucureștiul este singura capitală din Europa care nu e legată de altă capitală prin autostrăzi, regiunile istorice nu sunt interconectate prin autostrăzi sau drumuri de mare viteză, trenurile merg mai încet decât în perioada interbelică, TAROM se prăbușește necontrolat sub conducerile politrucilor de acolo, metroul până în Drumul Taberei este amânat, iar cel până la aeroport este un vis. Cetățenii au ajuns să iasă în stradă și să protesteze ca să înceapă lucrările la autostrada Iași-Târgu Mureș, iar autoritățile răspund prin rezilierea contractelor și reluarea studiilor de fezabilitate de la zero. Astăzi, cei care au condus și partidele lor insinuează că Uniunea Europeană nu ne lasă să ne facem infrastructură. Marți, noul ministru (al 26-lea) a dat extemporale oamenilor din minister. Premierul Dăncilă promite 350 de kilometri până în 2020, ministrul Șova nu avansează cifre. Mai crede cineva că vom ajunge să inaugurăm în următorii 2 ani câte un kilometru de autostradă la 2 zile?

În domeniul fiscal, haosul e stăpân pe toate. Legislația a fost modificată de mii de ori după 1990, ANAF-ul este doar un instrument politic care face controale la comandă (ultimul exemplu este Antifrauda care a descins la sediul unei publicații ce face anchete despre banii liderilor de azi), se introduc și se scot formulare, sistemul digital de evidențe este praf și neînnoit deși cade zilnic. Sunt storși, controlați, abuzați cei care achită taxele, sunt tot timpul scăpați printre degete șmecherii. Inspectorii nu au curaj să intre cu forță în zonele în care evaziunea este cea mai mare- domeniile petrolier, importul de legume din Turcia, portul Constanța. În perioada de boom al consumului stimulat de scăderea taxelor și mici indexări ale veniturilor, colectarea TVA este foarte jos, iar creșterile pe anumite categorii se datorează numai faptului că prin creșterea de la bugetari, statul însuși contribuie cu mai mulți bani (tot publici) la fondurile de pensii și șomaj. 

Oricât de mult ar vrea să se decupleze de la falsa agendă publică dictată de partide, antreprenorii fac eforturi supraomenești să nu se scufunde, să înoate la suprafață prin birocrație și decizii politice. 

Avem un sistem bancar sănătos în ciuda atacurilor repetate dinspre oamenii politici. Instituțiile bancare reușesc să compenseze lipsa de predictibilitate fiscală și instabilitatea. Acolo unde programele guvernamentale de finanțare a startup-urilor sunt un eșec în 2017, oamenii cu idei de afaceri pot obține finanțări din zona privată. Vă imaginați ce înseamnă să faci un plan de business în care să fie atât de multe variabile- de la curs leu-euro, până la dobânda ROBOR, de la creșterea taxelor și impozitelor, la creșterea salariului minim pe economie.

Apar povești despre încercări disperate de a funcționa pe timp de revoluții fiscale. Ca să nu fie asfixiați de taxe, unii patroni le propun angajaților să devină asociați și să fie plătiți din profit. Alții dau prime ca să compenseze trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și modificarea salariilor brute, de teamă să nu mai apară vreo taxă. Alții plănuiesc să-și treacă angajații pe salariul minim pe economie și să-i plătească la final de an din dividende. Alții, pur și simplu, și-au restrâns activitatea, au închis puncte de lucru, au dat afară angajați. Toată lumea este în fierbere, revoluția fiscală a vulnerabilizat atât mediul de afaceri, cât și salariații. Toate acestea vor avea efecte asupra pensiilor viitoare, asupra calității vieții după retragerea din câmpul muncii. Într-o astfel de situație, în care statul încurajează munca la gri și la negru, împinge spre optimizări fiscale la limita legii, educația financiară în țara cu cel mai de jos nivel de financial literacy (alfabetizarea financiară) este cu atât mai importantă. Angajații activi de azi trebuie să învețe cum să economisească și unde să investească pentru a nu se prăbuși ca indivizi după 65 de ani.

Într-o societate în care sănătatea, educația, transporturile, cercetarea sunt la pământ, conservarea zonei private de antreprenoriat mic și mare, local și multinațional, creșterea surselor private de finanțare a business-ului devin extrem de necesare. Așa cum presiunea pentru ca entități non-profit ce substituie statul impotent să supraviețuiască și să primească în continuare fonduri din redirectări de la firme și angajați este vitală. Sunt cei care refuză să fie hamsteri alergând în gol să dezbată teme false, sunt cei care au capacitatea să angajeze, să dezvolte, să construiască, să facă spitale și școli într-un stat paralel cu interesele unei clase politice total depășite de nevoile societății.