Hopa/Iliuță, sa te Speli cu ei pe Cap, dar după ce musti din mărul lui Felipe !

Linia Fierbinte: Marin Badea

 În cursul zilei de 16 ianuarie 2016, într-un comunicat de presă emis de Agenția Națională de Integritate, se afirmă că această instituție a constatat starea de incompatibilitate a primarului comunei Grădiștea, Constantin Corbu. Se arată că în perioada 27 decembrie 2012 – 05 aprilie 2016, acesta a deținut simultan funcția de primar și calitatea de reprezentant al U.A.T. comuna Grădiștea în Adunarea Generală a Acționarilor S.C. „SATUL NOU GRĂDIȘTEA” S.R.L., încălcând astfel prevederile legale ale art. 87, alin. (1), lit f) din Legea nr. 161/2003. Până la data emiterii comunicatului, lui Constantin Corbu nu i-au fost solicitate documente prin care să infirme sau să explice aceste date.
** Niculae Ghedzira, fost primar al comunei Sărulești, cu numele conspirativ Nicușor, se arată preocupat de soarta acestei localități. Afirmă: Neputință și nepăsare, numele tău este Primăria Sărulești. Explozia fenomenului furturilor de energie electrică cu autori cunoscuți (rromi) a transformat satul Sărulești-Gară într-o bombă cu ceas… Nu este curent, nu este nici apă, ba se aprinde, ba se stinge, ziua și noaptea obsesiv și enervant. Ghedzira este un dovedit fost colaborator al Securității. A fost recrutat la data de 14.10.1982, din următoarele considerente: în vederea cunoașterii și prevenirii oricăror fapte sau atitudini ce ar putea pune în pericol securitatea statului, precum și a formării unor anturaje necorespunzătoare. Exact Niculae Ghedzira vorbește despre furt când el, în 1976, a fost condamnat exact pentru această infracțiune. La acest moment, pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară, este judecat în cauza cu nr. 1379/249/2015, având ca obiect falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.) înşelăciunea – art.215 VCP, abuz în serviciu contra intereselor publice -art.248 VCP, falsul intelectual art. 289 VCP. În fapt, Ghedzira a prăduit banii Primăriei Sărulești, ajutat de Vlad Anghel, zis Anghel Țiganu. Din conturile comunității, pe lucrări neexecutate, s-au scurs sume de ordinul miliardelor de lei vechi. Dacă există, la acest moment, probleme cu apa potabilă, la Sărulești, de vină este exact Niculae Ghedzira, care a prăduit banii de puțuri și de introducere a rețelei de alimentare. E uluitor cât tupeu are acest om!
** În plus, într-un alt dosar, tot pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară, același Niculae Ghedzira a fost deja condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu. A scăpat, deocamdată, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 2 luni. În dosarul în cauză, cu nr. 570/249/2016, soluția a fost dată în ziua de 24.11.2016. Nu este definitivă.
** Mult timp, Nicolae Rogoz, membru cu ștate vechi în Partidul Național Liberal, a figurat ca director în firmele puse pe butuci de Vlad Anghel, cel care a prăduit banii pentru rețeaua de apă potabilă de la Sărulești. Nicolae Rogoz a figurat ca președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică. Și-a intrat, din nou, în mână. După ce SC Vlad Magic SRL, firma care a țepuit Primăria Sărulești, și-a depus dosar de insolvență, s-a dezvoltat un alt păienjeniș de firme. SC Nicu și Cristina SRL, SC Iron Magic House SRL, Complex Anghel SRL, toate învârtindu-se în jurul lui și al lui Vlad Anghel. Iron Magic House apare pe lista firmelor care au executat lucrări la Primăria Călărași. Prin achiziție directă, în baza contractului nr. 39966, din 4.09.2015, execută lucrări de reparații trotuare și alei pietonale pentru blocurile L59 și L50. Suma nu este colosală: 250 de milioane. Firma este înființată în 2014, dar iată că are o carte de vizită care-i permite să intre în grațiile primarului Daniel Ștefan Drăgulin și, cu numai 1 (un) salariat declarat, se apucă să execute lucrări de construcții. Cine crede că a venit asociatul firmei Iron Magic House, la Primăria Călărași, să se căciulească pentru lucrări, e naiv. În același an, tot la Primăria Călărași, la data de 27.11.2015, tot prin achiziție directă, în baza contractului nr. 57190, se execută lucrarea de reparații la adăpostul de protecție civilă. Firma care execută lucrarea în cauză se numește SC Sisters Duo SRL Rasa. Valoarea lucrării este de 49.937 lei. SC Sisters Duo SRL figurează cu: anul înființării – 2011, CUI – 28460564, adresă – comuna Grădiștea, satul Rasa, Calea Călărași, nr. 134. Pentru anul 2015, figurează cu următoarele date contabile: cifră afaceri – 24.606 lei; pierderi: – 9.467 lei. În condițiile în care la Primăria Călărași execută lucrări de 49.937 lei! Tot pe anul 2015, când executa lucrări la Primăria Călărași, figurează cu 2 (doi) salariați și cu următorul obiect de activitate preponderent: cod CAEN 5630 – Băuturi și alte activități de servire a băuturilor. Ca să vedeți și din istoricul firmei, pentru anii 2012 și 2013, cifrele de afaceri raportate sunt: 7.416 lei, respectiv 6.978 lei. Ca asociați figurează Toneanu Florentina Oana și Stoica Teodora Alexandra, adică nimeni altele decât fetele liberalului Nicolae Rogoz, fost director la firmele care au prăduit banii de puțuri forate și de rețea de alimentare cu apă în comuna Sărulești. Credem că Daniel Ștefan Drăgulin, primarul municipiului Călărași, are decența să nu ne creadă atât de lipsiți de inteligență încât să ne spună că lucrarea respectivă nu a fost data pe pile, deși Codul Penal prevede alt termen, ci doar pentru că era el încântat de cum executa firma asta lucrări de reparații la adăposturile civile, prin vânzarea rachiului de drojdie, la pahar. În plus, cine are răbdarea să parcurgă lista din care reiese câte reparații s-au executat la adăpostul ăsta de protecție civilă, se ia cu mâinile de cap. Aici, an de an se execută așa ceva. Pe bună dreptate, adăpostul de protecție civilă, de la Călărași, tot an de an este lovit de câte o bombă nucleară și necesită reparații.
** SC Marvi Kolos Construct, firmă înființată în 2015, are și ea de lucru, la Primăria Călărași, mai precis achiziționează, montează și întreține foișoare, în valoare de 48.483 lei. Firma are sediul social în satul Ceacu, comuna cuza Vodă, cu Marin Virginia drept asociat unic și administrator. Firma a fost înființată în 5.03.2015, iar în 13.07.2015 semnează deja un contract de lucrări prin încredințare directă cu Primăria Călărași. Cum se fac lucrurile astea? Nu avem habar! Pentru anul 2015, Marvi Kolos Construct a executat lucrări, la Primăria Călărași, în sumă totată de 171.363,15 lei, având 4 (patru) contracte. În schimb, cifra totală a afacerilor derulate în 2015, de această firmă, este de 229.952 lei. În cazul în care nu ar fi existat contractele cu Primăria Călărași, Marvi Kolos Construct, în anul 2015, ar fi lucrat de 58.588,85 lei.
** SC Born Construct SRL Ceacu, firmă înființată în 22.08.2006, figurează pentru anii 2012, 2013 și 2014, cu următoarele cifre de afaceri: 1.573 lei, 83.899 lei, 174.801 lei. În schimb, de la Primăria Călărași, primește în anul 2015 lucrări în valoare de 241.194,60 lei, aproape cât toată cifra de afaceri din ultimii 3 ani de activitate. Începând cu anul 2011, firma figurează cu 0 (zero) salariați, în vreme ce pentru anul 2015 raportează 2 (doi). Are ca obiect principal de activitate cod CAEN 4649 – Comerț cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc, iar ca asociați figurează Boancă Lucian Remus și Cojocea Mihaela. Sunt doar câteva exemple referitoare la modul în care sunt date lucrările, la Primăria Călărași.
** Datele sunt mai ample dar ,sintetizând lucrurile, expresia ar fi că la Primăria Călărași se derulează totul într-un șir lung de cumetrii și de interese, pe banii localnicilor. SC Sigma House Construct SRL Călărași, tot în anul 2015, a executat, printre altele, lucrarea denumită ridicare geigere la cotă, valoarea contractului, ulterior reziliat, fiind de 67.604,35 lei. Ca asociat figurează numita Sbârcea Georgeta. Aceasta este mama fostului consilier județean PSD Sbârcea Marius Virgil, pe legislatura 2012 – 2016, și soția actualului consilier județean PSD Sbârcea Marian. Afacerile sunt transpartinice.
** SC Propary & Clean SRL, în baza contractului nr. 44326, din 29.09.2015, încheiat cu Primăria Călărași, prin achiziție directă, a executat lucrarea denumită reparații rețea apă strada Mușețelului. Valoarea lucrării: 238.166,85 lei, bani proveniți din bugetul local. SC Propary & Clean SRL figurează cu sediul social în comuna Borcea, județul Călărași, strada Cartierul Nou, nr. 12, camera 1. Firma este înființată în anul 2013, mai precis la data de 8.08.2013. Are ca obiect de activitate codul CAEN 4645 – Comerț cu ridicata al produselor cosmetice și de parfumerie. A reparat rețeaua de apă de pe strada Mușețelului, din Municipiul Călărași, cu 3 (trei) salariați. Angajați, foarte probabil, pentru comerțul door-to-door, cu produse de la Avon. Nu vrem să mai detaliem modul în care se cheltuiesc banii publici. Nu de alta, dar ne apucă melancolia.
** SC Donaris Impex SRL Călărași, firmă cu 0 (zero) salariați, a executat, pentru suma de 74.836 lei, alimentarea cu energie electrică a rețelei de alimentare cu apă de pe scuar. Cum poți face asta fără să ai salariați, doar Dumnezeu știe!
** Și Gâdea Vasile a intrat în forță în bugetul public, asta după ce, ani la rând, s-a făcut de râs în funcția de inspector șef al ITM Călărași, ulterior în cea de comisar șef al Gărzii de Mediu, omul fiind condamnat pentru trafic de influență, ulterior găsindu-și un loc la Uniunea Națională pentru Progresul României, ulterior la Partidul Mișcarea Populară, după absorbția UNPR, cu rol de promovare a amicei președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, pentru un post în Senatul României, din postura de candidat în județul Călărași. Este vorba de numita Simona Maria Vlădică. Dar să nu trecem peste cazul reprezentat de Vasile Gâdea. Prin firma Rovaral Recycling SRL Călărași, la data de 27.10.2015, primește contractul nr. 50411, prin achiziție directă, având ca obiect amenajare zona picnic. Nu avem habar cum poate fi amenajată o zonă pentru picnic și cine pastele mă-sii se mai duce la picnic, prin noiembrie. Valoarea lucrării este de 40.317,55 lei, bani proveniți din bugetul local. Daniel Ștefan Drăgulin a plecat de la UNPR la data de 1 februarie 2016, deci la data semnării contractului cu firma lui Vasile Gâdea, cei doi erau colegi de partid. Interesant, în acest caz, este și altceva. Vasile Gâdea a fost numit drept comisar șef al Gărzii de Mediu Călărași la data de 15.04.2013. Firma Rovaral Recycling SRL Călărași, cu el drept asociat unic și cu Augustidis Maria, fiica sau cumnata acestuia, drept administrator, este înființată la 14.06.2013. Și acum vă rugăm să vă țineți bine: firma are ca obiect de activitate exact ce controla domnul comisar șef al Gărzii de Mediu Călărași: cod CAEN 3812 – Colectarea deșeurilor periculoase. Fără cuvinte, ăștia nu sunt sănătoși la cap!
** Cu un singur aspect vă mai reținem atenția, din această zonă: pentru anul 2015, Primăria Călărași a plătit suma de 72.000 lei pentru servicii interpretare muzică de fanfară. De la 1.09.2015 și până la sfârșitul anului, ne-a cântat fanfara, prin PFA Moldoveanu Marian Constantin. UN PFA d-ăsta face cât o întreagă fanfară! În plus, PFA Moldoveanu Marian Constantin figurează cu data înființării 12.08.2015. Două săptămâni mai târziu primește un contract de 72.000. C-așa-i în tenis!
** La 14.09.2015, cu numărul 41527, Primăria Călărași achiziționează direct servicii program muzical, de la firma Talisman Music SRL București. Firma figurează cu Oprea Alin Adrian drept asociat unic și cu Ută Mioara drept administrator. Nu a mai depus acte contabile din anul 2013. Valoarea contractului încheiat cu Primăria Călărași este de 67.500 lei, echivalentul a 14.500 de euro. Există indicii că suma primită de la Primăria Călărași nu a fost raportată, prin acte contabile, la fisc. Conform OUG nr. 34/2006, dacă valoarea de achiziție ar fi fost mai mare de 15.000 de euro, Primăria Călărași era obligată să organizeze licitație publică. După exact două săptămâni, la data de 1.10.2015, Direcția Națională Anticorupție descinde la Călărași. Se fac percheziții acasă și la biroul lui Andrei Klein, consilierul primarului Daniel Ștefan Drăgulin. Au fost vizate infracțiuni de dare și luare de mită. Firma Talisman Music este implicată într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție comise în cursul anului 2015. Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, au fost efectuate percheziții domiciliare în 6 locații situate în municipiul București și județele Constanța, Călărași și Caraș-Severin, reprezentând domiciliile unor persoane fizice. Cum a ajuns firma Talisman Music la Călărași? Ne spune Marius Gavrilă, reprezentantul firmei Mix Music: Talisman Music este firma care a asigurat spectacolul muzical la nunta unei fete a actualului primar Daniel Ștefan Drăgulin, la începutul anului 2015.
** Nu vrem să se creadă că suntem de partea lui Marius Gavrilă și a firmei reprezentate de acesta, Mix Music. Altele sunt publicațiile care au contracte de publicitate cu această firmă. Nici nu ne prea interesează dacă Mix Music va mai organiza spectacole, la Călărași, prin bani proveniți de la Consiliul Județean Călărași, prin Centrul Cultural Județean Călărași, reprezentat, până acum o lună, de Alina Jipa. Nu ne interesează pentru că, din punctul nostru de vedere, nu e un act cultural faptul că te dai cu curul pe o scenă și behăi în limba engleză, crezându-te Madonna. Dar dacă poporul cere, asta are! Însă trebuie punctate câteva lucruri: 1. Consiliul Județean Călărași, prin Vasile Iliuță, a cerut documente de la Centrul Cultural Județean Călărași, referitoare la achizițiile făcute de la firma Mix Music, motivând că au fost cerute de Direcția Națională Anticorupție. Motivația e infantilă câtă vreme DNA nu avea nevoie de un interpus în acest sens, în fapt Consiliul Județean Călărași; ar fi cerut documentele direct de la Centrul Cultural Județean Călărași, care are personalitate juridică. 2. În cadrul unei conferințe de presă derulate la jumătatea lunii decembrie 2016, Marius Gavrilă afirmă că i s-a impus să cazeze artiști la Hestia Hotel, al numitului Hristache Geambazu, zis și Itu. “A pus mâna pe telefon domnul președinte, l-a sunat pe domnul de la Hestia, m-am dus la Hestia și-am cazat. Și-am plătit… M-a costat 600 de milioane.” Marius Gavrilă afirmă că acest fapt are încadrare penală și că se numește trafic de influență. Articolul 291 din Codul Penal definește astfel această infracțiune: (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Un procuror inteligent, din punctul nostru de vedere, poate demonstra că aici avem de-a face nu cu comiterea unei astfel de infracțiuni, în fapt de trafic de influență, ci de șantaj. La art. 207, Noul Cod Penal definește astfel această infracțiune: (1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Banii au fost pretinși pentru altul, prin obligarea agentului economic să facă achiziții impuse de la un alt agent economic. De regulă, Mix Muzic caza artiștii la Hotel Călărași, câtă vreme sunt reglementări în vigoare care impun să nu se facă astfel de cazări, din fonduri provenind de la buget, decât în hoteluri de maxim trei stele. În această speță, explicația lui Vasile Iliuță e antologică. Uitați-o: Referitor la cazarea artiștilor la Hotel Hestia lucrurile au stat în felul următor: L-am rugat să țină cont și de ceilalți agenți economici în turism, iar banii care vin de la Centrul Cultural să ajungă și la aceștia. Vasilică, tată, de ce nu-l rogi tu pe Marius Gavrilă să nu dea publicitate numai la Arena, Obiectiv etc. etc., ci să ne dea și nouă, că și noi tot agent economic suntem! E același lucru, evident. După un astfel de mod de gândire, ne așteptăm ca Vasile Iliuță să sune la terți și să ceară, să impună încheierea de contracte. Sau, după caz, retragerea de contracte. Dacă reglementările în vigoare impun cazarea făcută din bani bugetari numai în hoteluri de o anumită categorie, e logic că prin acțiunea făcută de Vasile Iliuță, prin a-i impune lui Marius Gavrilă unde să cazeze artiștii, i s-a adus un prejudiciu material Hotelului Călărași. Și firma Mix Muzic a fost prejudiciată, prețurile de cazare fiind cu totul altele, cu mult mai mari. Există declarație, Marius Gavrilă afirmă că are inclusiv înregistrări, există documente contabile. Există declarația lui Iliuță care recunoaște că i-a cerut asta lui Marius Gavrilă. Există prejudiciu. E o speță clasică, pe care o poate rezolva și un procuror stagiar. În plus, ni se pare ciudat că o astfel de speță a rămas, până la acest moment, fără urmări.
** În tot acest timp, însă, trebuie lămurit un alt aspect deosebit de important: între Vasile Iliuță și Oprea Alin Adrian, de la firma cercetată, de data aceasta pe bune și nu pe vorbe, de Direcția Națională Anticorupție, în fapt Talisman Music, există anumite raporturi. Oprea Alin Adrian a fost văzut în biroul președintelui Vasile Iliuță, exact în timpul în care, prin presa aurolacă, s-a aruncat pe piață informația că DNA solicită documente despre Mix Music. La discuția din cabinetul președintelui Consiliului Județean Călărași cu reprezentantul firmei Talisman Music a participat și un astfel de aurolac de presă, acesta venind, ulterior, cu așa-numite dezvăluiri despre firma concurentă, Mix Music. În plus, formația Talisman a fost prezentă și la petrecerea de sfârșit de an dată de Vasile Iliuță la hanul său de la Ivănești. E un mod de lucru absolut bolnav. Cum nu se poate folosi în demersurile sale de reprezentanții presei care au coloană vertebrală, Vasile Iliuță, în tot acest timp, a apelat la un subterfugiu: s-a folosit de niște aurolaci pentru a-și atinge scopurile. Prin acțiuni de denigrare în presa aurolacă, Vasile Iliuță a pus presiune pe oamenii pe care a dorit să-i schimbe din funcție. Așa s-a întâmplat în cazul lui Viorel Ivanciu, acesta fiind acuzat că a comis fapte de natură penală, prin prejudicierea financiară a clubului de fotbal Dunărea Călărași, fapt evident fals. Așa a acționat și în cazul Alinei Jipa. Cameliei Ghiveciu, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, i-a găsit un nod în papură și i-a fost respins dosarul, singurul depus, pentru ocuparea prin concurs a funcției de manager. Vasile Iliuță asta nu înțelege: nu mai e la Vâlcelele. Nu mai hălăduiește cu Marian Moise. Nu se mai toarnă unul pe altul. Nu mai poate lovi femeile, în campania electorală, așa cum s-a întâmplat exact cu Alina Jipa, în urmă cu 8 ani. Sau cu Georgiana. Din punctul nostru de vedere, era dreptul lui să cheme pe oricine din subordine sau de la instituțiile care beneficiază de bani publici provenind de la Consiliul Județean călărași și să ceară să-l lase să-și facă echipă. Nu avea nevoie nici de circ în presa aurolacă, nici de alte subterfugii. Putea declara pur și simplu că nu poate lucra sau că nu vrea să lucreze cu X și că dorește să aibă echipa lui și rezultatele ulterioare ale activității acesteia să și le poată asuma. Așa era simplu, așa era firesc, așa era demn de un președinte de consiliu județean.
** Așa cum este firesc să-și asume experimentul făcut la Spitalul Județean de Urgență Călărași, prin numirea ca director medical a lui Laurențiu Belușică. E un experiment total nereușit, la această concluzie ajungând chiar Vasile Iliuță, cel care-l numește pe Belușică drept Doctorul Facebook, expresie lansată pe piață de presa care nu umblă cu cifra octanică de alcool în sânge peste media legală. Așa cum e firesc să-și asume și metoda inedită prin care consoarta lui Belușică, Simona Maria Vlădică, vreme de alte câteva luni, l-a consiliat benevol, pe chestiuni de imagine publică. De pe urma numitei Simona Maria Vlădică, Vasile Iliuță rămâne cu un banner, postat pe holurile de la UPU. Pe acesta este un citat: România are nevoie de oameni sănătoși ca să poată merge în direcția cea bună. Spitalul Județean Călărași reprezintă prioritatea numărul 1 a administrației județene. Vă așteptăm într-o echipă de oameni determinați să schimbăm lucrurile în bine. Aici se încheie citatul, după care apare și numele celui care a emis o astfel de frază plină de semnificații. Să știți că nu este Platon. Fraza a fost emisă, pur și simplu, de Vasile Iliuță. A fost atât de importantă încât a necesitat punerea acesteia pe bannerul respectiv, ca să nu fie uitată de posteritate. Să ia aminte. Să se bucure de ea și urmașii urmașilor noștri, în veacul vecilor.
** Laurențiu Belușică nu a plecat oricum de la Spitalul Județean de Urgență Călărași. A plecat cu mașina pusă la dispoziție de unitatea medicală. La București, din datele noastre, avea obiceiul să dea jos numerele de înmatriculare, ca autoturismul să nu fie filmat în timp ce stătea parcat în fața domiciliului acestuia. În mod cu totul surprinzător, Nicolae Dragu, omul lui Marian Vanghelie, de la Călărași, fost edil al municipiului, nu a mai organizat un protest spontan, așa cum s-a întâmplat la data de 17.11.2016, când Belușică a reclamat că nu mai este dorit la spitalul călărășean pe motiv că nu poate intra în birou, deși avea cheia în buzunar. Uitați ce postează Doctorul Facebook, la data la care realizează că trebuie să-și caute un alt loc de muncă, poate pe la spitalul din Slobozia: Până să vin la Călărași nici un ziarist nu a scris ceva rău de mine. Au mai fost ceva reclamații din partea pacienților. Aici, ciudat, o parte a presei a dat în mine cât a putut. Nu am înțeles de ce? Sunt dispus să îmi cer scuze dacă îmi spun ce anume am greșit. Am fost acuzat că am mediatizat pe fb. Fraților, în spital este suferință, se moare zilnic. Presa nu spune un cuvânt de bine. Nu auzi decât cuvinte de genul malpraxis, mită, șpagă, moarte, durere. Păi tu ca om când vezi numai asta îți mai vine să mergi la spital? Acum pe bune. Am scos o tumoră de patru kg cu doctorii de acolo, a măsluit un neica nimeni o așa zisă șpagă pe care DNA-ul a desființat-o fără drept de apel. (Atenție nu NUP ci clasarea directă a cauze). Să-l dau în judecată pe amărât? Am auzit că nu are după ce bea apă. L-am lăsat în pace… Am încheiat citatul. Doctorul Facebook are dreptate, nu avem după ce bea apă, câtă vreme folosim rețeta clasică: nu bem bere, ci apă plată cu lămâie. Bem așa ceva direct de la robinet. Dar să trecem peste acest aspect. Ceea ce spune Laurențiu Belușică e rizibil. 1. După ce Doctorul Facebook a avut o astfel de postare publică, presa locală a semnalat că, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, o echipă de medici chirurgi, din care a făcut parte și Belușică, a operat o femeie, aceasta având o tumoră, zic aceștia, de 4 kilograme. 2. Aparținătorii acesteia, în urma unui demers jurnalistic declanșat de noi, au afirmat că au dat, ulterior, o șpagă de 6 milioane. 3. Femeia operată este o amărâtă dintr-un sat călărășean, își câștigă traiul vânzând leuștean, la piața de la oraș. 3. Redacția noastră nu a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție în acest caz și nicăieri în altă parte. 4. Nu știm cine a făcut acel denunț. 5. Aparținătorii au declarat că au dat suma de 6 milioane de lei vechi, aceștia având reprezentarea că suma aceasta a fost împărțită de echipa de chirurgi, împreună cu anestezistul. Echipa de chirurgi a fost formată din doctorii Laurențiu Belușică și Paul Gheorghe Gașpar. Nu știm cine a fost anestezistul. Redacția noastră a consemnat asta ca atare. 6. Chestionat în acest sens, Paul Gheorghe Gașpar a recunoscut că a primit o mică atenție. A declarat că nu a împărțit banii cu Laurențiu Belușică, dar că urmează să discute cu acesta aspectul respectiv. 7. Dosarul de la DNA a fost declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, în vederea soluționării cauzei privitoare la aspectele semnalate în cazul doctorului Paul Gheorghe Gașpar. Laurențiu Belușică nu pricepe un lucru esențial: redacția noastră nu a avut nici o clipă în intenție să depună un denunț, în această cauză. Belușică a plecat, și-a luat catrafusele și gata, în vreme ce un doctor ca Paul Gheorghe Gașpar e, în continuare, la Călărași. A fost și este în continuare la Călărași. E departe de noi intenția de a prigoni medicii călărășeni. Mai mult, în cazul unei audieri, suntem gata să depunem mărturie că am realizat acea documentare în stare de ebrietate avansată și că nu avem habar cum am întocmit materialul respectiv. Paul Gheorghe Gașpar este un medic călărășean. Și e un medic bun. Nu merită un denunț și cu atât mai puțin să fie târât prin parchete, doar pentru că Laurențiu Belușică s-a simțit vexat de un text de presă. Nici Paul Gheorghe Gașpar și nici un alt medic călărășean nu merită asta. După ce că avem atât de puțini, ne mai arde și să-i stresăm cu așa ceva. Știm cazuri în care doctori acuzați că au primit cutii de ness Amigo sau ciocolată Poiana, au ajuns la arest, au fost condamnați și, ulterior, au murit. Noi nu încurajăm denunțurile făcute împotriva medicilor călărășeni. Nu încurajăm astfel de represalii, făcute împotriva medicilor, venite din partea unor procurori extrem de zeloși. Asta nu a priceput și nu pricepe Laurențiu Belușică. Un chirurg ca Paul Gheorghe Gașpar, care profesează la Călărași, merită tot respectul. Și cu asta terminăm în acest caz: știe cineva de ce nu a rămas Laurențiu Belușică să profeseze, ca medic chirurg, la Călărași? El voia numai șef? Despre consoarta acestuia, Simona Maria Vlădică, numai de bine! Vorba aia, adio și-un praz verde. Vasile Iliuță, să te speli cu ei pe

Surse din ARAD/Militaru si Didilescu au fost transferați la Spitalul Județean Arad, nu de alta, dar cică mai vor o bataie de la Interlopii din Ruta 99 sa rămână fara OUA/ Marius s-ar fi carat prin America si vrea să-și traga o Tesla-n Coi/ Ai grija BOSS, te așteaptă d-na Tundrea la DNA!

Aproximativ 50 de mame s-au adunat, sâmbătă seara, în Piața „Avram Iancu“ din Arad, supărate pentru modul în care sunt tratați copiii lor la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad şi au cerut normalitate.

Cele circa 50 de mame au strâns semnături pentru întâlnirea pe care o vor avea luni cu preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, instituţie care administrează baza materială a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.

„Ne-am adunat mămicile în speranţa că putem schimba ceva în privinţa situaţiei din spitalele arădene. În special cele de la copii. Sunt situaţii anormale într-o ţară civilizată, un oraş atât de mare, să nu putem fi respectaţi ca pacienţi, să avem condiţii mizere, că nu le pot numi altfel. Sunt mămici care au trecut prin situaţii foarte neplăcute în acel spital. Astăzi am semnat şi o petiţie la Consiliul Judeţean Arad. Nu aşteptăm covoare roşii, vrem doar să fim trataţi şi respectaţi ca pacienţi, ca oameni, nu noi în special, ci copiii noştri“, a declarat  una dintre mămici, pentru Mediafax.

O altă mamă a spus că ar dori ca unii dintre medicii Spitalului Judeţean de Urgenţă Arad să fie schimbaţi, deoarece părinţii nu au, la Arad, niciun fel de siguranţă că merg cu copiii în spital şi aceştia sunt trataţi.

CJ Arad a început o anchetă la Secţia de Boli Infecţioase Copii a Spitalului de Urgenţă, după ce Cristina Rusu a comparat unitatea sanitară cu un “lagăr de exterminare”, în care perfuziile funcţionează greu, copiii nu sunt vizitaţi de medici, iar cei care au împlinit 7 ani se internează fără părinţi.

Cristina Rusu a scris că şi-a dus fetiţa la spital pentru că se simţea foarte rău şi era deshidratată. Potrivit femeii, pediatra şi asistenta de gardă au avut “o atitudine execrabilă”, fetiţei i-a fost administrată o perfuzie doar la insistenţele mamei, iar în cele trei ore cât se administra perfuzia nimeni nu a venit să vadă fetiţa, “cu toate că tot personalul stătea de poveşti, la suc şi la prăjituri

SUBCOMISARUL.RO/ TRUPA de CASH a BARONULUI PNL de CALARASI !

Am primit la redactie:

TRUPA de SOC a Baronului de Calarasi

-DINULESCU, VASILESCU, TUDONE, DANIEL STEFAN, TUDORACHE, GHITA, JIPA, ENCIU, VIOLETA, DOINITA

Firme controlate politic implicate in contractele de lucrari si achizitii

SURSA

Comunicare needitata

-Va salut. apreciez editorialele tale. Nu am date suficiente, dar o serie de piste ti le pot oferii in legatura cu coruptia care a tronat in Consiliul Judetean Calarasi sub patronajul lui Raducu Filipescu. In prezent mai este o gasca in consiliu care nu il lasa pe actualul presedinte sa lucreze. Aici mentionez pe seful gastii, Marian Dinulescu, unul din cei mai mari rechini spagari si abonat la diferite comisioane de la firmele controlate care au contracte cu CJ Calarasi. Exemple sunt destule si calarasenii cunosc bine aspecte cu nuanta penala, incepand de la comisioanele luate de la agricultori pentru asa zisele interventii la APIA, pentru a le debloca platile, pana la firmele care aprovizioneaza consiliul cu diferite servicii si produse.. hootie curata

-Acum il defaimeaza pe actualul presedinte, care a inceput sa inchida robinetul, si nu il lasa sa lucreze pentru binele judetului. ROg sa solicitati date oficial despre contractele lui Filipescu privind concesionarea fery boat-lui pe o suma modica de 100000 Euro care firma ii face in 30 de zile pana la constructia unei biblioteci care a uitat sa-i mai faca un etaj dar care in acte figureaza cu unul in plus fata de realitate. va crucitii. biblioteca

Despre Dinulescu?

– are ginere la Apia,, si o sa va dau un exemplu in care un agricultor a fost sunat de Dinulescu ca la rezolvat cu subventiile si ii va pune bani in cont , dar banii erau in cont de 2 ziler a fost nevoit sai dea o suma de 5 000 lei, sanu strice relatiile.

-a cam trecut timp si in prezent Consiliul Judetean nu poate lucra din cauza tesaturilor umane lasate de Filipescu In Consiliu

 

-Acum e de vazut ce face si Iliuta, urmaresc cu mare atentie personajul, dar la prima vedere imi creeaza impresia ca vrea sa faca ceva

am totusi impresia cu nu este lasat sa lucreze de gasca lui Felippe care a pierdut controlul banului public

-Apropo iti dau un bonus.. o anume firma DANPO TRADE MASTER SRL calarasi , controlata de un anume Popia Dan are 2 contracte cu consiliul, dar cine o controleaza in realitate?

Dinulescu

-Popia Dan este din Cl. daca si este vazut de prietena mea ori de cate ori aduce produsele la Consiliu merge discret si la DINULESCU

O alta firma abonata la banii publici pe care o mulge Dinulescu este Tehnobirotica din Oltenita, cea care furnizeaza birotica

-Va rog, sa se cerceteze si contractul cu spalatoria, pe timpul lui Filipescu se manca Saorma si se lua ulei de motor de copii lui Dinulescu si se deconta in spalari auto,, era unul Tudorache care manarea afacerea, spalatoria era a unuia Ceaciu la iesire spre Slobozia pe dreapta

Am inteles ca acum pe 31.03.2017 se termina toate contractele sa vedem cum il vrajeste Dinulescu pe Iliuta

sau cum va manipula Dinulescu cu oamenii lui SEAP-ul

Altceva?

– mai sapam sunt destule date ce se vehiculeaza prin CJ

Felipe a lasat o mostenire dezastruoasa.. in luna 03.2016 inainte sa plece , DInulescu a incheiat peste 15 contracte de servicii cu firme clientelare controlate de el sau Vasilescu, un alt rechin care s-a hranit din banii publici, se pare ca toate contractele sunt semnate de fostul administrator public Daniel Stefan, cel care a pupat in fund pe felipe

Da-mi mai multe detalii: nume, job….

-Vasilescu Sorin fost director tehnic la CJ Cl, Daniel Stefan, fost director administrativ, delegat de Felippe pt a semna toate contractele, Tudorache Viorel, Sef serviciu administrativ care impreuna cu fiica Violeta, in calitate de gestionar a administrat gestiunea consiliului, conflict de interese de la o posta,

tata- fiica, in prezent Tudorache a iesit la pensie. Tudorache un impostor, fara studii superioare, a ocupat un post de conducere fara a indeplinii cerintele necesare, plus a incasat retributie cu spor de conducere, ilegal, stabilit si de Camera de Conturi dar Felippe a aranjat si acest aspect, trebuia sa returneze banii inapoi conform legii, o noua verificare a camerei de Conturi ar scoate la iveala magaria aceasta,

Capul de lance al lui Felippe a fost si Tudone, artizan al multor ghidusii financiare, cum ar fi aceasta: in 2015 au decontat facturi la un service de pe variantA pe lucrari fictive, BANII au ajuns chas la Gasca condusa de Felippe si impartita ca prima de craciun intre ei. Niste hoti nenorociti.. acoperiti de oameni cu functii din Camera de CONTURI, CAMERA CARE NU A intocmit nici pana in prezent raportul care trebuia sa scoata in evidenta lipsa etajului de la Biblioteca,

poate ai spuneti si lui Vacaroiu povestea …

Vasilescu Sorin am inteles de prin Consiliu ca este in concediu din luna Noiembrie, isi cauta de lucru, el a fost dirijorul la toate contractele pe investitii si externalizare a serviciilor

-Acum e lupta mare, Dinulescu vrea sa-l denigreze pe Iliuta, pe 30.03. se scot pe SEAP circa 20 de contracte care pana in prezent au fost mulse de el, cea mai rentabila fiind firma de paza Stan Group

Nu cunosc, dar aflam.. cert este ca am auzit ca nepotul lui este seful compartimentului de IT din Consiliul, alta afacere banoasa care a capusat epoca Felippe, acum Iliuta le-a inchis toate robinetele,, jale mare stau pe ghimpi, de aceea au plecat toti de la achizitii

-Sapa si la Directia de Protectie a copilului unde si acolo Dinulescu are controlul achizitiilor, AM INTELES CA O ANUME DOINITA ESTE SANTAJATA DE DINULESCU

-TIPA A FOST PUSA DE FELIPPE SEFA, A FOST O SIMPLA LUCRATOARE IN CONSILIU.. CERCETEZA SA VEZI CE AVERE A FACUT FATA ACEASTA IN ULTIMII 3 ANI

AM INTELES CA ESTE DE LOC DE PRIN GRADISTEA

-Intrebare: cine e sursa?

-De la cultura, dar a lucrat si in Consiliu Judetean

Ramanem in actualizare si ne vom adresa PICCJ-DNA

Răducu Filipescu, de la Călărași, pitește gunoaiele din județ cu firme ce ascund multe probleme

Băieți de treabă, cei de la Uniunea Europeană ne dau un purcoi de bani nu doar ca să ne facem depozite noi de deșeuri, dintr-alea eco, ci ne dau și un purcoi de bani pentru a le închide pe cele vechi. Consiliul Județean Călărași, condus de băiatul de treabă Răducu Filipescu, a decis să lase activitatea asta de închidere a depozitelor în seama unor băieți de treabă de la firma Alpenside SRL din București. Totul în urma unei licitații de treabă la care au fost lăsate să participe doar două firme dintre cele cinci care ar fi vrut să-și adjudece contractul în valoare de puțin peste 48 de milioane fără TVA.
Alpenside SRL, firma care se va ocupa de închiderea gropilor de gunoi din Călărași, Lehliu-Gară, Fundulea și Oltenița, este deținută, conform datelor de la Registrul Comerțului, de către o firmă înregistrată în Larnaca, Cipru – Alpenside Holding Ltd. – și este administrată de un domn pe nume Mihai Florin Cristian. În fapt, firma se numea înainte Util Construct Plus SRL, era deținută de un alt domn, Liviu Nițescu, băiat de treabă, și era o obișnuită a contractelor din bani publici. Cum, se pare, este și acum. De altfel, firma ajunsese în vizorul DNA, ca urmare a unei sesizări a Curții de Conturi, pe motiv că, prin 2011-2012, se lipise la niște contracte de deszăpezire fără să dețină vreun utilaj necesar acelei activități. Cum aici nu e vorba de zăpadă, și e vorba și de o sumă de vreo nouă ori mai mare decît acel contract, totul pare să fie în regulă. Ca să nu mai zicem de faptul că acest biznis are loc în Călărași, nu la Buzău, unde Răducu Filipescu e băiat de treabă.
Dacă tot au ajuns la maturitate lucrările de la biblioteca judeţeană, situată în buricul târgului, lângă, onor, întâiul nostru consiliul judeţean, musai ca ele să intre în sfera de normalitate a acestei administraţii, ce se perindă prin judeţ de prin 2004. Aşa că, în buna tradiţie, lucrările la mândeţe de clădire au fost sistate, că doar nu era să rămână prefectura singura clădire la care nu se mai lucrează. Oficial, administraţia de la consiliul judeţean dă un răspuns simplist, dar pe care nu-l crede nimeni: lucrările au fost oprite pentru că a expirat contractul şi nici consiliul judeţean, nici constructorul nu au cerut prelungirea lui. La întrebarea de ce consiliul judeţean nu a cerut prelungirea contractului, administratorul public, Daniel Ştefan, ridică din umeri. Până la urmă nu el este decident, este doar un executant, decizia stă la vârful consiliului judeţean. Dacă treburile ar fi doar de râs, ar fi bine, numai că ele sunt groase, dar groase rău de tot. Clădirea, în loc să iasă cu cinci etaje, aşa cum a fost aprobată de consilierii judeţeni, a ieşit cu patru. Până la urmă, nici nu trebuie făcută o comisie de numărătoare a etajelor, cum propunea în glumă opoziţia pesedistă, ci ar trebui o instituţie abilitată să facă acest lucru. DNA, în speţă, pentru că treaba e cam penală.

Hamburgeri de 120 mii RON
În 2012 se elaborează un proiect pentru construcţia bibliotecii, aprobându-se documentaţia tehnico-economică aferentă, de către consilierii judeţeni, în februarie 2013. Clădirea era prevăzută cu cinci etaje şi avea o valoare de vreo 18 milioane lei. Toate bune şi frumoase numai că la doar două luni distanţă baştanii de la consiliul judeţean se răzgândesc şi comandă modificarea proiectului iniţial. Rad un întreg etaj, fac modificări ale funcţionalităţii clădirii, ordonă construirea de spaţii pentru McDonald’s, KFC şi alţi hamburgeri, pentru o librărie şi alte fantasmagorii, ceea ce, evident, înseamnă şi alte costuri. Din motive care ne scapă, dar pe care nici Filipescu, nici Dinulescu, cu funcţii politice, şi nici Daniel Ştefan, ca administrator public, nu ni le spun, nu au mai venit în faţa consilierilor să supună aprobării modificările la documenaţia tehnico-economică. Aşa că băieţii noştri, siguri pe ei, că doar sunt la putere, se apucă de construit. Şi construiesc până în 2015 când s-au răzgândit, şi în privinţa hamburgerilor, a librăriei şi a altor acareturi şi cer din nou modificarea proiectului. Ceea ce proiectantul a făcut. În paranteză fie spus, răzgândeala aceasta ne-a costat prima dată 80 mii lei, iar a doua oară 40 mii lei. Bani publici.

Legalizarea ilegalităţilor nu a fost pe placul consilierilor
Dintr-o dată băieţii noştri din consiliul judeţean şi-au dat seama că treaba nu e bună pentru ei. Ba chiar e groasă. Clădirea bibliotecii trebuia să iasă cu cinci etaje, după documentaţia aprobată în 2013 de consilieri dar, fatalitate, ea a ieşit cu patru etaje. Aşa că, băiatul de serviciu, Marian Dinulescu, că doar Filipescu poate fi suspectat de orice, dar nu de prostie, vine în august 2015 cu un proiect de hotărâre prin care încearcă legalizarea ilegalităţilor săvârşite până atunci. În speţă, să voteze consilierii documentaţia tehnico-economică la zi, adică ceea ce au construit ilegal băieţii noştri. După un mic scandal în consiliu Diba şi-a retras proiectul de hotărâre, simţind că nu-i a bună. Băiat perseverent, mai face o astfel de tentativă şi în octombrie 2015 dar, din nou nu are succes. Consilierii şi-au dat seama că ar legaliza o ilegalitate şi au stat în băncuţa lor. Prin urmare, am ajuns în anul de graţie 2016, cu clădirea gata de a fi terminată, dar cu un etaj lipsă. Ce să ne facem ? Păi, dacă tot a ieşit cu scandal şi e groasă la fundul nostru, ar trebui să nu mai perseverăm, probabil că şi-au spus băieţii noştri. Până la urmă aceştia au avut un exces de sinceritate şi în raportul la proiectul de hotărâre privind sistarea lucrărilor grăiesc aşa:” Întrucât modificarea si completarea Hotărârii Consiliului Județean Călărași nr. 14 din 24.02.2013 privind aprobarea documentației tehnico-economice şi a devizului general la obiectivul de investiție Centrul Județean de Cultură şi Administrație Publică „Barbu Știrbei”- Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu – Faza: Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție nu a fost supusă aprobării, lucrările aferente proiectului tehnic nr. 405/2015 nu au fost contractate”. Foarte corect şi legal. Modificările din proiectul din 2015 nu au fost aprobate de consilieri, lucrările nu au fost contractate. Dar lucrările intervenite prin modificarea proiectului iniţial, în speţă din 2013, de ce au fost contractate ? Că nici ele nu au fost supuse aprobării?

Uite biblioteca, nu e biblioteca
Problema legalităţii la construirea bibliotecii judeţene nu constă doar în lipsa unui etaj şi a construirii fără aprobarea consilierilor. Lucrarea s-a făcut fără licitaţie, a fost încredinţată direct firmei SC Optim SA, e adevărat, firma ce a construit toată clădirea ce adăposteşte azi consiliul judeţean, sala de spectacole şi primăria. Întrebând care a fost motivaţia juridică a acestei atribuiri directe aparatul tehnic al consiliului judeţean, susţinut de Filipescu, ne dă un răspuns halucinant: este vorba de continuarea lucrărilor, de ducerea la îndeplinire a contractului iniţial; biblioteca era prinsă în clădirea mare, pe aici pe undeva, dar nu se ştie bine pe unde, dar sigur era prinsă, aşa că noi am mutat-o ceva mai încolo, pe locaţia garajului. Măi, băieţi! Vrăjeala asta nu ţine. Cum adică, era prinsă pe aici pe undeva? Ori era prinsă, ori nu era prinsă. Dacă era prinsă trebuia să se construiască. Cum ea nu s-a construit, nu era prinsă nicăieri. E adevărat, o biblioteca a fost prinsă în proiectul de pe timpul lui Ceauşescu dar, cel mai probabil, a fost „ştearsă” la modificarea proiectului, în 1991 când, pe lângă sala de spectacole, a apărut consiliul judeţean şi primăria. Nu deţinem proiectul din 1991 şi de aceeea am folosit cuvântul „probabil”. Dar, lucrurile sunt simple. Dacă biblioteca exista în proiect, se construia. Cum nu s-a construit înseamnă că nu exista.

Cum stă treaba cu posibilul conflict de interese
Astfel că, au trebuit să treacă 12 ani, când lui Filipescu îi vine ideea să construiască o bibliotecă pe locaţia garajului. Dacă ea nu a fost prinsă în proiect, şi nu a fost, este o nouă investiţie. Prin urmare, licitaţie. Pentru cei de la oficiul juridic din consiliul judeţean, nici măcar prevederile art. 122 lit. i sau j din OUG 34/2006 nu-i salvează. Mai mult, încredinţarea construirii bibliotecii este susceptibilă şi de un conflict de interese. Directoarea compartimentului juridic din consiliul judeţean, Maranda Pipoş, a fost acţionar şi membru în consiliul de administraţie al SC Optim SA. Ulterior, s-a retras. Dacă a semnat şi câte acte a semnat legat de această lucrare, rămâne de văzut. Cert este că pe un act adiţional la contractul de lucrări, toţi directorii de compartimente din consiliul judeţean apar cu nume şi prenume, doar la „juridic” apare simplu, „compartimentul juridic”, fără niciun nume, plus o semnătură. Să fie a portarului ? Să nu uităm. SC Optim SA a luat zeci de miliarde de pe urma lucrărilor. Cât oare or fi luat acţionarii, ca dividende? Un lucru e clar: Mircea Popescu, acţionarul principal la SC Optim SA, a dus banii acasă, aceeaşi casă în care stă şi Maranda Pipoş.

Hai să ne apucăm de parcarea subterană!
Oricum, una peste alta, băieţii noştri din consiliul judeţean vor să se facă cuminţi, pentru că Răducu Filipescu ne informează că restul de lucrări la biblioteca judeţeană se vor atribui prin licitaţie. Adică, prima dată a mers pe încredinţare directă şi tocmai acum nu merge ? Trăgând linie, constatăm că la biblioteca judeţeană este un mare buboi, ce tot se umflă şi se umflă. Expozia se va produce dacă îl înţeapă cineva. Până atunci băieţii răi din presa călărăşeană şi-au mutat atenţia spre o nouă investiţie de suflet a lui Filipescu ce părea îngropată. Dacă tot a intervenit (re)uniunea cu primarul Drăgulin, hai să ne apucăm de parcarea subterană. Noi am dat şi o soluţie viabilă, care nu are cum să dea greş: ne apucăm de parcare şi începem cu sistarea lucrărilor!
Într-o zi, la ceas de seară, pe când se plimba braţ la braţ cu soţia, peste Răducu George Filipescu a dat umanitarismul. L-a lovit atât de tare încât a două zi a fost nevoit să-şi asume funcţia de preşedinte al Crucii Roşii, filiala Călăraşi. Evident, e o poveste de adormit copii. Realitatea e că ultima instituţie ce a mai rămas apolitică s-a politizat. Cum altfel s-ar putea dacă în fruntea Crucii Roşii este un politician, de orice culoare politică, ce are drept obiectiv câştigarea puterii politice şi deţinerea unor funcţii administrative. Politicianul român nu a denevit atât de responsabil ca să poarte umanitarismul la rever. Cu atât mai mult Răducu Filipescu. Acesta nu iartă nicio ocazie de a critica puterea pedelistă, întrucât ar fi politizat toată administraţia, dar când vine vorba de persoana sa nu-şi vede parul din ochi şi nici gunoiul de sub preş. Deturnarea unor acţiuni ale Crucii Roşii către PNL este mai mult decât evidentă. Doar prezenţa lui Filipescu în fruntea instituţiei de binefacere, este asociată de anumite persoane cu Filipescu- preşedintele PNL, ce-şi mai doreşte un mandat în fruntea consiliului judeţean. Totuşi, transferul de imagine este foarte puţin din ce ar putea fi. Transferul unor donaţii ale Crucii Roşii către PNL este un lucru mult mai grav. Răducu Filipescu ne asigură că nu se poate întâmpla aşa ceva. Când se duce cu Crucea Roşie se îmbracă în roşu, când se duce cu PNL se îmbracă în galben, ne povesteşte sumar Răducu Filipescu. Cu toate acestea nu ne poate da nicio garanţie că persoane din anturajul său nu le spune oamenilor că el este şi candidatul PNL, prin urmare e om bun şi trebuie votat. Exemplul ni-l oferă tocmai Filipescu, cel ce apare într-o postare pe youtube şi amestecă acţiunile consiliului judeţean ale PNL şi Crucii Roşii. Curat campanie electorală! Chiar şi Camelia Croitoru, prezentată ca fiind preşedinta femeilor liberale(nu Aura Giurcă, directorul Crucii Roşii, cum se vehiculează) spunea într-o relatare radiofonică despre măreaţa acţiune a Crucii Roşii şi, evident, a PNL, de ajutorare a sinistraţilor din satul Nicolae Bălcescu, comuna Al. Odobescu, evident cu primar liberal. Să nu fi spus nimeni pe acolo că ajutoarele sunt şi de la PNL, de la Niculae Eremia şi Filipescu Răducu George(ca pe buletinul de vot)? Cu siguranţă fuziunea dintre PNL şi Crucea Roşie a avut loc, ultima instituţie fiind folosită pe post de vehicul pentru îndeplinirea obiectivelor politice. Şi pentru că este proaspăt pasionat de facebook îi oferim lui Răducu Filipescu o poză, pe care ne-o asumăm, ce este sugestivă cu privire la activitatea sa “umanitară”. Nu toţi pot fi fraieriţi, nu toţi pot fi creduli, iar eu nici acum nu crem că suplimentele alimentare împărţite de PNL proveneau de la partid, ci au fost deturnate de la Crucea Roşie. Atenţie, domnule Filipescu, Crucea Roşie este o instituţie internaţională, iar europenii cu siguranţă nu ar accepta ca ea să fie folosită politic.

Finanţare de 22.486.000 de lei pentru CCJ Călăraşi, în ultimii patru ani

 Potrivit datelor din Raport, “din 2013 până în 2016 s-au înregistrat creşteri spectaculoase” în ceea ce priveşte exerciţiul bugetar, în condiţiile în care veniturile proprii au scăzut consistent, iar calitatea activităţilor desfăşurate a avut de suferit, constatându-se exercitarea în mod defectuos a actului de management, astfel: a crescut bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Călăraşi, de la 4.452.000 de lei, în 2013, la 7.654.000 de lei, în 2016, ceea ce reprezintă o creştere de 58% în patru ani; au crescut cheltuielile de la 4.308.580 de lei, în 2013, la 6.937.622 de lei, în 2016, creşterea fiind de 62%. De remarcat faptul că această creştere a avut ca bază principală bugetul CJ Călăraşi, care a finanţat Centrul Cultural Judeţean cu 3.726.490 de lei în 2013, respectiv 6.323.595 de lei în 2016 (creşterea bugetului fiind de 69,6%). În cei patru ani CJ Călăraşi a finanţat Centrul Cultural cu suma totală de 22.486.000 de lei, fiind efectuate cheltuieli în suma totală de 21.059.335 de lei. În ceea ce priveşte realizarea veniturilor proprii provenite din închirieri, s-au înregistrat scăderi de la 158.000 de lei, în 2013, la 69.530 de lei, în 2014, la 64.676 de lei, în 2015, respectiv 53.031 de lei, în 2016. În fiecare din cei patru ani cheltuielile efectuate din venituri proprii au fost minime, aceste venituri fiind de altfel extrem de mici. Dacă în anul 2013 veniturile proprii au reprezentat 13,5% din total buget, în anii 2014, 2015 şi 2016 au scăzut, fiind în medie de 9% pe an. De precizat faptul că deşi instituţia nu are un cont distinct în Trezorerie pentru încasarea şi cheltuirea veniturilor proprii, în situaţii şi raportări acestea sunt dedicate activităţilor culturale. De remarcat faptul că în anul 2014, exceptând cheltuielile cu salariile, Cinematograful 2D/3D s-a întreţinut din veniturile încasate pe filme şi chirii.

 De la 15 spectacole pe contract s-a ajuns la 35

CCJ Călăraşi a încheiat în anul 2014 un acord – cadru cu compania artistică Mix Music Show SRL. Conform acordului – cadru nr. 2143/14.11.2014 încheiat prin procedură de achiziţie “licitaţie deschisă” pe o durată de 36 de luni de la data semnării sale, numărul de servicii ce trebuiau prestate era de minimum 10 evenimente şi maximum 15 evenimente pe an. Valoarea acordului, potrivit raportului procedurii de selecţie este cuprinsă în intervalul de 2.838.568,20 de lei pe an – 8.515.704,60 de lei pe trei ani şi pentru fiecare eveniment exista obligaţia de a se încheia un contract subsecvent.

Sub anvelopa aceluiaşi acord – cadru s-au derulat şi stagiunile teatrale în anii 2015 şi 2016, în sala “Barbu Ştirbei”, în baza contractelor subsecvente aferente după cum urmează: în anul 2015 s-au prezentat 16 piese de teatru pentru adulţi, cu o valoare totală de 599.961,60 de lei. Preţul mediu pe spectacol a fost de 37.497,66 de lei. În anul 2016 s-au prezentat 35 de spectacole de teatru, 20 pentru adulţi şi 15 pentru copii, cu o valoare de 827.000 de lei. Preţul mediu al unui spectacol de adulţi a fost de 33.783,20 de lei (675.664: 20), iar al unui spectacol de copii a fost de 10.067,67 de lei. În concluzie, acordul, început cu trei activităţi în anul 2014, a fost aplicat şi în anii 2015 şi 2016, încheindu-se contracte subsecvente pentru fiecare din cele zece proiecte, şi nu unul anual.

 Evenimentele culturale exced duratei acordului

Din verificarea documentelor puse la dispoziţie nu a fost identificată nicio sursă din care să rezulte necesitatea obiectivă privind încheierea unui acord – cadru cu o firmă specializată în furnizarea de servicii culturale, pentru includerea acestuia în Programul anual al achiziţiilor publice pe anul 2014. Prin referatul nr. 1618/20.08.2014, fără antet, întocmit de un angajat al CCJ şi aprobat de o persoană neidentificată, se cerea încheierea unui contract – cadru cu o firmă specializată în servicii culturale pentru a respecta„solicitarea Consiliului Judeţean Călăraşi”. Deşi s-a cerut Consiliului Judeţean un asemenea act, acesta nu a fost pus la dispoziţia comisiei. Totodată, deşi se solicitase achiziţionarea unui serviciu de consultanţă specializată în vederea iniţierii şi derulării procedurii pentru încheierea unui acord cadru privind servicii de organizare evenimente culturale, acest serviciu nu a mai fost achiziţionat, procedura derulându-se cu forţe proprii, în condiţiile în care nu exista personal specializat. Menţionăm că evenimentele culturale înscrise în acordul – cadru, pentru anul 2017, exced duratei acordului, acestea fiind programate a se desfăşura după expirarea acordului.

Preţuri triplate pentru spectacole

Gestionarea defectuoasă a bugetului prin externalizarea serviciilor (pentru o perioadă de trei ani) către firma Mix Music Show SRL, în aşa fel încât preţurile plătite de Centrul Cultural Judeţean către această companie, pentru spectacolele contractate, au fost dublate, triplate sau chiar mai mari, faţă de preţul real.

Spectacolul de teatru „Noi 4” (anul 2014) – preţul transmis prin e-mail de către unul dintre actori a fost de 4.000 de lei, iar preţul plătit de instituţie către Mix Music Show SRL pentru acelaşi spectacol este de şapte ori mai mare, respectiv – 30.000 de lei).

Spectacolul de teatru „Raţa sălbatică” (anul 2015) – preţul de cumpărare de laTeatrul Bulandra – 25.000 de lei, preţul plătit de CCJ către Mix Music Show SRL pentru spectacol a fost dublu, respectiv – 55.800 de lei.

Spectacolul de teatru „Mă mut la mama” (anul 2014) – preţul transmis a fost de 6000 de lei, iar preţul plătit de Centrul Cultural Judeţean către Mix Music Show SRL a fost dublu, respectiv 12.000 de lei.

Spectacolul de teatru „Mă mut la tata” (anul 2016) – pretul transmis a fost de 7.500 de lei, iar preţul plătit de CCJ către Mix Music Show SRL a fost triplu, respectiv 24.000 de lei.

Spectacolul de teatru „Mă mut sau nu mă mut” (anul 2016) – preţul transmis a fost de 9.500 de lei, iar Centrul Cultural Judeţean a plătit firmei Mix Music Show SRL triplu, respectiv 31.200 de lei.

 Angajaţii Centrului Cultural Judeţean, puşi să facă treaba companiei Mix Music

În Raport se arată că din discuţiile purtate cu angajaţii CCJ Călăraşi a rezultat că atât climatul cât şi activitatea instituţională au fost afectate grav în ultimii ani întrucât: la spectacolele a căror organizare a fost externalizată, angajaţii Centrului Cultural Judeţean erau puşi, prin note interne de serviciu, să execute anumite activităţi (vânzare de bilete, control acces, plasare, garderobă etc.) prevăzute în sarcina furnizorului de servicii, conform contractelor încheiate; conducerea nu lua în seamă informările propriului personal, care, în urma recepţiei anumitor evenimente, a identificat unele nereguli în activitatea furnizorului de servicii; climatul organizaţional s-a alterat după externalizarea unor servicii către Mix Music Show SRL, persoane din conducerea acestei societăţi implicându-se în activitatea CCJ, uneori chiar dând sarcini personalului Centrului Cultural Judeţean; nu se respectau fişele de post, fiind persoane care lucrează în alte compartimente şi desfăşoară alte activităţi decât cele prevăzute în fişa de post.

Documente semnate de manager în timpul concediului

Managerul CCJ Călăraşi, Alina Penelopa Jipa, a solicitat în data de 16 decembrie 2016,  preşedintelui Consiliului Judeţean, printr-o notă scrisă, aprobarea efectuării concediului de odihnă, începând cu 19 decembrie 2016, concediu aprobat în data de 23 decembrie 2016. La data de 27 decembrie 2016, managerul Centrului Cultural solicită Consiliului Judeţean, şi nu preşedintelui CJ, „retragerea”cererii de concediu din 16 decembrie 2016, solicitare care nu a fost aprobată. Totodată, la nivelul CCJ s-a întocmit dispoziţia managerului nr. 40/23.12.2016, prin care, în perioada 23 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, “atribuţiile privind conducerea, organizarea şi funcţionarea Centrului Cultural Judeţean Călăraşi vor fi preluate de Dorina Ursu, director adjunct (economic)”, pe care Alina Jipa, managerul CCJ la acea dată, nu a semnat-o. În aceste condiţii, în perioada în care se afla în concediu de odihnă, Alina Jipa a semnat mai multe documente pentru plata unor furnizori (în valoare totală de 641.793,37 de lei), precum şi alte documente interne.

În anul 2014, managerul Alina Jipa a întocmit „Calendarul orientativ al Programelor şi Proiectelor Culturale conform Strategiei culturale a Consiliului Judeţean Călăraşi” în trei exemplare, fără număr şi nedatate, aprobate de preşedintele CJ Călăraşi, Răducu George Filipescu, care ar fi trebuit să constituie anexe la hotărârile Consiliului Judeţean, prin care se aprobă bugetul Centrului Cultural. În primul exemplar unele proiecte figurau cu buget 0, iar în celelalte exemplare sunt bugetate (în al doilea cu 320.000 de lei şi în al treilea cu 638.000 de lei). Totodată, verificând registrele de intrare – ieşire ale CCJ din perioada 2014 – 2016 au fost găsite foarte multe numere de înregistrare libere, în prezent barate, de unde rezulta că era posibilă antedatarea documentelor.

Lucrare plagiată

Concursul de validare în funcţia de manager s-a bazat încă de la început pe un plagiat. Alina Jipa a fost validată în funcţia de manager în baza unei lucrări identice şi copiată integral după cea a managerului anterior, Radu Dinulescu.

Alina Jipa: “Evaluarea asta a fost făcută de oameni care nu au nicio calitate să evalueze managementul unei instituţii publice”

“Un Raport de evaluare nu poate fi făcut pentru ultimii patru ani pentru că evaluare s-a făcut anual. S-a făcut evaluare managerială şi financiară, conform legilor în vigoare. Am fost verificată şi de Curtea de Conturi şi de Audit, nimeni nu a găsit nicio neregulă. Evaluarea asta a fost făcută de oameni care nu au nicio calitate să evalueze managementul unei instituţii publice”, a declarat Alina Jipa.

 Vizualizări articol: 127