Am primit la redactie:
TRUPA de SOC a Baronului de Calarasi
-DINULESCU, VASILESCU, TUDONE, DANIEL STEFAN, TUDORACHE, GHITA, JIPA, ENCIU, VIOLETA, DOINITA
Firme controlate politic implicate in contractele de lucrari si achizitii
SURSA
Comunicare needitata
-Va salut. apreciez editorialele tale. Nu am date suficiente, dar o serie de piste ti le pot oferii in legatura cu coruptia care a tronat in Consiliul Judetean Calarasi sub patronajul lui Raducu Filipescu. In prezent mai este o gasca in consiliu care nu il lasa pe actualul presedinte sa lucreze. Aici mentionez pe seful gastii, Marian Dinulescu, unul din cei mai mari rechini spagari si abonat la diferite comisioane de la firmele controlate care au contracte cu CJ Calarasi. Exemple sunt destule si calarasenii cunosc bine aspecte cu nuanta penala, incepand de la comisioanele luate de la agricultori pentru asa zisele interventii la APIA, pentru a le debloca platile, pana la firmele care aprovizioneaza consiliul cu diferite servicii si produse.. hootie curata
-Acum il defaimeaza pe actualul presedinte, care a inceput sa inchida robinetul, si nu il lasa sa lucreze pentru binele judetului. ROg sa solicitati date oficial despre contractele lui Filipescu privind concesionarea fery boat-lui pe o suma modica de 100000 Euro care firma ii face in 30 de zile pana la constructia unei biblioteci care a uitat sa-i mai faca un etaj dar care in acte figureaza cu unul in plus fata de realitate. va crucitii. biblioteca
Despre Dinulescu?
– are ginere la Apia,, si o sa va dau un exemplu in care un agricultor a fost sunat de Dinulescu ca la rezolvat cu subventiile si ii va pune bani in cont , dar banii erau in cont de 2 ziler a fost nevoit sai dea o suma de 5 000 lei, sanu strice relatiile.
-a cam trecut timp si in prezent Consiliul Judetean nu poate lucra din cauza tesaturilor umane lasate de Filipescu In Consiliu
-Acum e de vazut ce face si Iliuta, urmaresc cu mare atentie personajul, dar la prima vedere imi creeaza impresia ca vrea sa faca ceva
am totusi impresia cu nu este lasat sa lucreze de gasca lui Felippe care a pierdut controlul banului public
-Apropo iti dau un bonus.. o anume firma DANPO TRADE MASTER SRL calarasi , controlata de un anume Popia Dan are 2 contracte cu consiliul, dar cine o controleaza in realitate?
Dinulescu
-Popia Dan este din Cl. daca si este vazut de prietena mea ori de cate ori aduce produsele la Consiliu merge discret si la DINULESCU
O alta firma abonata la banii publici pe care o mulge Dinulescu este Tehnobirotica din Oltenita, cea care furnizeaza birotica
-Va rog, sa se cerceteze si contractul cu spalatoria, pe timpul lui Filipescu se manca Saorma si se lua ulei de motor de copii lui Dinulescu si se deconta in spalari auto,, era unul Tudorache care manarea afacerea, spalatoria era a unuia Ceaciu la iesire spre Slobozia pe dreapta
Am inteles ca acum pe 31.03.2017 se termina toate contractele sa vedem cum il vrajeste Dinulescu pe Iliuta
sau cum va manipula Dinulescu cu oamenii lui SEAP-ul
Altceva?
– mai sapam sunt destule date ce se vehiculeaza prin CJ
Felipe a lasat o mostenire dezastruoasa.. in luna 03.2016 inainte sa plece , DInulescu a incheiat peste 15 contracte de servicii cu firme clientelare controlate de el sau Vasilescu, un alt rechin care s-a hranit din banii publici, se pare ca toate contractele sunt semnate de fostul administrator public Daniel Stefan, cel care a pupat in fund pe felipe
Da-mi mai multe detalii: nume, job….
-Vasilescu Sorin fost director tehnic la CJ Cl, Daniel Stefan, fost director administrativ, delegat de Felippe pt a semna toate contractele, Tudorache Viorel, Sef serviciu administrativ care impreuna cu fiica Violeta, in calitate de gestionar a administrat gestiunea consiliului, conflict de interese de la o posta,
tata- fiica, in prezent Tudorache a iesit la pensie. Tudorache un impostor, fara studii superioare, a ocupat un post de conducere fara a indeplinii cerintele necesare, plus a incasat retributie cu spor de conducere, ilegal, stabilit si de Camera de Conturi dar Felippe a aranjat si acest aspect, trebuia sa returneze banii inapoi conform legii, o noua verificare a camerei de Conturi ar scoate la iveala magaria aceasta,
Capul de lance al lui Felippe a fost si Tudone, artizan al multor ghidusii financiare, cum ar fi aceasta: in 2015 au decontat facturi la un service de pe variantA pe lucrari fictive, BANII au ajuns chas la Gasca condusa de Felippe si impartita ca prima de craciun intre ei. Niste hoti nenorociti.. acoperiti de oameni cu functii din Camera de CONTURI, CAMERA CARE NU A intocmit nici pana in prezent raportul care trebuia sa scoata in evidenta lipsa etajului de la Biblioteca,
poate ai spuneti si lui Vacaroiu povestea …
Vasilescu Sorin am inteles de prin Consiliu ca este in concediu din luna Noiembrie, isi cauta de lucru, el a fost dirijorul la toate contractele pe investitii si externalizare a serviciilor
-Acum e lupta mare, Dinulescu vrea sa-l denigreze pe Iliuta, pe 30.03. se scot pe SEAP circa 20 de contracte care pana in prezent au fost mulse de el, cea mai rentabila fiind firma de paza Stan Group
Nu cunosc, dar aflam.. cert este ca am auzit ca nepotul lui este seful compartimentului de IT din Consiliul, alta afacere banoasa care a capusat epoca Felippe, acum Iliuta le-a inchis toate robinetele,, jale mare stau pe ghimpi, de aceea au plecat toti de la achizitii
-Sapa si la Directia de Protectie a copilului unde si acolo Dinulescu are controlul achizitiilor, AM INTELES CA O ANUME DOINITA ESTE SANTAJATA DE DINULESCU
-TIPA A FOST PUSA DE FELIPPE SEFA, A FOST O SIMPLA LUCRATOARE IN CONSILIU.. CERCETEZA SA VEZI CE AVERE A FACUT FATA ACEASTA IN ULTIMII 3 ANI
AM INTELES CA ESTE DE LOC DE PRIN GRADISTEA
-Intrebare: cine e sursa?
-De la cultura, dar a lucrat si in Consiliu Judetean
Ramanem in actualizare si ne vom adresa PICCJ-DNA
Răducu Filipescu, de la Călărași, pitește gunoaiele din județ cu firme ce ascund multe probleme
Băieți de treabă, cei de la Uniunea Europeană ne dau un purcoi de bani nu doar ca să ne facem depozite noi de deșeuri, dintr-alea eco, ci ne dau și un purcoi de bani pentru a le închide pe cele vechi. Consiliul Județean Călărași, condus de băiatul de treabă Răducu Filipescu, a decis să lase activitatea asta de închidere a depozitelor în seama unor băieți de treabă de la firma Alpenside SRL din București. Totul în urma unei licitații de treabă la care au fost lăsate să participe doar două firme dintre cele cinci care ar fi vrut să-și adjudece contractul în valoare de puțin peste 48 de milioane fără TVA.
Alpenside SRL, firma care se va ocupa de închiderea gropilor de gunoi din Călărași, Lehliu-Gară, Fundulea și Oltenița, este deținută, conform datelor de la Registrul Comerțului, de către o firmă înregistrată în Larnaca, Cipru – Alpenside Holding Ltd. – și este administrată de un domn pe nume Mihai Florin Cristian. În fapt, firma se numea înainte Util Construct Plus SRL, era deținută de un alt domn, Liviu Nițescu, băiat de treabă, și era o obișnuită a contractelor din bani publici. Cum, se pare, este și acum. De altfel, firma ajunsese în vizorul DNA, ca urmare a unei sesizări a Curții de Conturi, pe motiv că, prin 2011-2012, se lipise la niște contracte de deszăpezire fără să dețină vreun utilaj necesar acelei activități. Cum aici nu e vorba de zăpadă, și e vorba și de o sumă de vreo nouă ori mai mare decît acel contract, totul pare să fie în regulă. Ca să nu mai zicem de faptul că acest biznis are loc în Călărași, nu la Buzău, unde Răducu Filipescu e băiat de treabă.
Dacă tot au ajuns la maturitate lucrările de la biblioteca judeţeană, situată în buricul târgului, lângă, onor, întâiul nostru consiliul judeţean, musai ca ele să intre în sfera de normalitate a acestei administraţii, ce se perindă prin judeţ de prin 2004. Aşa că, în buna tradiţie, lucrările la mândeţe de clădire au fost sistate, că doar nu era să rămână prefectura singura clădire la care nu se mai lucrează. Oficial, administraţia de la consiliul judeţean dă un răspuns simplist, dar pe care nu-l crede nimeni: lucrările au fost oprite pentru că a expirat contractul şi nici consiliul judeţean, nici constructorul nu au cerut prelungirea lui. La întrebarea de ce consiliul judeţean nu a cerut prelungirea contractului, administratorul public, Daniel Ştefan, ridică din umeri. Până la urmă nu el este decident, este doar un executant, decizia stă la vârful consiliului judeţean. Dacă treburile ar fi doar de râs, ar fi bine, numai că ele sunt groase, dar groase rău de tot. Clădirea, în loc să iasă cu cinci etaje, aşa cum a fost aprobată de consilierii judeţeni, a ieşit cu patru. Până la urmă, nici nu trebuie făcută o comisie de numărătoare a etajelor, cum propunea în glumă opoziţia pesedistă, ci ar trebui o instituţie abilitată să facă acest lucru. DNA, în speţă, pentru că treaba e cam penală.
Alpenside SRL, firma care se va ocupa de închiderea gropilor de gunoi din Călărași, Lehliu-Gară, Fundulea și Oltenița, este deținută, conform datelor de la Registrul Comerțului, de către o firmă înregistrată în Larnaca, Cipru – Alpenside Holding Ltd. – și este administrată de un domn pe nume Mihai Florin Cristian. În fapt, firma se numea înainte Util Construct Plus SRL, era deținută de un alt domn, Liviu Nițescu, băiat de treabă, și era o obișnuită a contractelor din bani publici. Cum, se pare, este și acum. De altfel, firma ajunsese în vizorul DNA, ca urmare a unei sesizări a Curții de Conturi, pe motiv că, prin 2011-2012, se lipise la niște contracte de deszăpezire fără să dețină vreun utilaj necesar acelei activități. Cum aici nu e vorba de zăpadă, și e vorba și de o sumă de vreo nouă ori mai mare decît acel contract, totul pare să fie în regulă. Ca să nu mai zicem de faptul că acest biznis are loc în Călărași, nu la Buzău, unde Răducu Filipescu e băiat de treabă.
Dacă tot au ajuns la maturitate lucrările de la biblioteca judeţeană, situată în buricul târgului, lângă, onor, întâiul nostru consiliul judeţean, musai ca ele să intre în sfera de normalitate a acestei administraţii, ce se perindă prin judeţ de prin 2004. Aşa că, în buna tradiţie, lucrările la mândeţe de clădire au fost sistate, că doar nu era să rămână prefectura singura clădire la care nu se mai lucrează. Oficial, administraţia de la consiliul judeţean dă un răspuns simplist, dar pe care nu-l crede nimeni: lucrările au fost oprite pentru că a expirat contractul şi nici consiliul judeţean, nici constructorul nu au cerut prelungirea lui. La întrebarea de ce consiliul judeţean nu a cerut prelungirea contractului, administratorul public, Daniel Ştefan, ridică din umeri. Până la urmă nu el este decident, este doar un executant, decizia stă la vârful consiliului judeţean. Dacă treburile ar fi doar de râs, ar fi bine, numai că ele sunt groase, dar groase rău de tot. Clădirea, în loc să iasă cu cinci etaje, aşa cum a fost aprobată de consilierii judeţeni, a ieşit cu patru. Până la urmă, nici nu trebuie făcută o comisie de numărătoare a etajelor, cum propunea în glumă opoziţia pesedistă, ci ar trebui o instituţie abilitată să facă acest lucru. DNA, în speţă, pentru că treaba e cam penală.
Hamburgeri de 120 mii RON
În 2012 se elaborează un proiect pentru construcţia bibliotecii, aprobându-se documentaţia tehnico-economică aferentă, de către consilierii judeţeni, în februarie 2013. Clădirea era prevăzută cu cinci etaje şi avea o valoare de vreo 18 milioane lei. Toate bune şi frumoase numai că la doar două luni distanţă baştanii de la consiliul judeţean se răzgândesc şi comandă modificarea proiectului iniţial. Rad un întreg etaj, fac modificări ale funcţionalităţii clădirii, ordonă construirea de spaţii pentru McDonald’s, KFC şi alţi hamburgeri, pentru o librărie şi alte fantasmagorii, ceea ce, evident, înseamnă şi alte costuri. Din motive care ne scapă, dar pe care nici Filipescu, nici Dinulescu, cu funcţii politice, şi nici Daniel Ştefan, ca administrator public, nu ni le spun, nu au mai venit în faţa consilierilor să supună aprobării modificările la documenaţia tehnico-economică. Aşa că băieţii noştri, siguri pe ei, că doar sunt la putere, se apucă de construit. Şi construiesc până în 2015 când s-au răzgândit, şi în privinţa hamburgerilor, a librăriei şi a altor acareturi şi cer din nou modificarea proiectului. Ceea ce proiectantul a făcut. În paranteză fie spus, răzgândeala aceasta ne-a costat prima dată 80 mii lei, iar a doua oară 40 mii lei. Bani publici.
În 2012 se elaborează un proiect pentru construcţia bibliotecii, aprobându-se documentaţia tehnico-economică aferentă, de către consilierii judeţeni, în februarie 2013. Clădirea era prevăzută cu cinci etaje şi avea o valoare de vreo 18 milioane lei. Toate bune şi frumoase numai că la doar două luni distanţă baştanii de la consiliul judeţean se răzgândesc şi comandă modificarea proiectului iniţial. Rad un întreg etaj, fac modificări ale funcţionalităţii clădirii, ordonă construirea de spaţii pentru McDonald’s, KFC şi alţi hamburgeri, pentru o librărie şi alte fantasmagorii, ceea ce, evident, înseamnă şi alte costuri. Din motive care ne scapă, dar pe care nici Filipescu, nici Dinulescu, cu funcţii politice, şi nici Daniel Ştefan, ca administrator public, nu ni le spun, nu au mai venit în faţa consilierilor să supună aprobării modificările la documenaţia tehnico-economică. Aşa că băieţii noştri, siguri pe ei, că doar sunt la putere, se apucă de construit. Şi construiesc până în 2015 când s-au răzgândit, şi în privinţa hamburgerilor, a librăriei şi a altor acareturi şi cer din nou modificarea proiectului. Ceea ce proiectantul a făcut. În paranteză fie spus, răzgândeala aceasta ne-a costat prima dată 80 mii lei, iar a doua oară 40 mii lei. Bani publici.
Legalizarea ilegalităţilor nu a fost pe placul consilierilor
Dintr-o dată băieţii noştri din consiliul judeţean şi-au dat seama că treaba nu e bună pentru ei. Ba chiar e groasă. Clădirea bibliotecii trebuia să iasă cu cinci etaje, după documentaţia aprobată în 2013 de consilieri dar, fatalitate, ea a ieşit cu patru etaje. Aşa că, băiatul de serviciu, Marian Dinulescu, că doar Filipescu poate fi suspectat de orice, dar nu de prostie, vine în august 2015 cu un proiect de hotărâre prin care încearcă legalizarea ilegalităţilor săvârşite până atunci. În speţă, să voteze consilierii documentaţia tehnico-economică la zi, adică ceea ce au construit ilegal băieţii noştri. După un mic scandal în consiliu Diba şi-a retras proiectul de hotărâre, simţind că nu-i a bună. Băiat perseverent, mai face o astfel de tentativă şi în octombrie 2015 dar, din nou nu are succes. Consilierii şi-au dat seama că ar legaliza o ilegalitate şi au stat în băncuţa lor. Prin urmare, am ajuns în anul de graţie 2016, cu clădirea gata de a fi terminată, dar cu un etaj lipsă. Ce să ne facem ? Păi, dacă tot a ieşit cu scandal şi e groasă la fundul nostru, ar trebui să nu mai perseverăm, probabil că şi-au spus băieţii noştri. Până la urmă aceştia au avut un exces de sinceritate şi în raportul la proiectul de hotărâre privind sistarea lucrărilor grăiesc aşa:” Întrucât modificarea si completarea Hotărârii Consiliului Județean Călărași nr. 14 din 24.02.2013 privind aprobarea documentației tehnico-economice şi a devizului general la obiectivul de investiție Centrul Județean de Cultură şi Administrație Publică „Barbu Știrbei”- Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu – Faza: Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție nu a fost supusă aprobării, lucrările aferente proiectului tehnic nr. 405/2015 nu au fost contractate”. Foarte corect şi legal. Modificările din proiectul din 2015 nu au fost aprobate de consilieri, lucrările nu au fost contractate. Dar lucrările intervenite prin modificarea proiectului iniţial, în speţă din 2013, de ce au fost contractate ? Că nici ele nu au fost supuse aprobării?
Dintr-o dată băieţii noştri din consiliul judeţean şi-au dat seama că treaba nu e bună pentru ei. Ba chiar e groasă. Clădirea bibliotecii trebuia să iasă cu cinci etaje, după documentaţia aprobată în 2013 de consilieri dar, fatalitate, ea a ieşit cu patru etaje. Aşa că, băiatul de serviciu, Marian Dinulescu, că doar Filipescu poate fi suspectat de orice, dar nu de prostie, vine în august 2015 cu un proiect de hotărâre prin care încearcă legalizarea ilegalităţilor săvârşite până atunci. În speţă, să voteze consilierii documentaţia tehnico-economică la zi, adică ceea ce au construit ilegal băieţii noştri. După un mic scandal în consiliu Diba şi-a retras proiectul de hotărâre, simţind că nu-i a bună. Băiat perseverent, mai face o astfel de tentativă şi în octombrie 2015 dar, din nou nu are succes. Consilierii şi-au dat seama că ar legaliza o ilegalitate şi au stat în băncuţa lor. Prin urmare, am ajuns în anul de graţie 2016, cu clădirea gata de a fi terminată, dar cu un etaj lipsă. Ce să ne facem ? Păi, dacă tot a ieşit cu scandal şi e groasă la fundul nostru, ar trebui să nu mai perseverăm, probabil că şi-au spus băieţii noştri. Până la urmă aceştia au avut un exces de sinceritate şi în raportul la proiectul de hotărâre privind sistarea lucrărilor grăiesc aşa:” Întrucât modificarea si completarea Hotărârii Consiliului Județean Călărași nr. 14 din 24.02.2013 privind aprobarea documentației tehnico-economice şi a devizului general la obiectivul de investiție Centrul Județean de Cultură şi Administrație Publică „Barbu Știrbei”- Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu – Faza: Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție nu a fost supusă aprobării, lucrările aferente proiectului tehnic nr. 405/2015 nu au fost contractate”. Foarte corect şi legal. Modificările din proiectul din 2015 nu au fost aprobate de consilieri, lucrările nu au fost contractate. Dar lucrările intervenite prin modificarea proiectului iniţial, în speţă din 2013, de ce au fost contractate ? Că nici ele nu au fost supuse aprobării?
Uite biblioteca, nu e biblioteca
Problema legalităţii la construirea bibliotecii judeţene nu constă doar în lipsa unui etaj şi a construirii fără aprobarea consilierilor. Lucrarea s-a făcut fără licitaţie, a fost încredinţată direct firmei SC Optim SA, e adevărat, firma ce a construit toată clădirea ce adăposteşte azi consiliul judeţean, sala de spectacole şi primăria. Întrebând care a fost motivaţia juridică a acestei atribuiri directe aparatul tehnic al consiliului judeţean, susţinut de Filipescu, ne dă un răspuns halucinant: este vorba de continuarea lucrărilor, de ducerea la îndeplinire a contractului iniţial; biblioteca era prinsă în clădirea mare, pe aici pe undeva, dar nu se ştie bine pe unde, dar sigur era prinsă, aşa că noi am mutat-o ceva mai încolo, pe locaţia garajului. Măi, băieţi! Vrăjeala asta nu ţine. Cum adică, era prinsă pe aici pe undeva? Ori era prinsă, ori nu era prinsă. Dacă era prinsă trebuia să se construiască. Cum ea nu s-a construit, nu era prinsă nicăieri. E adevărat, o biblioteca a fost prinsă în proiectul de pe timpul lui Ceauşescu dar, cel mai probabil, a fost „ştearsă” la modificarea proiectului, în 1991 când, pe lângă sala de spectacole, a apărut consiliul judeţean şi primăria. Nu deţinem proiectul din 1991 şi de aceeea am folosit cuvântul „probabil”. Dar, lucrurile sunt simple. Dacă biblioteca exista în proiect, se construia. Cum nu s-a construit înseamnă că nu exista.
Problema legalităţii la construirea bibliotecii judeţene nu constă doar în lipsa unui etaj şi a construirii fără aprobarea consilierilor. Lucrarea s-a făcut fără licitaţie, a fost încredinţată direct firmei SC Optim SA, e adevărat, firma ce a construit toată clădirea ce adăposteşte azi consiliul judeţean, sala de spectacole şi primăria. Întrebând care a fost motivaţia juridică a acestei atribuiri directe aparatul tehnic al consiliului judeţean, susţinut de Filipescu, ne dă un răspuns halucinant: este vorba de continuarea lucrărilor, de ducerea la îndeplinire a contractului iniţial; biblioteca era prinsă în clădirea mare, pe aici pe undeva, dar nu se ştie bine pe unde, dar sigur era prinsă, aşa că noi am mutat-o ceva mai încolo, pe locaţia garajului. Măi, băieţi! Vrăjeala asta nu ţine. Cum adică, era prinsă pe aici pe undeva? Ori era prinsă, ori nu era prinsă. Dacă era prinsă trebuia să se construiască. Cum ea nu s-a construit, nu era prinsă nicăieri. E adevărat, o biblioteca a fost prinsă în proiectul de pe timpul lui Ceauşescu dar, cel mai probabil, a fost „ştearsă” la modificarea proiectului, în 1991 când, pe lângă sala de spectacole, a apărut consiliul judeţean şi primăria. Nu deţinem proiectul din 1991 şi de aceeea am folosit cuvântul „probabil”. Dar, lucrurile sunt simple. Dacă biblioteca exista în proiect, se construia. Cum nu s-a construit înseamnă că nu exista.
Cum stă treaba cu posibilul conflict de interese
Astfel că, au trebuit să treacă 12 ani, când lui Filipescu îi vine ideea să construiască o bibliotecă pe locaţia garajului. Dacă ea nu a fost prinsă în proiect, şi nu a fost, este o nouă investiţie. Prin urmare, licitaţie. Pentru cei de la oficiul juridic din consiliul judeţean, nici măcar prevederile art. 122 lit. i sau j din OUG 34/2006 nu-i salvează. Mai mult, încredinţarea construirii bibliotecii este susceptibilă şi de un conflict de interese. Directoarea compartimentului juridic din consiliul judeţean, Maranda Pipoş, a fost acţionar şi membru în consiliul de administraţie al SC Optim SA. Ulterior, s-a retras. Dacă a semnat şi câte acte a semnat legat de această lucrare, rămâne de văzut. Cert este că pe un act adiţional la contractul de lucrări, toţi directorii de compartimente din consiliul judeţean apar cu nume şi prenume, doar la „juridic” apare simplu, „compartimentul juridic”, fără niciun nume, plus o semnătură. Să fie a portarului ? Să nu uităm. SC Optim SA a luat zeci de miliarde de pe urma lucrărilor. Cât oare or fi luat acţionarii, ca dividende? Un lucru e clar: Mircea Popescu, acţionarul principal la SC Optim SA, a dus banii acasă, aceeaşi casă în care stă şi Maranda Pipoş.
Astfel că, au trebuit să treacă 12 ani, când lui Filipescu îi vine ideea să construiască o bibliotecă pe locaţia garajului. Dacă ea nu a fost prinsă în proiect, şi nu a fost, este o nouă investiţie. Prin urmare, licitaţie. Pentru cei de la oficiul juridic din consiliul judeţean, nici măcar prevederile art. 122 lit. i sau j din OUG 34/2006 nu-i salvează. Mai mult, încredinţarea construirii bibliotecii este susceptibilă şi de un conflict de interese. Directoarea compartimentului juridic din consiliul judeţean, Maranda Pipoş, a fost acţionar şi membru în consiliul de administraţie al SC Optim SA. Ulterior, s-a retras. Dacă a semnat şi câte acte a semnat legat de această lucrare, rămâne de văzut. Cert este că pe un act adiţional la contractul de lucrări, toţi directorii de compartimente din consiliul judeţean apar cu nume şi prenume, doar la „juridic” apare simplu, „compartimentul juridic”, fără niciun nume, plus o semnătură. Să fie a portarului ? Să nu uităm. SC Optim SA a luat zeci de miliarde de pe urma lucrărilor. Cât oare or fi luat acţionarii, ca dividende? Un lucru e clar: Mircea Popescu, acţionarul principal la SC Optim SA, a dus banii acasă, aceeaşi casă în care stă şi Maranda Pipoş.
Hai să ne apucăm de parcarea subterană!
Oricum, una peste alta, băieţii noştri din consiliul judeţean vor să se facă cuminţi, pentru că Răducu Filipescu ne informează că restul de lucrări la biblioteca judeţeană se vor atribui prin licitaţie. Adică, prima dată a mers pe încredinţare directă şi tocmai acum nu merge ? Trăgând linie, constatăm că la biblioteca judeţeană este un mare buboi, ce tot se umflă şi se umflă. Expozia se va produce dacă îl înţeapă cineva. Până atunci băieţii răi din presa călărăşeană şi-au mutat atenţia spre o nouă investiţie de suflet a lui Filipescu ce părea îngropată. Dacă tot a intervenit (re)uniunea cu primarul Drăgulin, hai să ne apucăm de parcarea subterană. Noi am dat şi o soluţie viabilă, care nu are cum să dea greş: ne apucăm de parcare şi începem cu sistarea lucrărilor!
Într-o zi, la ceas de seară, pe când se plimba braţ la braţ cu soţia, peste Răducu George Filipescu a dat umanitarismul. L-a lovit atât de tare încât a două zi a fost nevoit să-şi asume funcţia de preşedinte al Crucii Roşii, filiala Călăraşi. Evident, e o poveste de adormit copii. Realitatea e că ultima instituţie ce a mai rămas apolitică s-a politizat. Cum altfel s-ar putea dacă în fruntea Crucii Roşii este un politician, de orice culoare politică, ce are drept obiectiv câştigarea puterii politice şi deţinerea unor funcţii administrative. Politicianul român nu a denevit atât de responsabil ca să poarte umanitarismul la rever. Cu atât mai mult Răducu Filipescu. Acesta nu iartă nicio ocazie de a critica puterea pedelistă, întrucât ar fi politizat toată administraţia, dar când vine vorba de persoana sa nu-şi vede parul din ochi şi nici gunoiul de sub preş. Deturnarea unor acţiuni ale Crucii Roşii către PNL este mai mult decât evidentă. Doar prezenţa lui Filipescu în fruntea instituţiei de binefacere, este asociată de anumite persoane cu Filipescu- preşedintele PNL, ce-şi mai doreşte un mandat în fruntea consiliului judeţean. Totuşi, transferul de imagine este foarte puţin din ce ar putea fi. Transferul unor donaţii ale Crucii Roşii către PNL este un lucru mult mai grav. Răducu Filipescu ne asigură că nu se poate întâmpla aşa ceva. Când se duce cu Crucea Roşie se îmbracă în roşu, când se duce cu PNL se îmbracă în galben, ne povesteşte sumar Răducu Filipescu. Cu toate acestea nu ne poate da nicio garanţie că persoane din anturajul său nu le spune oamenilor că el este şi candidatul PNL, prin urmare e om bun şi trebuie votat. Exemplul ni-l oferă tocmai Filipescu, cel ce apare într-o postare pe youtube şi amestecă acţiunile consiliului judeţean ale PNL şi Crucii Roşii. Curat campanie electorală! Chiar şi Camelia Croitoru, prezentată ca fiind preşedinta femeilor liberale(nu Aura Giurcă, directorul Crucii Roşii, cum se vehiculează) spunea într-o relatare radiofonică despre măreaţa acţiune a Crucii Roşii şi, evident, a PNL, de ajutorare a sinistraţilor din satul Nicolae Bălcescu, comuna Al. Odobescu, evident cu primar liberal. Să nu fi spus nimeni pe acolo că ajutoarele sunt şi de la PNL, de la Niculae Eremia şi Filipescu Răducu George(ca pe buletinul de vot)? Cu siguranţă fuziunea dintre PNL şi Crucea Roşie a avut loc, ultima instituţie fiind folosită pe post de vehicul pentru îndeplinirea obiectivelor politice. Şi pentru că este proaspăt pasionat de facebook îi oferim lui Răducu Filipescu o poză, pe care ne-o asumăm, ce este sugestivă cu privire la activitatea sa “umanitară”. Nu toţi pot fi fraieriţi, nu toţi pot fi creduli, iar eu nici acum nu crem că suplimentele alimentare împărţite de PNL proveneau de la partid, ci au fost deturnate de la Crucea Roşie. Atenţie, domnule Filipescu, Crucea Roşie este o instituţie internaţională, iar europenii cu siguranţă nu ar accepta ca ea să fie folosită politic.
Oricum, una peste alta, băieţii noştri din consiliul judeţean vor să se facă cuminţi, pentru că Răducu Filipescu ne informează că restul de lucrări la biblioteca judeţeană se vor atribui prin licitaţie. Adică, prima dată a mers pe încredinţare directă şi tocmai acum nu merge ? Trăgând linie, constatăm că la biblioteca judeţeană este un mare buboi, ce tot se umflă şi se umflă. Expozia se va produce dacă îl înţeapă cineva. Până atunci băieţii răi din presa călărăşeană şi-au mutat atenţia spre o nouă investiţie de suflet a lui Filipescu ce părea îngropată. Dacă tot a intervenit (re)uniunea cu primarul Drăgulin, hai să ne apucăm de parcarea subterană. Noi am dat şi o soluţie viabilă, care nu are cum să dea greş: ne apucăm de parcare şi începem cu sistarea lucrărilor!
Într-o zi, la ceas de seară, pe când se plimba braţ la braţ cu soţia, peste Răducu George Filipescu a dat umanitarismul. L-a lovit atât de tare încât a două zi a fost nevoit să-şi asume funcţia de preşedinte al Crucii Roşii, filiala Călăraşi. Evident, e o poveste de adormit copii. Realitatea e că ultima instituţie ce a mai rămas apolitică s-a politizat. Cum altfel s-ar putea dacă în fruntea Crucii Roşii este un politician, de orice culoare politică, ce are drept obiectiv câştigarea puterii politice şi deţinerea unor funcţii administrative. Politicianul român nu a denevit atât de responsabil ca să poarte umanitarismul la rever. Cu atât mai mult Răducu Filipescu. Acesta nu iartă nicio ocazie de a critica puterea pedelistă, întrucât ar fi politizat toată administraţia, dar când vine vorba de persoana sa nu-şi vede parul din ochi şi nici gunoiul de sub preş. Deturnarea unor acţiuni ale Crucii Roşii către PNL este mai mult decât evidentă. Doar prezenţa lui Filipescu în fruntea instituţiei de binefacere, este asociată de anumite persoane cu Filipescu- preşedintele PNL, ce-şi mai doreşte un mandat în fruntea consiliului judeţean. Totuşi, transferul de imagine este foarte puţin din ce ar putea fi. Transferul unor donaţii ale Crucii Roşii către PNL este un lucru mult mai grav. Răducu Filipescu ne asigură că nu se poate întâmpla aşa ceva. Când se duce cu Crucea Roşie se îmbracă în roşu, când se duce cu PNL se îmbracă în galben, ne povesteşte sumar Răducu Filipescu. Cu toate acestea nu ne poate da nicio garanţie că persoane din anturajul său nu le spune oamenilor că el este şi candidatul PNL, prin urmare e om bun şi trebuie votat. Exemplul ni-l oferă tocmai Filipescu, cel ce apare într-o postare pe youtube şi amestecă acţiunile consiliului judeţean ale PNL şi Crucii Roşii. Curat campanie electorală! Chiar şi Camelia Croitoru, prezentată ca fiind preşedinta femeilor liberale(nu Aura Giurcă, directorul Crucii Roşii, cum se vehiculează) spunea într-o relatare radiofonică despre măreaţa acţiune a Crucii Roşii şi, evident, a PNL, de ajutorare a sinistraţilor din satul Nicolae Bălcescu, comuna Al. Odobescu, evident cu primar liberal. Să nu fi spus nimeni pe acolo că ajutoarele sunt şi de la PNL, de la Niculae Eremia şi Filipescu Răducu George(ca pe buletinul de vot)? Cu siguranţă fuziunea dintre PNL şi Crucea Roşie a avut loc, ultima instituţie fiind folosită pe post de vehicul pentru îndeplinirea obiectivelor politice. Şi pentru că este proaspăt pasionat de facebook îi oferim lui Răducu Filipescu o poză, pe care ne-o asumăm, ce este sugestivă cu privire la activitatea sa “umanitară”. Nu toţi pot fi fraieriţi, nu toţi pot fi creduli, iar eu nici acum nu crem că suplimentele alimentare împărţite de PNL proveneau de la partid, ci au fost deturnate de la Crucea Roşie. Atenţie, domnule Filipescu, Crucea Roşie este o instituţie internaţională, iar europenii cu siguranţă nu ar accepta ca ea să fie folosită politic.
Finanţare de 22.486.000 de lei pentru CCJ Călăraşi, în ultimii patru ani
Potrivit datelor din Raport, “din 2013 până în 2016 s-au înregistrat creşteri spectaculoase” în ceea ce priveşte exerciţiul bugetar, în condiţiile în care veniturile proprii au scăzut consistent, iar calitatea activităţilor desfăşurate a avut de suferit, constatându-se exercitarea în mod defectuos a actului de management, astfel: a crescut bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Călăraşi, de la 4.452.000 de lei, în 2013, la 7.654.000 de lei, în 2016, ceea ce reprezintă o creştere de 58% în patru ani; au crescut cheltuielile de la 4.308.580 de lei, în 2013, la 6.937.622 de lei, în 2016, creşterea fiind de 62%. De remarcat faptul că această creştere a avut ca bază principală bugetul CJ Călăraşi, care a finanţat Centrul Cultural Judeţean cu 3.726.490 de lei în 2013, respectiv 6.323.595 de lei în 2016 (creşterea bugetului fiind de 69,6%). În cei patru ani CJ Călăraşi a finanţat Centrul Cultural cu suma totală de 22.486.000 de lei, fiind efectuate cheltuieli în suma totală de 21.059.335 de lei. În ceea ce priveşte realizarea veniturilor proprii provenite din închirieri, s-au înregistrat scăderi de la 158.000 de lei, în 2013, la 69.530 de lei, în 2014, la 64.676 de lei, în 2015, respectiv 53.031 de lei, în 2016. În fiecare din cei patru ani cheltuielile efectuate din venituri proprii au fost minime, aceste venituri fiind de altfel extrem de mici. Dacă în anul 2013 veniturile proprii au reprezentat 13,5% din total buget, în anii 2014, 2015 şi 2016 au scăzut, fiind în medie de 9% pe an. De precizat faptul că deşi instituţia nu are un cont distinct în Trezorerie pentru încasarea şi cheltuirea veniturilor proprii, în situaţii şi raportări acestea sunt dedicate activităţilor culturale. De remarcat faptul că în anul 2014, exceptând cheltuielile cu salariile, Cinematograful 2D/3D s-a întreţinut din veniturile încasate pe filme şi chirii.
De la 15 spectacole pe contract s-a ajuns la 35
CCJ Călăraşi a încheiat în anul 2014 un acord – cadru cu compania artistică Mix Music Show SRL. Conform acordului – cadru nr. 2143/14.11.2014 încheiat prin procedură de achiziţie “licitaţie deschisă” pe o durată de 36 de luni de la data semnării sale, numărul de servicii ce trebuiau prestate era de minimum 10 evenimente şi maximum 15 evenimente pe an. Valoarea acordului, potrivit raportului procedurii de selecţie este cuprinsă în intervalul de 2.838.568,20 de lei pe an – 8.515.704,60 de lei pe trei ani şi pentru fiecare eveniment exista obligaţia de a se încheia un contract subsecvent.
Sub anvelopa aceluiaşi acord – cadru s-au derulat şi stagiunile teatrale în anii 2015 şi 2016, în sala “Barbu Ştirbei”, în baza contractelor subsecvente aferente după cum urmează: în anul 2015 s-au prezentat 16 piese de teatru pentru adulţi, cu o valoare totală de 599.961,60 de lei. Preţul mediu pe spectacol a fost de 37.497,66 de lei. În anul 2016 s-au prezentat 35 de spectacole de teatru, 20 pentru adulţi şi 15 pentru copii, cu o valoare de 827.000 de lei. Preţul mediu al unui spectacol de adulţi a fost de 33.783,20 de lei (675.664: 20), iar al unui spectacol de copii a fost de 10.067,67 de lei. În concluzie, acordul, început cu trei activităţi în anul 2014, a fost aplicat şi în anii 2015 şi 2016, încheindu-se contracte subsecvente pentru fiecare din cele zece proiecte, şi nu unul anual.
Evenimentele culturale exced duratei acordului
Din verificarea documentelor puse la dispoziţie nu a fost identificată nicio sursă din care să rezulte necesitatea obiectivă privind încheierea unui acord – cadru cu o firmă specializată în furnizarea de servicii culturale, pentru includerea acestuia în Programul anual al achiziţiilor publice pe anul 2014. Prin referatul nr. 1618/20.08.2014, fără antet, întocmit de un angajat al CCJ şi aprobat de o persoană neidentificată, se cerea încheierea unui contract – cadru cu o firmă specializată în servicii culturale pentru a respecta„solicitarea Consiliului Judeţean Călăraşi”. Deşi s-a cerut Consiliului Judeţean un asemenea act, acesta nu a fost pus la dispoziţia comisiei. Totodată, deşi se solicitase achiziţionarea unui serviciu de consultanţă specializată în vederea iniţierii şi derulării procedurii pentru încheierea unui acord cadru privind servicii de organizare evenimente culturale, acest serviciu nu a mai fost achiziţionat, procedura derulându-se cu forţe proprii, în condiţiile în care nu exista personal specializat. Menţionăm că evenimentele culturale înscrise în acordul – cadru, pentru anul 2017, exced duratei acordului, acestea fiind programate a se desfăşura după expirarea acordului.
Preţuri triplate pentru spectacole
Gestionarea defectuoasă a bugetului prin externalizarea serviciilor (pentru o perioadă de trei ani) către firma Mix Music Show SRL, în aşa fel încât preţurile plătite de Centrul Cultural Judeţean către această companie, pentru spectacolele contractate, au fost dublate, triplate sau chiar mai mari, faţă de preţul real.
Spectacolul de teatru „Noi 4” (anul 2014) – preţul transmis prin e-mail de către unul dintre actori a fost de 4.000 de lei, iar preţul plătit de instituţie către Mix Music Show SRL pentru acelaşi spectacol este de şapte ori mai mare, respectiv – 30.000 de lei).
Spectacolul de teatru „Raţa sălbatică” (anul 2015) – preţul de cumpărare de laTeatrul Bulandra – 25.000 de lei, preţul plătit de CCJ către Mix Music Show SRL pentru spectacol a fost dublu, respectiv – 55.800 de lei.
Spectacolul de teatru „Mă mut la mama” (anul 2014) – preţul transmis a fost de 6000 de lei, iar preţul plătit de Centrul Cultural Judeţean către Mix Music Show SRL a fost dublu, respectiv 12.000 de lei.
Spectacolul de teatru „Mă mut la tata” (anul 2016) – pretul transmis a fost de 7.500 de lei, iar preţul plătit de CCJ către Mix Music Show SRL a fost triplu, respectiv 24.000 de lei.
Spectacolul de teatru „Mă mut sau nu mă mut” (anul 2016) – preţul transmis a fost de 9.500 de lei, iar Centrul Cultural Judeţean a plătit firmei Mix Music Show SRL triplu, respectiv 31.200 de lei.
Angajaţii Centrului Cultural Judeţean, puşi să facă treaba companiei Mix Music
În Raport se arată că din discuţiile purtate cu angajaţii CCJ Călăraşi a rezultat că atât climatul cât şi activitatea instituţională au fost afectate grav în ultimii ani întrucât: la spectacolele a căror organizare a fost externalizată, angajaţii Centrului Cultural Judeţean erau puşi, prin note interne de serviciu, să execute anumite activităţi (vânzare de bilete, control acces, plasare, garderobă etc.) prevăzute în sarcina furnizorului de servicii, conform contractelor încheiate; conducerea nu lua în seamă informările propriului personal, care, în urma recepţiei anumitor evenimente, a identificat unele nereguli în activitatea furnizorului de servicii; climatul organizaţional s-a alterat după externalizarea unor servicii către Mix Music Show SRL, persoane din conducerea acestei societăţi implicându-se în activitatea CCJ, uneori chiar dând sarcini personalului Centrului Cultural Judeţean; nu se respectau fişele de post, fiind persoane care lucrează în alte compartimente şi desfăşoară alte activităţi decât cele prevăzute în fişa de post.
Documente semnate de manager în timpul concediului
Managerul CCJ Călăraşi, Alina Penelopa Jipa, a solicitat în data de 16 decembrie 2016, preşedintelui Consiliului Judeţean, printr-o notă scrisă, aprobarea efectuării concediului de odihnă, începând cu 19 decembrie 2016, concediu aprobat în data de 23 decembrie 2016. La data de 27 decembrie 2016, managerul Centrului Cultural solicită Consiliului Judeţean, şi nu preşedintelui CJ, „retragerea”cererii de concediu din 16 decembrie 2016, solicitare care nu a fost aprobată. Totodată, la nivelul CCJ s-a întocmit dispoziţia managerului nr. 40/23.12.2016, prin care, în perioada 23 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, “atribuţiile privind conducerea, organizarea şi funcţionarea Centrului Cultural Judeţean Călăraşi vor fi preluate de Dorina Ursu, director adjunct (economic)”, pe care Alina Jipa, managerul CCJ la acea dată, nu a semnat-o. În aceste condiţii, în perioada în care se afla în concediu de odihnă, Alina Jipa a semnat mai multe documente pentru plata unor furnizori (în valoare totală de 641.793,37 de lei), precum şi alte documente interne.
În anul 2014, managerul Alina Jipa a întocmit „Calendarul orientativ al Programelor şi Proiectelor Culturale conform Strategiei culturale a Consiliului Judeţean Călăraşi” în trei exemplare, fără număr şi nedatate, aprobate de preşedintele CJ Călăraşi, Răducu George Filipescu, care ar fi trebuit să constituie anexe la hotărârile Consiliului Judeţean, prin care se aprobă bugetul Centrului Cultural. În primul exemplar unele proiecte figurau cu buget 0, iar în celelalte exemplare sunt bugetate (în al doilea cu 320.000 de lei şi în al treilea cu 638.000 de lei). Totodată, verificând registrele de intrare – ieşire ale CCJ din perioada 2014 – 2016 au fost găsite foarte multe numere de înregistrare libere, în prezent barate, de unde rezulta că era posibilă antedatarea documentelor.
Lucrare plagiată
Concursul de validare în funcţia de manager s-a bazat încă de la început pe un plagiat. Alina Jipa a fost validată în funcţia de manager în baza unei lucrări identice şi copiată integral după cea a managerului anterior, Radu Dinulescu.
Alina Jipa: “Evaluarea asta a fost făcută de oameni care nu au nicio calitate să evalueze managementul unei instituţii publice”
“Un Raport de evaluare nu poate fi făcut pentru ultimii patru ani pentru că evaluare s-a făcut anual. S-a făcut evaluare managerială şi financiară, conform legilor în vigoare. Am fost verificată şi de Curtea de Conturi şi de Audit, nimeni nu a găsit nicio neregulă. Evaluarea asta a fost făcută de oameni care nu au nicio calitate să evalueze managementul unei instituţii publice”, a declarat Alina Jipa.
